4.4K

Dragă abonat/ă VOCATIV, suntem bucuroase să revenim în inboxul tău după o scurtă vacanță! Îți reamintim că acest newsletter ajunge la tine în fiecare vineri dimineață, la 06:15, cu resend-ul de duminică pentru cei care n-au prins ediția. Acestea fiind spuse, să începem! 🙂

Noutăți din Prima Bancă

📙Elevii vor proceduri mai clare la olimpiadele și concursurile școlare

Consiliul Național al Elevilor (CNE) cere Ministerului Educației măsuri mai clare și respect pentru elevii olimpici, ca urmare a neregulilor reclamate după Olimpiada Națională de  Educație Socială, scrie Edupedu. După ce elevii au depus contestații, profesorii corectori nu le-au arătat baremele, iar explicațiile legate de motivul depunctării ar fi fost subiective: „alții au scris mai mult decât tine” sau „nu vă convine nota și nu vreți să o acceptați”.

Măsurile solicitate explicit de către CNE sunt următoarele: 

– publicarea din timp a calendarului olimpiadelor școlare și a regulamentelor specifice; 

– transparentizarea componenței comisiilor centrale;

– asigurarea posibilității de vizualizare a lucrării împreună cu borderoul de evaluare, înainte de depunerea contestației; 

– afișarea completă și coerentă a rezultatelor, înainte de expirarea termenului pentru contestații;

– interzicerea și sancționarea fermă a limbajului jignitor, umilitor sau intimidant la adresa elevilor.

📙Autism și ADHD, mai înrudite decât credem

Un studiu recent arată că autismul și ADHD-ul au mai multe în comun decât s-a crezut până acum. Cercetătorii au analizat creierul a 166 de copii cu vârste între 6 și 12 ani și au observat ceva surprinzător: nu contează atât diagnosticul pe care îl are copilul, ci cât de puternice sunt simptomele de tip autist. Copiii cu astfel de simptome mai intense (fie că aveau autism sau ADHD) prezentau tipare similare de activitate cerebrală.

Pe scurt, granița dintre cele două condiții e mai neclară decât pare. Asta înseamnă că, în viitor, specialiștii ar putea să se uite mai atent la simptomele concrete ale fiecărui copil, nu doar la eticheta de diagnostic și să adapteze mai bine sprijinul oferit.

📙A fost publicat calendarul înscrierilor la creșă și grădiniță pentru 2026-2027

Înscrierea copiilor se poate face în patru etape. Prima dintre acestea este reînscrierea, dedicată copiilor care deja frecventează o anumită creșă sau grădiniță. Prin completarea unei cereri, părinții îi pot reînscrie în anul școlar următor. De asemenea, pentru unitățile de învățământ mixte, copiii din grupa mare de la creșă pot fi înscriși în grupa mică de la grădiniță.  Calendarul stabilit pentru această etapă este 18-22 mai. 

Urmează apoi prima etapă de înscrieri pentru copiii care încă nu frecventează o grădiniță sau o creșă. Între 25 și 29 mai, părinții pot completa trei opțiuni de grădinițe/creșe, în funcție de ordinea preferințelor. Cererea se depune la unitatea de învățământ aleasă ca primă opțiune. Dacă numărul de cereri este mai mare decât locurile disponibile, repartizarea se face în funcție de criteriile de departajare, nu de ordinea depunerii. Ministerul Educației subliniază și în acest an că înscrierea nu se face pe principiul „primul venit, primul servit”. Lista criteriilor de departajare o puteți găsi aici. Rezultatele vor fi afișate pe 18 iunie.

În a doua etapă de înscrieri, părinții pot depune din nou cereri, între 22 și 26 iunie, pentru locurile rămase libere. Regula este aceeași: trei opțiuni. Rezultatele acestei etape vor fi publicate pe 9 iulie. 

Părinții care n-au reușit să-și înscrie copiii în niciuna dintre etapele anterioare mai au o șansă între 17 și 27 august, când au loc ajustările. În această etapă, cererile se depun la inspectoratele școlare. Prioritate la înscrieri au copiii de 4 și 5 ani. Asta pentru că grupa mare și grupa mijlocie de la grădiniță fac parte din învățământul obligatoriu. 

Cutia cu Idei

📙O nouă carte tradusă în limba română de la Dr. Becky 

O urmăriți pe Dr. Becky și podcastul său „Good Inside”? Dr. Becky a devenit cunoscută la nivel internațional după ce a dezvoltat o metodă proprie de parenting care integrează mai multe teorii din psihologie, inclusiv elemente din neuroștiință aplicabile unui stil de parenting definit de căldură și autoritate în același timp. Ceea ce a dus la popularizarea metodei sale a fost traducerea conceptelor psihologice într-un limbaj accesibil și adaptarea la nevoile generațiilor actuale de părinți și copii. 

Pe scurt, metoda „Good Inside” pleacă de la ideea că toți copiii (și părinții) sunt buni în interior, chiar și atunci când comportamentul lor este dificil, ceea ce ne poate enerva sau frustra. Conform acestei abordări:

– Comportamentul nu definește identitatea copilului. Acțiunile de tip țipete, crize sau refuzuri sunt tot expresia emoțiilor și abilităților încă nedezvoltate ale copilului, nu „răutatea” sa. 

– Părinții sunt încurajați să vadă ce stă în spatele comportamentului, nu să pedepsească sau să „repare” copiii. 

– Autoritatea părintelui rămâne solidă, implică limite clare, dar și empatie. 

– Un concept important este cel de „reparație a relației cu copilul”. Ce înseamnă asta? Să te poți întoarce la copil după un episod conflictual, în care nu ai reușit să-ți păstrezi calmul, să recunoști ce s-a întâmplat și să încerci să reconstruiești conexiunea împreună cu el.  

Pe lângă cartea „Metoda Good Inside”, a apărut recent și povestea pentru copii „E camionul meu” , tradusă la Editura Univers, care vorbește despre motivele pentru care copiii lovesc, dar și ce pot face părinţii sau profesorii într-o astfel de situaţie (recomandare de la Ruxandra Oprică, facilitatoare de învățare socio-emoțională).

 📙Aplicația care face geometria mai ușoară

„Desenele” (grafice de funcții, vectori, triunghiuri sau cercuri) nu se punctează la Bacalaureat, dar asta nu înseamnă că nu le poți folosi pentru raționament sau verificare, eventual pe ciornă, explică Adrian Manea, doctor în matematică și fondatorul Poligonul Educational.

Acesta recomandă platforma GeoGebra care poate fi folosită pentru reprezentări grafice, calcule algebrice sau ca platformă de lecții ori teste. De exemplu, poți să vizualizezi și să calculezi mai ușor arii și volume, ca în cazul conului și trunchiului său.

Elevii de gimnaziu pot folosi GeoGebra pentru geometria în plan și în spațiu, cei de liceu pentru reprezentări grafice (analiză matematică), iar studenții la facultate pentru analiză 3D. Accesul este gratuit, iar comunitatea este foarte activă, astfel încât sigur vei găsi lecții ori resurse din care să înveți. O altă variantă este să-ți faci propriile resurse cu câteva click-uri (recomandare de la Adrian Manea, doctor în matematică).

Știai că?

📙Pokémon i-a făcut pe unii copii să devină oameni de știință

Satoshi Tajiri, creatorul francizei Pokémon, era în copilărie pasionat de colecționat insecte. Din acest hobby s-a născut ideea unui joc în care prinzi, clasifici și colecționezi creaturi. Cam ce fac biologii în viața reală. 

Nu e o coincidență. Doi cercetători americani intervievați recent de Scientific American povestesc că primul lor contact cu lumea clasificării organismelor vii a fost chiar prin Pokémon. Unul a ajuns paleontolog (studiază fosilele) la Field Museum din Chicago, celălalt entomolog (studiază insecte) la o universitate canadiană.

Ce au învățat, fără să fie conștienți, prin acest joc? Că lucrurile pot fi grupate după trăsături comune, că există tipuri și subtipuri sau că unele creaturi evoluează în altele. Adică exact bazele taxonomiei (știința care împarte organismele vii în categorii, de la bacterii la balene). Legătura merge și în sens invers: câțiva cercetători au numit specii reale după personaje din Pokémon. 

Ce putem reține de aici? Că nu contează neapărat pe ce se fixează un copil (cărți, jocuri, animale, jocuri video) ci cum pasiunea sa poate deveni un motor de cunoaștere, dacă o hrănim cu curiozitate.

AI-ul poate ajuta în Educație, dacă e folosit corect

Raportul ,,Digital Education Outlook 2026”, realizat de OECD, arată că inteligența artificială generativă are un potențial real de a transforma educația, dar nu produce automat învățare mai bună. Deși elevii pot obține rezultate mai rapide cu ajutorul AI, acest lucru nu se traduce în înțelegere profundă. Fenomenul este descris ca o „iluzie a învățării”, în care tehnologia maschează lipsa procesării cognitive autentice, mai ales când este folosită ca înlocuitor pentru efortul intelectual.

Datele OECD culese din practica din Turcia arată că 48% dintre elevii care au folosit AI pentru Matematică au obținut rezultate mai bune la clasă. Pe de altă parte, în cazul examenelor, acestea au fost cu 17% mai scăzute. 

Lucrurile se schimbă atunci când inteligența artificială generativă (GenAI) este integrată la clasă. Folosită strategic, ca instrument de sprijin,  poate stimula gândirea critică, creativitatea și personalizarea învățării. Rolul profesorului nu dispare nici pe departe, ci este esențial în ghidarea utilizării AI, astfel încât aceasta să completeze și să extindă procesul educațional, nu să îl înlocuiască.

În paralel, inteligența artificială generativă poate transforma și partea administrativă a sistemelor educaționale. De la automatizarea de procese interne, realizarea de evaluări standardizate, alinierea curriculei și organizarea resurselor educaționale. De asemenea, când este bine implementată, poate oferi suport continuu elevilor și studenților, inclusiv orientare vocațională disponibilă 24/7. Astfel, se reduce presiunea asupra personalului administrativ și didactic.

Mentorul Săptămânii

Eugen Popa este lector în filosofia tehnologiei și sociologia științei la Universitatea din Delft (Olanda). A obținut doctoratul la Universitatea din Amsterdam, cu o teză despre experimentele mentale din dezbaterile academice, și publică în reviste de specialitate despre retorica științei și tehnologiei.

Din 2021, găzduiește Podcastul de Filosofie, pe care l-a început în pandemie din dorința de a păstra legătura sa cu limba română. În podcast abordează teme filosofice într-un limbaj accesibil, racordate la problemele din prezent, de la interzicerea social-media la dezinformările din spațiul online. 

Iată 5 lucruri de reținut din interviul cu Eugen Popa, realizat de colaboratorul nostru Dorian Ilie.

1. De ce filosofia poate fi cool pentru tineri? Unul dintre principalele avantaje ale studiului filosofiei este dezlegarea limbii. Nu știu vreun tânăr care să nu-și dorească să fie interesant pentru cei din jur sau care să vrea să se simtă stingherit atunci când se vorbește despre lucruri abstracte.

 2. Gândirea critică nu se transferă automat de la un domeniu la altul. Fiecare dintre noi are o bază de gândire critică. Ceea ce este prost plasat în spațiul public este ideea de gândire critică specifică: oameni care gândesc critic într-un anumit domeniu și care își imaginează că abilitatea lor de a gândi critic în domeniul respectiv este ușor de transferat într-un alt domeniu. Dacă ești bun la șah, asta nu înseamnă automat că ești bun și la tenis.

3. AI-ul în educație ne obligă să regândim ce cerem de la studenți. S-ar putea să fim nevoiți să cerem ceva mai specific, ceva care nu poate fi imitat de AI. De exemplu, să cerem studenților să scrie un eseu cu privire la ce s-a discutat la seminar. Până studentul scrie solicitarea către AI, mai bine scrie el singur textul respectiv. Sau poate că ar trebui să ne întoarcem la momentul în care majoritatea învățării avea loc în timpul cursului, la prelegeri mai extinse care să constituie, de fapt, și momentul învățării. Poate e momentul să mergem pe mai multă învățare în sala de curs și pe mai puțină învățare acasă.

4. Nimeni nu știe cu adevărat ce va face AI-ul peste șase luni. Aproximativ 60% dintre colegii mei fac muncă serioasă în zona filosofiei sau eticii AI și pot să spun că nimeni nu știe prea bine ce o să fie peste șase luni. S-ar putea să descoperim într-un an că AI nu va fi rezolvat cine știe ce mari probleme, că va rămâne la stadiul de videoclipuri pe internet și că, încet-încet, investitorii vor fi plecat, iar guvernele nu vor mai susține astfel de proiecte. Poate nu se va întâmpla asta, însă la fel de bine se poate întâmpla. Totul e o necunoscută acum.

5. Legile care restricționează social media nu sunt doar despre interdicție, ci reprezintă și un semnal. La fel ca reglementările privind alcoolul, o astfel de lege spune, în fond: „voi vreți profit, noi vrem bunăstarea copiilor noștri.”

Citiți interviul integral AICI.

---

Ajunge la cei care contează în educație! Newsletter-ul VOCATIV este citit săptămânal de peste 11.000 de părinți, profesori și specialiști în educație. La acest canal se adaugă site-ul și conturile noastre de social media. Dacă ai un program, o platformă educațională sau reprezinți un ONG ori o companie cu misiune în educație, poți deveni partener VOCATIV. Scrie-ne la vocativ@eduforum.ro și îți trimitem opțiunile de colaborare.

Autori: Alma Maria-Coman, Florinela Iosip, Dorian Ilie

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.