#8 – Copiii sub presiune: război, AI și știri false

625

Săptămâna asta aflăm cum ajunge educația copiilor victimă a războiului, de ce interzice Danemarca total telefoanele în școli și cum pot fi ajutați elevii să scape de stres la simularea Evaluării Naționale. Trecem în revistă cele mai cool platforme europene pentru transformarea digitală în educație și vorbim cu profesorul Doru Căstăian despre cum să creștem copii care gândesc critic într-o eră dominată de AI și fake news.

Noutăți din Prima Bancă

📙Copiii din Ucraina și Gaza, prinși între război și școli distruse

După doi ani de pandemie și trei ani de război, milioane de copii din Ucraina se confruntă cu dificultăți majore în educație și cu impact emoțional puternic. Mulți au acces limitat la școală sau nu mai au deloc unde învăța. Peste 30% dintre instituțiile de învățământ au fost avariate, iar sute de școli au fost distruse complet. Așa se face că sunt copii chiar și de 12 ani care nu știu să citească sau să țină un stilou în mână. Situația este similară în Gaza, unde elevii s-au întors la școală în săli de clasă afectate de bombardamente, într-un sistem educațional profund marcat de conflict. Plan International, un ONG din domeniul educațional activ în peste 75 de țări, recomandă șase măsuri prin care drepturile copiilor și tinerilor pot fi protejate mai bine în crizele globale.

📙Danemarca interzice complet telefoanele mobile în școli

Danemarca va interzice telefoanele mobile și tabletele personale în școli și after-school-uri. Decizia urmează recomandările unei comisii guvernamentale cu privire la bunăstarea tinerilor, care sugerează ca dispozitivele mobile să nu fie folosite nici în pauze, nici în timpul orelor de curs. Măsuri similare au fost luate și în alte țări: Franța a interzis telefoanele mobile în școlile primare și gimnaziale încă din 2018, Italia a adoptat o interdicție similară recent, iar în Grecia, utilizarea telefoanelor mobile în școli este, de asemenea, interzisă. În România, deși există reglementări care restricționează utilizarea telefoanelor mobile în școli încă din 2016, iar din 2024 și în timpul pauzelor, dacă școala decide, aplicarea acestora rămâne inconsistentă. ​În 2023, UNESCO a recomandat interzicerea telefoanelor mobile în școli pentru a reduce distragerile, a îmbunătăți procesul de învățare și a proteja elevii de hărțuirea online. ​

📙Simularea Evaluării Naționale începe pe 17 martie. Ce trebuie să știe elevii

Elevii de clasa a VIII-a vor susține simularea Evaluării Naționale 2025 începând cu 17 martie, conform calendarului oficial. Programele pentru simulare, publicate de Ministerul Educației, includ conținuturile esențiale din programa școlară. Capitolele care nu au fost parcurse până la această dată sunt excluse. Elevii își pot testa cunoștințele aici sau aici.

La simularea Evaluării Naționale din 2024, doar 42% dintre elevii din clasele a VIII-a au luat note de peste 5. Cât privește rezultatele la Evaluarea Națională din 2024, au fost cele mai slabe din ultimii trei ani.

Uite câteva idei pentru copii mai puțin stresați (și mai eficienți) în perioada examenelor:

• Stresul e normal – Emoțiile pot fi constructive, dar dacă sunt copleșitoare, respirația și mișcarea sunt soluții simple de calmare.
• Învățare inteligentă – Materia trebuie organizată pe etape, fără suprasolicitare.
• Odihnă și echilibru – Somnul bun, mesele regulate și pauzele fac bine la concentrare.
• Sprijin, nu presiune – Copiii trebuie să știe că sunt valoroși indiferent de note.
• Fără comparații – Progresul se măsoară față de sine, nu față de alții.
• Examenele nu decid totul – Sunt doar etape, nu garanția succesului. Multe afaceri mari au început într-un garaj și au ajuns în Silicon Valley.

📙Un test esențial pentru siguranța sexuală a copiilor

Inventarul Comportamentului Sexual al Copilului – CSBI™, un instrument nou de evaluare a comportamentului sexual la copii între 3 și 12 ani, este acum disponibil în România. Ajută specialiștii să facă diferența între comportamentele normale și cele care pot indica probleme sau abuz. Chestionarul poate fi folosit și de psihologi și consilieri școlari. Până pe 9 martie, are reducere de 15%. Îl găsești aici.

Cutia cu Idei

📙Transformarea digitală în educație. Cele mai cool platforme europene

Un nou raport al UE prezintă practici inovatoare în educația digitală din cele 27 de state membre. Documentul include exemple de succes, susținute și prin programul Accelerator, și oferă soluții pentru un învățământ mai accesibil, incluziv și adaptat erei digitale. Printre cele mai interesante proiecte:

• TeleAvatar (Austria) – un avatar mobil care permite copiilor bolnavi să participe la cursuri în timp real.
• Skoletube (Danemarca) – platformă educațională cu mai multe aplicații multimedia, pusă la dispoziție școlilor.
• Learning Passport (Polonia) – program e-learning pentru elevii refugiați, dezvoltat cu sprijinul UNICEF și Microsoft.

• DigiLernSicher (Austria) – introduce realitatea virtuală (VR) în educația și formarea profesională.
• BeCentral (Belgia) – hub educațional digital în Bruxelles.
• Pix (Franța) – certificare a competențelor digitale.
• Praktikal (Estonia) – platformă interactivă pentru științe, folosită de mii de elevi și profesori.
• Engenheiras por um dia (Portugalia) – program care încurajează tinerele să urmeze cariere în STEM, prin ateliere și mentori.
• digiPEERS (Slovacia) – voluntariat pentru dezvoltarea competențelor digitale, tinerii fiind mentori și traineri în comunitate.

📙Cum îl pregătești pe copii să comunice cu oameni „nașpa”

Nu toți cei pe care îi va întâlni copilul tău – pe măsură ce crește și bula lui se lărgește – vor fi sinceri sau bine intenționați. Îl poți ajuta să-i recunoască și să nu se lase afectat. Când știe cu cine are de-a face, copilul tău va putea alege pe cine merită să asculte și pe cine să ignore:

• Bârfitorii – Discută mereu despre alții și nu păstrează secrete. Cel mai bine e să eviți să le oferi informații personale și să schimbi subiectul când încep să bârfească.
• Criticii de serviciu – Caută greșeli la alții și le pun la îndoială alegerile. Cel mai bine este să nu le acorzi prea multă importanță. Tratează-le opiniile ca simple păreri sau evită-i.
• Cei care vor să placă tuturor – Sunt drăguți, dar nu te poți baza pe ei să te apere. Dacă ai nevoie de o opinie sinceră, întreabă-i când sunt singuri.
• The Bullies – Vizează persoanele percepute ca vulnerabile, încercând să le intimideze sau să le controleze. Cel mai bine este să îi eviți, să rămâi încrezător și să ceri ajutorul unui adult dacă situația devine periculoasă.
• Cei care trebuie să fie mereu „deasupra” – Își umflă ego-ul comparându-se cu alții. Nu pune la suflet, problema e la ei, nu la tine.

Evident, în lume există și categoria „Oamenii buni”. Ei se bucură sincer pentru tine, fără competiție sau comparații. Ține-i aproape, sunt prețioși. Mai multe despre prietenii falși, aici. Sau în minunata variantă a clasicei povești a lui Pinocchio, în regia lui Guillermo del Toro, disponibilă pe Netflix (10+).

📙(Go with the) Flow: O aventură animată de Oscar pentru întreaga familie

Pisicile negre sunt pe nedrept acuzate că aduc ghinion, iar filmul leton care tocmai a câștigat Oscarul pentru animație o confirmă. Flow este o poveste fără dialoguri, dar plină de emoție, despre o pisică neagră care încearcă să supraviețuiască după o inundație. În drumul ei, întâlnește alte animale, iar împreună învață lecții importante despre încredere și solidaritate. Filmul arată cum viața poate trece brusc de la bine la greu, dar cel mai important e să încerci să mergi cu valul. E genul de film care îți lasă un nod în gât, dar și un sentiment de speranță. Perfect pentru copii peste 7 ani, dar și pentru adulți care vor să-și amintească ce înseamnă să găsești sprijin în ceilalți. Îl poți vedea acum la cinema.

Știai că?

📙Un adolescent de 14 ani bate 6 recorduri mondiale la matematică. Aaryan Shukla, un adolescent din India supranumit „calculatorul uman”, a stabilit șase recorduri mondiale la matematică într-o singură zi. A rezolvat probleme complexe de aritmetică mentală la viteze care depășesc chiar și software-urile specializate. Printre performanțele sale se numără înmulțiri rapide, extragerea rădăcinilor pătrate și cubice și calcule cu numere mari. Recordurile sale au fost omologate de World Records Academy. Mai multe despre reușita sa, aici.

📙Absolvenții de facultate trăiesc cu 11 ani mai mult decât cei fără liceu. Un studiu al Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) arată că diferența de speranță de viață dintre persoanele cu și fără studii superioare a crescut de la 8 la 11 ani între 2000 și 2019. Absolvenții de facultate din SUA au ajuns la o speranță de viață de 84,2 ani, în timp ce cei fără diplomă de liceu nu au înregistrat progrese, rămânând la 73,5 ani. Cercetătorii subliniază că educația oferă acces la locuri de muncă mai bine plătite și servicii medicale de calitate, factori esențiali pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă. Disparitățile sunt semnificative între diferite regiuni, dar și între bărbați și femei. Mai multe detalii, aici.

📙Violența pe ecran influențează copiii? O cercetare a Universității din Montreal arată că băieții care urmăresc conținut violent la vârste mici au un risc mai mare de comportament agresiv în adolescență. Cercetătorii au analizat aproape 2.000 de copii și au descoperit că expunerea la scene de violență la 3-4 ani poate duce, peste un deceniu, la acte precum lovirea altora, furtul sau implicarea în conflicte violente. Spre deosebire de băieți, la fete nu s-au observat astfel de efecte. Specialiștii recomandă supravegherea conținutului vizionat, limitarea timpului pe ecrane, activități offline, educație emoțională și colaborare cu școala pentru prevenție.

Mentorul săptămânii

Doru Căstăian. Foto: George Nica

Săptămâna aceasta discutăm cu Doru Căstăian, profesor de filosofie și științe socio-umane, traducător și publicist, cunoscut pentru promovarea gândirii critice în școală. Distins cu Premiul „Merito” pentru excelență în educație, autor al volumului Cum și de ce (mai) educăm, Doru Căstăian ne explică de ce este esențială exersarea gândirii critice mai ales în epoca AI-ului și cum poate fi cultivată cu succes atât în clasă, cât și acasă.

– Ce este, de fapt, gândirea critică și pe cine „critică” ea? 🙂

– Gândirea, ca proces psihic, are și o componentă critică. Aceasta are o funcție esențială, deoarece unul dintre rolurile gândirii este să corecteze informațiile primite de la simțuri. Probabil că, fără această funcție critică, gândirea nici nu ar fi evoluat, fiind un proces costisitor din punct de vedere neurologic și metabolic. După cum se poate observa, puține organisme își permit acest proces. 🙂

Gândirea critică, într-un sens mai tehnic, reprezintă o formă de gândire controlată cognitiv, orientată conștient și voluntar spre corectarea erorilor naturale pe care le comitem atunci când gândim spontan.

– De ce este atât de important să cultivăm gândirea critică la copii încă de la vârste fragede? Cum începem să creștem un copil atent la ceea ce se întâmplă în jurul său?

– În primul rând, este esențial să cultivăm acest tip de gândire, deoarece este cel mai prețios dar pe care îl putem oferi prin educație.

Practic, le oferim un set de instrumente care îi vor ajuta în mod concret, în fiecare aspect al vieții lor. Gândirea critică îi ajută să fie mai conștienți de propria existență, de mediul în care trăiesc, de prezența celorlalți și de complexitatea lumii.

În același timp, gândirea critică nu ar trebui să fie responsabilitatea unei singure discipline, cum ar fi filozofia sau sociologia. Ar trebui să facă parte din portofoliul fiecărui profesor, indiferent de materie.

La vârste fragede, accentul ar trebui pus pe formarea unor deprinderi fundamentale. Este esențial să învățăm copiii să pună întrebări, fără să se simtă rușinați sau descurajați. Tendința naturală spre curiozitate ar trebui cultivată, nu inhibată.

Un alt aspect important este atenția. Într-o epocă în care atenția a devenit o resursă valoroasă, exploatată intens de diverse industrii, învățarea concentrării devine o abilitate critică.

Ce putem face concret? Să îi învățăm pe copii să fie atenți la lumea din jur, să își pună întrebări și să își exerseze gândirea reflexivă, să aibă momente de introspecție. La sfârșitul zilei, împreună cu părintele sau singur, să reflecteze asupra evenimentelor zilei: „Am procedat bine într-o anumită situație? Aș fi putut face altfel?”.

Cunoașterea abstractă vine mai târziu, dar ea se va fixa doar în măsura în care solul a fost pregătit.

– Fake news-ul și manipularea emoțională sunt peste tot. Cum îi învățăm pe copii să le recunoască?

– Prin dezvoltarea gândirii critice și a reflecției asupra propriilor emoții. Ce trebuie să învețe copiii?

• Conceptul de manipulare emoțională.
• Noțiuni care să îi ajute să își înțeleagă emoțiile și modul în care acestea le influențează judecata.
• Importanța contextului social – fake news-ul și dezinformarea nu apar în vid, ci într-un mediu în care sunt amplificate și propagate.

– Cum ar trebui să reacționeze un adult când un copil vine cu o informație falsă, crezând că este adevărată?

– Ar trebui să îi spună clar copilului că informația respectivă nu este corectă, dar într-un mod care să-l încurajeze să gândească și să verifice sursele. Există tendința de a respinge informațiile false, iar profesorii o fac des – și eu am avut această reacție mult timp. Însă simpla negare nu este suficientă. Este important să-l ghidăm pe copil spre a descoperi singur de ce informația este eronată.

Există mereu tendința de a îndulci realitatea și de a încerca să găsim o parte bună în orice situație. Unii adulți spun copiilor „da, ai și tu puțină dreptate” chiar și atunci când informația este falsă.  În timp, această atitudine diluează linia dintre adevăr și fals în mintea copilului, iar el învață că adevărul și falsul sunt mereu negociabile.

Sigur, pot apărea situații delicate. Ce faci dacă un copil vine cu o informație falsă primită de la un profesor pe care îl respectă? E dificil, pentru că a-l pune între două autorități nu este confortabil pentru el.

Cred că feedbackul trebuie să fie clar și ferm: „Această informație este falsă.” Dar trebuie oferită și o contextualizare, astfel încât copilul să înțeleagă că toți ne putem înșela, inclusiv adulții pe care îi respectăm.

Aș mai adăuga – poate puțin malițios, dar adevărat – că mulți dintre cei care cred că gândesc critic nu o fac cu adevărat. Foarte mulți oameni sunt extrem de critici cu părerile altora, dar deloc autocritici. Iar asta nu este gândire critică reală.

Citește interviul integral  aici!

Doru Căstăian recomandă 2 cărți pentru a înțelege și aplica gândirea critică:

Pentru părinți și profesori: Mic curs de autoapărare intelectuală – Autor: Normand Baillargeon. O introducere clară și accesibilă în gândirea critică, cartea îi învață pe cititori cum să evalueze informațiile, să recunoască manipularea și să deconstruiască argumentele false.

Pentru copii: Detectivul erorilor de gândire – Autori: Hans Bluedorn & Nathaniel Bluedorn. Cartea îi ajută pe copii și adolescenți să recunoască greșelile de logică și să reziste manipulării, prin 38 de lecții despre gândirea eronată și peste 500 de exerciții practice. Recomandată pentru vârsta 12+.

Autor : Adriana Moscu

Managing-editor: Florinela Iosip

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.