Emi Beteringhe, expert în dezbateri: „Oferă competiția și validarea căutate de copii pe social-media, dar într-un mod sănătos.”

„Atunci când un politician, un influencer sau orice alt personaj public face o afirmație generalizatoare – «toți sunt la fel», «străinii ne fură țara», «eu o să fac ordine și curățenie» – un copil care a trecut prin debate nu o acceptă automat. Reflexul lui este să se întrebe: «De ce? Cum funcționează acest mecanism? Ce dovezi există?»“ – Emi Beteringhe

Emi Beteringhe: Foto: Arhiva personală

Emi Beteringhe este pasionat de educație deliberativă (prin argumentare și dezbateri) de peste 25 de ani. Este fondatorul proiectului Better Speakers unde, împreună cu o echipă de 12 traineri (campioni naționali și internaționali de debate și public speaking), oferă cursuri de dezbateri, argumentare și discurs public pentru elevi de clasele 5-12. Emanuel a absolvit un masterat în Managementul Educației de la King’s College Londra ca șef de promoție și a fost 10 ani președinte al Asociației Române de Dezbateri, Oratorie și Retorică (ARDOR), postură din care a contribuit la introducerea în sistemul de educație a Cursului Opțional de Dezbateri pentru elevi și a cursului de formare în dezbateri pentru profesori (ambele acreditate de Ministerul Educației), precum și la consolidarea Olimpiadei Naționale de Dezbateri.

Debate-ul pentru copilul tău? 5 concluzii din interviul cu Emi Beteringhe

1. Debate-ul îi ajută pe copii să-și exprime ideile clar și logic, îi învață să formuleze argumente solide, să analizeze informații și să diferențieze faptele de opinii. Acest proces le dezvoltă gândirea critică și îi învață să pună întrebări înainte de a accepta o afirmație. Abilitățile dobândite le sunt utile la școală, în examene și în viața de zi cu zi. Sunt studii care arată că elevii care practică debate pot avea rezultate cu până la 20% mai bune decât colegii lor.

2. Gândirea critică formată prin debate îi ajută și la maturitate. Nu acceptă automat afirmații precum „toți sunt la fel” sau „aceasta este singura soluție”, ci analizează faptele. În fața presiunii de grup, nu urmează automat mulțimea, ci se întreabă: „Este corect?”, „Ce se întâmplă dacă fac asta?”. Când aleg o carieră, nu se bazează doar pe așteptările părinților, ci reflectează: „Mi se potrivește cu adevărat?”.

3. Cel mai important actor în domeniu este ARDOR (Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică), organizația care a inițiat debate-ul în România și care are, în principal, cluburi la nivel de liceu, dar și câteva pentru gimnaziu. Pe site-ul ARDOR există un ghid pentru profesori, alături de materiale video și alte resurse gratuite. Acestea pot fi utile și pentru părinți care vor să exerseze debate-ul acasă cu copiii lor. Un alt actor important este Ministerul Educației, care a colaborat cu ARDOR pentru a introduce opționalul de debate în școli, pentru a organiza cursuri de formare pentru profesori și pentru a institui Olimpiada Națională de Gândire Critică și Argumentare – cunoscută mai simplu drept Olimpiada de Debate. Inițial organizată doar pentru liceu, aceasta s-a extins recent și la clasele a VII-a și a VIII-a. Există și inițiative independente, precum proiectul Better Speakers, care organizează sesiuni de debate online în limba engleză, începând de la clasa a V-a.

4. Copiii ar trebui încurajați să-și argumenteze punctele de vedere. Un exercițiu foarte util este ca părintele să le spună clar: „Nu neapărat o să fac așa cum spui, dar te ascult.” Astfel, copilul înțelege că opinia lui este luată în considerare, chiar dacă decizia finală aparține adultului. Subiecte economice, politice, sociale – orice temă care îi interesează sau cu care se ciocnesc zilnic pe internet poate deveni o ocazie de a învăța să argumenteze. Mulți copii citesc, se uită la videoclipuri pe YouTube și au deja păreri despre diverse subiecte. Dacă sunt întrebați „Tu ce părere ai despre asta?” sau „De ce crezi că se întâmplă așa?”, sunt mult mai predispuși să își dezvolte gândirea critică.

5. Spre deosebire de consumul pasiv de pe rețelele sociale, debate-ul îi antrenează pe copii să oprească acest mecanism reflex de acceptare a informației și să își pună întrebări esențiale: „De ce este așa?”, „Ce dovezi există?”, „Care sunt consecințele?”. În loc să înghită pe nemestecate declarațiile unui influencer, încep să își exerseze gândirea critică și să caute răspunsuri argumentate. Astfel, devin mult mai greu de manipulat și capătă încrederea că pot analiza lumea din jur cu propria minte.

Emi Beteringhe și studenții săi: Foto: Arhiva personală

– Cum îi ajută debate-ul pe copii să gândească critic?

– Atunci când un politician, un influencer sau orice alt personaj public face o afirmație generalizatoare – „toți sunt la fel”, „străinii ne fură țara”, „eu o să fac ordine și curățenie” – un copil care a trecut prin debate nu o acceptă automat. Reflexul lui este să se întrebe: „De ce? Cum funcționează acest mecanism? Ce dovezi există?”.

Dacă cineva afirmă: „Când voi fi președinte, voi face ordine și curățenie”, un adolescent antrenat în debate își va pune întrebări: „Ține acest lucru de mandatul prezidențial? Poate un președinte să facă asta?”. Având deja cunoștințe despre atribuțiile instituțiilor, va putea analiza afirmația și își va da seama dacă are sens sau nu.

Această gândire critică rămâne cu ei și la vârsta adultă. Cei care au practicat debate sunt mult mai rezistenți la manipulare și dezinformare, pentru că sunt antrenați să caute complexitatea din spatele declarațiilor simpliste. Înțeleg că realitatea nu este alb-negru și nu se lasă convinși de sloganuri goale.

Învățarea acestui mecanism de analiză le influențează și viața de zi cu zi. Adolescenții care fac debate nu iau decizii impulsive doar pentru că „toată gașca face asta”. În loc să acționeze automat, își pun întrebări: „Are sens să fac asta?”, „Care sunt consecințele?”. Acest tip de reflecție le influențează atât alegerile mici, cât și deciziile importante despre viitor.

Mai mult decât atât, îi ajută și să își definească drumul profesional. Își pun întrebări esențiale despre propriul viitor: „Ce meserie mi se potrivește cu adevărat?”, „Este asta ceea ce vreau eu sau doar ceea ce își doresc părinții mei pentru mine?”.

– Se îmbunătățesc și performanțele școlare prin debate?

– Da, există studii care arată că elevii care practică debate au performanțe academice mai bune. În Marea Britanie, unde această activitate este studiată de multă vreme, cercetările arată că acești copii pot avea rezultate cu până la 20% mai bune decât colegii lor.

Această îmbunătățire este vizibilă mai ales la competențele legate de:

Exprimarea orală și claritatea în argumentare – copiii devin mai capabili să explice idei complexe într-un mod coerent.
Gândirea structurată – învață să își organizeze rapid ideile, ceea ce îi ajută la examene și la redactarea temelor.
Capacitatea de a analiza și sintetiza informații – procesul de debate îi antrenează să caute esențialul într-un volum mare de informații.

– Cum pot profesorii introduce debate-ul în clasă, chiar dacă nu predau materii umaniste?

– Pentru profesori, există deja o programă oficială pentru opționalul de debate. Deși este conceput în principal pentru disciplinele socio-umane și limba română, chiar și profesorii care nu au acest opțional la clasă pot folosi resursele disponibile. Pe site-ul ARDOR există un ghid pentru profesori, alături de materiale video și alte resurse gratuite. Acestea pot fi utile și pentru părinți care vor să exerseze debate-ul acasă cu copiii lor.

– Cum poate fi gestionată o dezbatere între copii cu opinii foarte diferite?

– Să zicem că ai doi copii cu temperamente opuse, care se ceartă frecvent. Cum îi poți ajuta să comunice mai bine, fără să ajungă la conflicte inutile?

Debate-ul îi învață să se contrazică mai bine și mai organizat. Discuțiile din debate sunt surprinzător de liniștite, pentru că există un cadru clar de exprimare. În viața reală, nu funcționează întotdeauna așa, dar metoda poate fi aplicată și în gestionarea disputelor dintre copii.

Dacă părintele își asumă rolul de mediator, poate ghida discuția în pași clari:

Clarificarea subiectului – De multe ori, copiii uită de la ce a pornit disputa sau ajung să vorbească despre lucruri diferite. E important să stabilească dacă discută despre curățenia în cameră sau despre cine face mai mult efort.
Expunerea punctelor de vedere – Pe rând, fiecare copil își prezintă opinia, nu pentru a-l convinge pe celălalt, ci pentru a-l convinge pe moderator.
Construcția unui argument clar – Un argument bine structurat are patru părți:
- Ideea principală („Ar trebui să fac curățenie doar două zile pe săptămână”).
- Explicația/mecanismul („Pentru că am multe teme și nu am timp”).
- Susținerea cu dovezi („De obicei sunt ordonat și nu fac mizerie”).
- Impactul („Dacă împărțim corect sarcinile, totul va fi mai echilibrat”).

În acest fel, copiii învață să își exprime clar punctul de vedere, să își susțină afirmațiile cu argumente și, cel mai important, să asculte cealaltă parte.

– Ce greșeli fac adulții când vor să învețe copiii să argumenteze?

– Nu cred că există greșeli fundamentale, dar sunt anumite lucruri care pot fi îmbunătățite. De exemplu, doar pentru că cineva vorbește mai tare sau monopolizează discuția nu înseamnă că are și dreptate. Dacă un copil învață că dezbaterea înseamnă să ridici vocea și să domini conversația, atunci nu mai vorbim de argumentație, ci de impunere prin forță.

Le recomand părinților să aibă răbdare și disponibilitate pentru a da explicații, chiar dacă este obositor. În special adolescenții contestă aproape orice, dar tocmai această tendință naturală poate fi valorificată. Este important ca părinții să le explice deciziile pe care le iau și să încerce să găsească justificări reale, chiar dacă la un moment dat obosesc și trebuie să amâne conversația pentru mai târziu.

În același timp, copiii ar trebui încurajați să-și argumenteze punctele de vedere. Un exercițiu foarte util este ca părintele să le spună clar: „Nu neapărat o să fac așa cum spui, dar te ascult.” Astfel, copilul înțelege că opinia lui este luată în considerare, chiar dacă decizia finală aparține adultului.

Un alt lucru foarte valoros, mai ales în cazul adolescenților, este discuția despre evenimentele din lume. Subiecte economice, politice, sociale – orice temă care îi interesează sau cu care se ciocnesc zilnic pe internet poate deveni o ocazie de a învăța să argumenteze. Mulți copii citesc, se uită la videoclipuri pe YouTube și au deja păreri despre diverse subiecte. Dacă sunt întrebați „Tu ce părere ai despre asta?” sau „De ce crezi că se întâmplă așa?”, sunt mult mai predispuși să își dezvolte gândirea critică.

– Într-o lume dominată de informații rapide și superficiale, cum poate să-i ajute pe copii tehnicile de debate să învețe să distingă adevărul de manipulare?

– Rețelele sociale, în special cele bazate pe conținut scurt precum TikTok sau YouTube Shorts, bombardează copiii cu un flux constant de imagini și afirmații care nu sunt explicate sau puse în context. Expunerea repetată la astfel de informații le scade răbdarea de a analiza critic și îi face mai vulnerabili la dezinformare și fake news.

Spre deosebire de acest consum pasiv, debate-ul îi antrenează să oprească acest mecanism reflex de acceptare a informației și să își pună întrebări esențiale: „De ce este așa?”, „Ce dovezi există?”, „Care sunt consecințele?”. În loc să înghită pe nemestecate declarațiile unui influencer, încep să își exerseze gândirea critică și să caute răspunsuri argumentate.

Debate-ul oferă și acel element de competiție și validare socială pe care copiii îl caută în rețelele sociale, dar într-un mod sănătos. În loc să caute like-uri pentru un videoclip viral, își construiesc argumentele, își confruntă ideile cu ale altora și învață să-și susțină punctul de vedere cu logică și dovezi. Astfel, devin mult mai greu de manipulat și capătă încrederea că pot analiza lumea din jur cu propria minte.

– Totuși, cum învață copiii care lucrează cu tine să dezbată?

– Copiii încep prin a învăța să țină un discurs scurt – 30 de secunde, un minut, un minut și jumătate – vorbind liber. Pe măsură ce capătă încredere, discursurile devin mai complexe. Apoi, învață să formuleze un argument într-o structură clară și logică. De aici, procesul continuă treptat: învață să analizeze și să respingă un argument, să contraargumenteze și, ulterior, să îmbine toate aceste elemente într-un discurs coerent.

Un aspect esențial al acestui proces este brainstorming-ul pe teme de dezbatere. Temele trebuie să fie echilibrate, astfel încât să ofere argumente puternice atât celor care susțin o idee, cât și celor care o contestă. De asemenea, ele sunt adaptate pe niveluri de vârstă, pentru a fi relevante și interesante pentru copii.

Învățarea se face progresiv. La început, copiii exersează abilități de bază – ținerea unui discurs, formularea unui argument, respingerea unui contraargument. Apoi, trec la etape mai avansate: construirea unor argumente complexe, cercetarea temelor, analiza informațiilor și, în final, construirea unui „caz” de dezbatere, adică un set de argumente structurate pentru ambele părți.

În cele din urmă, copiii ajung să participe la meciuri de debate. Acestea sunt structurate sub formă de joc: echipe de doi la doi, trei la trei sau patru la patru susțin discursuri alternative, unii argumentând în favoarea unei teme, ceilalți împotrivă.

Un element esențial este feedback-ul. După fiecare meci, instructorul (care este și arbitru) analizează dezbaterea, oferă recomandări punctuale și evidențiază atât punctele forte, cât și aspectele care pot fi îmbunătățite. În competiții, participanții primesc și decizii tehnice – cine a câștigat și de ce –, precum și punctaje individuale.

În funcție de context, copiii pot fi grupați în echipe mixte, în care cei mai experimentați îi ghidează pe cei mai noi. De asemenea, se pot folosi și exerciții de rol, în care participanții joacă diverse scenarii pentru a înțelege mai bine mecanismele argumentației.

– De la ce vârstă pot începe copiii să practice debate?

– Cei mai mici participanți la debate sunt, de regulă, elevi de clasa a V-a. În România, există mai multe inițiative care promovează această activitate. Cel mai important actor în domeniu este ARDOR (Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică), organizația care a inițiat debate-ul în România și care are, în principal, cluburi la nivel de liceu, dar și câteva pentru gimnaziu.

Un alt actor important este Ministerul Educației, care a colaborat cu ARDOR pentru a introduce opționalul de debate în școli, pentru a organiza cursuri de formare pentru profesori și pentru a institui Olimpiada Națională de Gândire Critică și Argumentare – cunoscută mai simplu drept Olimpiada de Debate. Inițial organizată doar pentru liceu, aceasta s-a extins recent și la clasele a VII-a și a VIII-a.

Astăzi, există și inițiative independente, precum proiectul Better Speakers, care organizează sesiuni de debate online în limba engleză, începând de la clasa a V-a.

– Ce teme sunt potrivite pentru debate, în funcție de vârstă?

– Pentru elevii mai mici, temele sunt simple și accesibile, precum:

„Este mai bine să ai un câine decât o pisică?”
„Este mai bine să locuiești într-un oraș mic decât într-un oraș mare?”
„Roblox este un joc mai cool decât Fortnite?”

Aceste subiecte le permit copiilor să învețe structura argumentației într-un mod ușor și atractiv. Pe măsură ce avansează, temele devin mai complexe, incluzând subiecte de economie, politică și etică. La nivel de liceu, se pot dezbate teme precum:

„Ar trebui legalizate drogurile ușoare?”
„Ar trebui să se destrame Uniunea Europeană?”
„Cum ar trebui să intervină comunitatea internațională în conflictul din Gaza?”
„Care ar fi cea mai potrivită strategie pentru încetarea războiului din Ucraina?”

Dezbaterea, indiferent de vârstă, îi ajută pe participanți să analizeze critic subiecte actuale, să își susțină punctele de vedere cu argumente solide și să își dezvolte gândirea logică.

– Ce competențe dezvoltă debate-ul?

– Printre competențele dezvoltate prin debate, unele sunt evidente, iar altele mai subtile, dar extrem de valoroase.

În primul rând, copiii își dezvoltă abilitatea de comunicare structurată. Repetând exercițiul argumentării orale, învață să își exprime ideile clar, coerent și logic. Acest lucru îi ajută nu doar în dezbateri, ci și la școală, de exemplu la examene precum Bacalaureatul, unde trebuie să își susțină o opinie în mod argumentat.

O altă competență esențială este capacitatea de cercetare. Pentru a putea susține o dezbatere, elevii trebuie să se documenteze temeinic, să identifice surse credibile și să selecteze informațiile relevante.

Apoi, învață diferența dintre o părere și un argument solid, ceea ce le dezvoltă gândirea critică. Nu este suficient să spună „așa cred eu” – trebuie să își susțină afirmațiile cu dovezi și raționamente clare.

Pe lângă acestea, prin expunerea repetată la structuri argumentative, copiii își îmbunătățesc și exprimarea orală, învățând să vorbească fluent și logic. De asemenea, învață să își organizeze gândurile rapid și eficient.

Un alt beneficiu important este gândirea critică – abilitatea de a analiza, de a despacheta un subiect și de a-l înțelege din mai multe perspective. Învățând să pună întrebarea „de ce?”, copiii își exersează această capacitate de analiză încă de la cele mai fragede vârste.

Un exemplu simplu este o temă precum „Este mai bine să ai un câine decât o pisică?”. În loc să răspundă pur și simplu cu „da” sau „nu”, elevii sunt încurajați să se gândească la argumente pro și contra: care sunt avantajele unui câine? Dar ale unei pisici? Ce înseamnă să îngrijești un animal de companie?

Prin acest proces, creierul lor începe să funcționeze într-un mod diferit, iar acest tip de gândire devine automat. În timp, atunci când vor vedea un slogan sau o afirmație într-un discurs public, nu o vor accepta automat, ci își vor pune întrebări, vor analiza și vor căuta să înțeleagă logica din spatele afirmației.

– Recomandă-ne câteva resurse pentru cei care vor să învețe mai multe despre debate.

– Un film excelent pentru a înțelege spiritul dezbaterilor este The Great Debaters, cu Denzel Washington. Desigur, este un film artistic, romanțat, dar oferă o perspectivă bună asupra impactului pe care debate-ul îl poate avea asupra unui grup de tineri. Este potrivit atât pentru adolescenți, cât și pentru adulți, un film de familie care poate inspira.

Iar una dintre cele mai bune platforme este Munk Debates, un proiect canadian care organizează dezbateri publice pe teme importante, într-un format de unu la unu sau doi la doi. Printre participanți se numără personalități influente, precum Slavoj Žižek, Steven Fry sau Tony Blair.

Aceste dezbateri sunt un exemplu excelent de argumentație logică la cel mai înalt nivel. Deși sunt mai potrivite pentru adulți sau pentru elevii mai mari, sunt o resursă valoroasă pentru oricine vrea să învețe cum arată un schimb de idei bine structurat.

– Tu însuți ai fondat cursuri de dezbateri pentru elevi.

– Better Speakers este un program de debate online, desfășurat în proporție de 90% în limba engleză. Avem și o grupă în limba română, iar echipa noastră este formată din unii dintre cei mai buni traineri de debate din România și din străinătate.

Recent ni s-a alăturat Aurora, care este antrenor asistent al lotului național al Italiei. Lucrăm și cu Ana Coman, care a fost campioană națională la public speaking și vicecampioană mondială în 2023. Echipa noastră include și foști campioni de debate, traineri cu experiență la competiții internaționale și arbitri de nivel înalt.

Este încă mult loc pentru dezvoltare. România nu are o tradiție puternică în argumentație și discurs public, așa cum se întâmplă în SUA sau în Marea Britanie. Dacă ne uităm la elevii din acele țări și la felul în care vorbesc și își susțin ideile, observăm o diferență clară față de ceea ce vedem în România.

Aici intervine rolul profesorilor și al părinților. Sistemul educațional ar trebui să pună mai mult accent pe pedagogia deliberativă, adică pe metode care încurajează copiii să gândească, să explice, să argumenteze. De aceea, cred că debate-ul nu este doar un extracurricular util, ci un instrument esențial pentru viitorul educației.

Autor : Adriana Moscu
Managing-editor: Florinela Iosip

📝 Opinia ta ne ajută să creștem!

Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!

Completează formularul!