VOCATIV e un proiect independent. Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit și ajută-ne să rămânem o sursă gratuită pentru părinți și profesori. Redirecționează 3,5%!
Suntem un proiect independent.
Susține-ne, fără costuri!
Redirecționează 3,5%!

Ultimele pregătiri înainte de primul examen mare. Sfaturi de la profesoara Cristina Tunegaru: „E mai valoros un text simplu, scris cu capul tău, decât unul generic, golit de sens”

de admin

Cristina Tunegaru/Foto: arhiva personală

Cristina Tunegaru a studiat Litere la Universitatea din București și la King’s College în Londra și acum predă limba română la Școala Gimnazială nr. 75 „Leonardo Da Vinci”din București. În paralel, pregătește un doctorat despre inechitățile din sistemul de educație și legătura dintre mediul familial și rezultatele școlare. De-a lungul timpului, a scris articole despre ce ar trebui schimbat în școală – de la evaluarea profesorilor la introducerea educației sexuale – și a devenit o sursă de orientare pentru elevi, părinți și profesori. Pe canalul ei de YouTube publică materiale de pregătire pentru Evaluarea Națională, explicate pe înțelesul tuturor.  

Am vorbit cu Cristina Tunegaru despre cum se pot pregăti elevii în mod eficient pentru primul examen important din viața lor. 

  • BONUS. Și pentru că vacanța mare bate la ușă, la final ne-a recomandat o listă de 20 de lecturi variate (pentru elevi de 12+ ani) – unele au fundal istoric, altele ating zona fantasticului, unele sunt pline de umor, altele mai melancolice. Nu se regăsesc în programa de la școală, dar oricare dintre ele îi pot ajuta pe cei mici să crească frumos.

Abonează-te gratuit completând formularul!

Care sunt cele mai frecvente probleme ale copiilor legate de limba română?

– Cea mai mare problemă la gimnaziu este lipsa competențelor de lectură. Mulți copii știu să citească și înțeleg informațiile de la suprafață, dar nu reușesc să intre în profunzimea unui text. Le e greu să vadă legătura dintre cauze și efecte, să distingă faptele de opinii, să înțeleagă comportamentul sau relațiile dintre personaje. Se opresc la poveste, fără să perceapă lumea din spatele ei. Asta se întâmplă fiindcă nu au citit destul, nu au discutat pe marginea textelor și nu au fost încurajați să scrie despre ce citesc.

O altă problemă importantă ține de scriere. Din frica de a greși – încă pedepsită în multe școli – sau din dorința de a fi apreciați, mulți copii scriu fraze prea lungi și încărcate.

În aceste fraze apar adesea idei amestecate, lipsite de logică sau chiar contradictorii. Lipsa clarității îi poate costa scump, mai ales la evaluarea națională. Le spun mereu copiilor că cel mai bine este să scrie simplu și clar, ca să fie înțeleși corect.

Ce ar trebui să știe un elev, la finalul fiecărei clase (V-VIII), pentru a nu fi considerat analfabet funcțional?

– În primul rând, trebuie să citească. Nu doar mecanic, ci cu bucurie și curiozitate. Lectura trebuie însoțită de discuții și reflecție: citim ca să gândim, să înțelegem lumea și pe noi înșine, să observăm comportamente și relații.

Copiii care citesc constant își dezvoltă gândirea, exprimarea, și învață să își asume ideile. Lectura modelează felul în care observă și analizează realitatea.

Ce achiziții minime ar trebui să aibă elevii, pe clase:

  • Clasa a V-a: să înțeleagă sensul unui text simplu; să identifice personaje, acțiuni, trăsături evidente; să poată reproduce idei esențiale dintr-un text; să scrie un scurt text coerent cu început, mijloc și sfârșit;
  • Clasa a VI-a: să analizeze relații între personaje; să distingă fapte de opinii; să extragă idei principale și secundare; să folosească exemple pentru a-și susține părerile;
  • Clasa a VII-a: să interpreteze un text din mai multe perspective; să recunoască intenția autorului; să redacteze un text argumentativ simplu; să folosească corect registrele de limbaj;
  • Clasa a VIII-a: să analizeze critic un text; să argumenteze clar și coerent un punct de vedere; să construiască paragrafe echilibrate; să respecte coerența și logica în redactare.

– Urmează Evaluarea Națională. Ce ar trebui să facă elevii – în mod realist – în fiecare zi? 

– Trebuie să rezolve cât mai multe subiecte în condiții de examen, să-și organizeze singuri simulări. E important să se asigure că aceste simulări acoperă toate compunerile pe care le așteptăm: caracterizare, prezentarea mesajului în textul liric/narativ/dramatic, rezumatul, compunerea narativă, pagina de jurnal, scrisoarea, compunerea argumentativă.

De asemenea, ar trebui repetată teoria literară: trăsăturile textelor narativ, dramatic, liric, elemente de versificație, trăsăturile textului descriptiv, rolul dialogului în textul dramatic, figuri de stil, mijloace de caracterizare.

Pentru că nu mai este mult timp până la examen, elevii ar trebui să insiste pe acele cunoștințe pe care nu le stăpânesc, să citească programa pentru examen și să se asigure că stăpânesc toate subiectele de gramatică.

Care sunt cele mai importante conținuturi care trebuie consolidate acum, în ultimele zile? 

– La literatură, nu recomand învățarea schemelor prestabilite pentru compuneri. A devenit o practică tot mai răspândită, dar este contraproductivă. Profesorii corectori recunosc imediat o compunere învățată pe dinafară, cu goluri completate mecanic. Ce se apreciază sunt ideile proprii, formulate clar, care arată că elevul a înțeles textul. E mai valoros un text simplu, scris cu capul tău, decât unul generic, golit de sens.

Le recomand elevilor să imagineze întâmplări plauzibile, realiste. Și în descriere, autenticitatea contează mai mult decât peisajele fabuloase. Chiar și o scenă banală poate fi impresionantă dacă e detaliată cu emoție și atenție.

La exprimare, mulți greșesc încercând să imite stiluri sofisticate. Scriu fraze prea lungi, cu gerunzii și explicații inutile. Acestea ajung adesea incoerente și îngreunează înțelegerea. Cel mai sigur e stilul clar: o idee pe frază, enunțuri scurte și logice. Dacă folosiți gerunziul explicativ, limitați-l la unul singur în aceeași propoziție.

– La ce greșeli ar trebui să fie elevii atenți în mod special?

Iată o listă de greșeli frecvente în cadrul subiectului de gramatică:

grupurile de litere „ce”, „ci”, „ge”, „gi”, „che”, „chi”, „ghe”, „ghi” nu participă de cele mai multe ori la formarea diftongului sau a triftongului. Acestea transcriu un sunet (când nu există altă vocală în silabă) sau două sunete (când există altă vocală în silabă);

omonimele sunt acele cuvinte care au aceeași formă, dar sensuri diferite (nu există nicio legătură între sensurile lor); cuvintele polisemantice sunt cuvinte cu mai multe sensuri apropiate (se pot identifica legături între sensuri);

verbele la timpurile perfect simplu și mai mult ca perfect au terminația „și” la persoana a II-a, singular, și grupul de sunete „ră” la toate formele de plural;

– există prepoziții specifice pentru cazurile dativ și genitiv; acestea trebuie învățate;

verbele la gerunziu, infinitiv, supin nu sunt predicate;

propoziția imperativă exprimă o poruncă și conține un verb la imperativ sau la conjunctivul cu valoare imperativă;- propoziția exclamativă redă o emoție (putem utiliza interjecții sau grade de comparație pentru adjective și adverbe). 

– Cum pot reține mai ușor textele și ideile principale din literatură, fără să memoreze comentarii cap-coadă? 

– În cadrul Evaluării Naționale există două tipuri de compuneri literare: cele bazate pe textul primit (rezumat, caracterizare, prezentarea mesajului) și cele de creație (jurnal, scrisoare, compunere narativă).

Cu excepția rezumatului, care are reguli stricte, celelalte compuneri sunt suficient de bine formulate încât să nu necesite memorarea unor comentarii întregi. De exemplu, cerința pentru caracterizarea unui personaj este clară și ghidată:
– notezi două date de identificare (nume, vârstă etc.);
– numești două trăsături morale și le susții cu exemple din text;
– adaugi două mijloace de caracterizare diferite;
– menționezi o valoare personală comună cu personajul.

Totul trebuie să fie clar, fără definiții inutile sau fraze înflorite. O compunere curată, precisă și bine organizată valorează mai mult decât una pretențioasă, dar neclară.

Pe de altă parte, există compuneri imaginative (compunere narativă, jurnal, scrisoare). Deși aceste compuneri cer o anumită doză de creativitate, este o idee bună ca elevii să se pregătească. De exemplu, să scrie, ca parte a pregătirii pentru examen, câteva texte narative în care sa includă secvențe descriptive (de preferat mai ample, de 60 de cuvinte), secvențe dialogate sau secvențe explicative. La examen se pot inspira din propriile compuneri.

– Ce rol au simulările sau testele în această perioadă? 

– În ultimele săptămâni înainte de evaluarea națională simulările sunt esențiale. Aș recomanda ca elevii să își organizeze singuri, acasă, cel puțin trei evaluări pe săptămână, încercând să replice condițiile de la examen în cea mai mare măsură, să nu facă pauze, să lucreze neîntrerupt două ore. Astfel, au șansa să învețe cât timp trebuie să aloce fiecărei secțiuni a subiectului de examen. 

Organizarea eficientă a timpului este extrem de importantă în pregătirea pentru examen. Degeaba te pregătești foarte bine dacă nu reușești să te încadrezi în timp și să rezolvi fără prea multă grabă toate subiectele. Timpul ar putea fi alocat astfel: subiectul I – o oră (din această oră, exercițiile 7, 8, 9 ar ocupa jumătate de oră), gramatica 15 minute, subiectul al II-lea 40 de minute, iar corectarea 5 minute.

 – Ce tip de resurse și strategii de învățare sunt cele mai utile acum: recapitulări video, fișe rezumative, quiz-uri, meditații de grup? 

– Generațiile actuale învață mai ușor din materiale video. De aceea, în ultimii ani, am realizat videoclipuri pe care le-am publicat pe canalul meu de YouTube. Sunt lecții de gramatică, de literatură, sugestii pentru rezolvarea subiectelor din anii trecuți. Unii elevi lucrează foarte bine și cu materiale scrise în care concentrează teoria literară sau gramaticală.

Pentru exercițiul care cere asocierea cu un alt text literar, elevii ar trebui să pregătească o listă cu texte pe care să le folosească. Pot folosi și textele din diferite subiecte de examen, câtă vreme aleg textul 1, textul literar. Textele alese trebuie să fie scurte, asocierea nu se face cu un roman integral, ci cu secvențe relevante

Valorile frecvent prezente în subiectele de examen sunt: plăcerea lecturii, curajul, bunătatea, iubirea dintre părinți și copii, prietenia, respectul față de animale, copilăria, frumusețea naturii.

Nu are rost să repete toată gramatică, ar trebui să se concentreze pe anumite subiecte: fonetică (despărțirea în silabe, corespondența literă-sunet, accentul, diftongul, triftongul, hiatul), vocabular (derivarea, compunerea, conversiunea, diferența între omonime și cuvinte polisemantice), morfologie (tipurile de pronume și adjective pronominale, cazurile substantivului, grade de comparație, verbele copulative, modurile și timpurile verbale), sintaxă (funcții sintactice, analiza frazei).

– Cum pot părinții să ajute acum, fără să pună presiune suplimentară? Ce gesturi concrete sunt utile în ultimele zile?

– Sfătuiesc părinții să aibă încredere în copiii lor și să nu pună acum prea multă presiune. De multe ori, părinții simt emoțiile mai acut și mai devreme decât copiii. Efectul emoțiilor adulților asupra copiilor nu va face bine.

– Cum se poate gestiona emoția dinainte de examen? Ce tehnici rapide funcționează pentru a recăpăta controlul și calmul?

– Le recomand în fiecare an elevilor să nu învețe până în ultimul moment. Să nu aglomereze prea multe activități de recapitulare în ultima săptămână. Pregătirea pentru examen se face pe tot parcursul anului școlar, nu în ultimele zile, cu siguranță nu în ultimele ore.

 Este de preferat ca ziua dinaintea examenului să fie o zi relaxantă, în care elevii să se detașeze și să uite că urmează un examen important. Cu cât se detașează mai mult, cu atât emoțiile vor fi mai mici. În dimineața examenului, nu le recomand elevilor să ia cu ei materiale ca să citească înainte de examen, din același motiv.

Când vor avea lucrarea în fața, în primele momente, e important să-și lase un timp de respiro, câteva minute, timp în care pot răsfoi lucrarea, fără să rezolve nimic, pot respira adânc, pot lua o gură de apă. După aceste cinci minute, pot începe rezolvarea, în ordinea în care doresc.

– Ce ar trebui să știe un elev dacă se gândește să facă contestație? În ce cazuri merită și cum se evaluează riscul?

– Imediat după examen, când ajung acasă, elevii ar trebui să rescrie lucrarea în măsura în care își amintesc. Cu cât trece mai mult timp de la examen, cu atât e mai dificil să-ți amintești ce ai scris. Apoi, o dată cu publicarea baremului, e important să se evalueze. Pot cere și ajutorul unui părinte sau al unui profesor. 

În funcție de nota pe care și-o acordă la această evaluare, se poate lua decizia de a face contestație sau nu. Pe baza unei lucrări redactate acasă, nu se poate stabili o notă fixă, cu atât mai mult cu cât corectarea are și o doză de subiectivitate, dar se poate intui un interval de notare. De exemplu, presupunem că ne așteptăm la o notă în intervalul 8,60-9,10. Dacă nota după corectare nu este aceasta, atunci se poate lua decizia de contestare.

La contestație se pot pierde puncte. Adeseori, e o decizie extrem de dificilă, pentru că fiecare sutime te poate ajuta să urci sau să cobori multe poziții în ierarhia admiterii. De aceea, trebuie cântărită îndelung.

– Ce lecturi recomandați în perioada vacanței de vară, care să-i apropie pe copii de literatură?

– Aș recomanda următoarea listă, pentru elevi de 12 ani și peste. Unele dintre acestea sunt de inspirație istorică, altele conțin elemente sci-fi, unele sunt mai amuzante, altele mai triste. Toate însă sunt minunat scrise și oferă experiențe inedite de lectură, care ne ajută să devenim oameni mari:

1. Războiul nasturilor, Avi;

2. Mesagerul, Lois Lowry;

3. Krabat sau ucenicul vrăjitorului, Otfried Preuβler;

4. Numără stelele, Lois Lowry;

5. Maniunea, Narine Abgarian;

6. Béatrice și motanul roșcat, Catherine Cuenca

7. Ultima floare de cireș, Kathleen Burkinshaw;

8. Noaptea despărțirii, Jennifer Nielsen;

9. Radio Popov și copiii uitați, Anja Portin;

10. Darul lui Jonas, Lois Lowry;

11. Anul pierdut, Katherine Marsh;

12. Wolf Hollow, Lauren Wolk;

13. Orașul adormit, Martin Vopenka;

14. Copiii căilor ferate, E. Nesbit;

15. Misiunea secretă a fraților Pearce, Kate Albus;

16. Insula orfanilor, Laurel Snyder;

17. Theodora Tenpenny și tabloul pierdut, Laura Marx;

18. Pe acoperișurile Parisului, Katherine Rundell;

19. Fiicele unui imperiu apus, Carolyn Tara O’Neil;

20. Coraline, Neil Gaiman.


* Interviul a fost scurtat și editat pentru acuratețe.

Autoare: Adriana Moscu

Editoare: Andrada Lăutaru

Coordonatoare: Florinela Iosip

📝 Opinia ta ne ajută să creștem!

Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!

Completează formularul!

Alte articole care v-ar putea interesa

Lasă un Comentariu