Dragă cititorule, avem un anunț important pentru tine! În urma feedback-ului pe care l-am primit de la comunitatea VOCATIV, am decis ca newsletter-ul să ajungă în căsuța ta de mail în FIECARE VINERI DIMINEAȚĂ. Îți mulțumim că ești alături de noi și de cei peste 4.000 de părinți și de profesori care s-au abonat până acum. Faptul că în fiecare săptămână deschizi newsletter-ul VOCATIV ne onorează și responsabilizează în același timp! Nu uita că, la final, avem un sondaj unde ne poți lăsa feedback-ul tău pentru a ne ajuta să ne îmbunătățim munca.
Săptămâna aceasta vorbim despre cum se formează percepția asupra corpului încă din copilărie și ce pot face părinții și profesorii pentru a sprijini o imagine de sine sănătoasă. Vedem și cum somnul insuficient sau temperaturile ridicate pot afecta învățarea. Festivalul Narativ își așteaptă micii cititori, iar proiectul Inimi Deschise ajută părinții să creeze relații bazate pe încredere. La final, Emi Beteringhe ne explică de ce debate-ul este mai mult decât un exercițiu de vorbit în public – e un instrument esențial pentru gândirea critică și argumentarea clară. Și asta nu e tot! 🙂
Noutăți din Prima Bancă
📙Un copil din trei va fi supraponderal până în 2050
Unul din trei copii ar putea avea probleme cu greutatea până în 2050. Alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice sunt principalele cauze. Specialiștii avertizează că acest trend crește riscul de afecțiuni grave. Soluțiile includ educație nutrițională și promovarea unui stil de viață activ, arată un studiu realizat de Murdoch Children’s Research Institute (MCRI) și publicat în revista The Lancet. Un sfert dintre copiii români sunt obezi, iar numărul lor crește rapid, arată datele Federației Mondiale a Obezității din Atlasul Mondial 2024. Specialiștii o consideră una dintre cele mai mari probleme de sănătate ale secolului XXI.
📙Percepția asupra corpului începe de la 7 ani
Percepția asupra imaginii corporale se formează încă de la vârsta de 7 ani, conform unui studiu al Universității Durham, publicat în Journal of Experimental Child Psychology. Cercetarea a arătat că expunerea la imagini cu diferite tipuri de corpuri influențează modul în care copiii și adulții percep greutatea corporală. Asta demonstrează că mass-media și alte surse vizuale pot afecta percepțiile despre greutate și sănătate încă din copilărie. Expunerea copiilor la imagini și personaje care reflectă diverse tipuri de corp, atât în cărți și desene animate, cât și în alte materiale educaționale, îi poate ajuta să dezvolte o imagine corporală sănătoasă. În plus, părinții și profesorii trebuie să discute deschis despre diversitatea naturală a corpului uman și să combată stereotipurile legate de greutate.
📙Lipsa somnului crește riscul de hipertensiune la adolescenți
Un studiu recent prezentat la Sesiunile Științifice 2025 ale Asociației Americane a Inimii a evidențiat o legătură între insomnia, lipsa de somn și creșterea tensiunii arteriale la adolescenți. Cercetarea, care a implicat peste 400 de tineri, a arătat că cei care dormeau mai puțin de 7,7 ore pe noapte aveau un risc de aproape trei ori mai mare de a prezenta valori ridicate ale tensiunii arteriale. Mai mult, adolescenții cu simptome de insomnie aveau un risc de cinci ori mai mare de hipertensiune. Un program de somn regulat, un mediu de dormit confortabil și reducerea timpului petrecut pe ecrane înainte de culcare pot îmbunătăți odihna adolescenților. Evitarea cofeinei și a altor stimulente seara poate contribui, de asemenea, la un somn mai sănătos și la reducerea riscului de hipertensiune.
📙Temperaturile ridicate afectează creierul copiilor
Expunerea la căldură poate reduce conectivitatea dintre anumite regiuni ale creierului și afecta, astfel, concentrarea și procesarea informațiilor, arată o cercetare la care au participat peste 2.200 de copii din Țările de Jos. Oamenii de știință recomandă menținerea unor medii răcoroase în școli și acasă, hidratarea corespunzătoare și evitarea expunerii prelungite la temperaturi ridicate pentru a proteja funcțiile cognitive ale copiilor. O soluție, inclusiv pentru România, ar putea fi adaptarea programului școlar: reprogramarea activităților fizice și a examenelor importante în perioadele mai răcoroase ale zilei sau ale anului.
Cutia cu Idei
📙Festivalul Narativ: înscrieri deschise pentru ediția a VII-a
Festivalul Narativ revine cu ateliere pentru copiii de 7-14 ani, unde lectura prinde viață prin scriere creativă, benzi desenate, teatru și jocuri. Anul acesta, pe 29 martie, la Colegiul Național Școala Centrală din București, cărțile fac echipă cu științele. Cei mici vor explora și matematica, astronomia, chimia sau educația financiară. Părinții și profesorii pot participa la conferințe dedicate lor. Înscrierile sunt online, iar grupurile școlare pot solicita locuri la narativ@curteaveche.ro. Detalii pe narativ.ro.
📙Prințesa Inimii
Aici am găsit un tutorial scurt și foarte simpatic despre cum să desenezi prințese cu cei mai mici, pornind de la o simplă inimă. Am zis să-l împărtășesc cu voi. Primăvara a adus prea multă dulceață, scuze! <3
📙AI pe înțelesul tuturor: un nou program pentru școli
Inteligența artificială nu e magie, dar poate părea. Experience AI e un program educațional care îi ajută pe profesori și elevi (11-14 ani) să înțeleagă cum funcționează AI și învățarea automată – fără jargon complicat. Creat de Raspberry Pi Foundation și Google DeepMind, programul oferă lecții interactive, un curs pentru educatori și o provocare practică unde elevii își pot antrena propriul model AI. Lecțiile sunt accesibile oricărui profesor, indiferent de materia predată, și pot fi integrate ușor în clasă sau în cluburi extracurriculare. Iată aici un tutorial. Partenerul principal de implementare în România este Asociația Tech Soup. Mai multe cursuri adresate profesorilor poți găsi pe site-ul asociației aici! Nu uita că, pentru a avea acces la cursuri, trebuie să îți faci cont pe site.
📙„Inimi Deschise” – părinți și copii, mai aproape ca niciodată
Relația dintre părinți și copii nu este mereu ușoară. Uneori, părinții nu știu cum să-și exprime iubirea, iar copiii nu își găsesc cuvintele pentru a-și spune nevoile. Dacă aceste momente rămân nerezolvate, pot apărea distanțe emoționale. Inimi Deschise: Cercul Siguranței la tine acasă, un proiect al Fundației Noi Orizonturi, ajută părinții să construiască relații bazate pe încredere, prin instrumente simple, dar puternice. Cu sprijinul unor specialiști și bazat pe 60 de ani de cercetare despre atașament, programul le arată părinților cum să devină mai înțelepți și mai blânzi. Dacă vrei să faci parte din acest proiect, înscrie-te prin formularul disponibil pe site sau contactează echipa la inimideschise@noi-orizonturi.ro.
📙EDUboost: Creștem mari, respectând natura. Un podcast și 4 idei
EDUboost este un podcast pentru copii și părinți, care explică teme precum sustenabilitatea, reciclarea și protecția mediului într-un mod simplu și captivant.
Și pentru că anul acesta echinocțiul de primăvară va avea loc joi, 20 martie, uite mai jos 4 moduri de a folosi acest eveniment ca experiență de învățare. Le găsești în detaliu pe Edutopia. Cu ajutorul lor, copiii pot învăța despre știință, cultură și poezie prin activități care explică echilibrul dintre zi și noapte, tradițiile din întreaga lume și impactul soarelui asupra anotimpurilor. De la experimente practice la creație literară, aceste activități îi ajută pe copii să înțeleagă mai bine conexiunile dintre natură, timp și cultură.
1. Demonstrație practică: Cum funcționează echinocțiul?
Folosește un glob și o lanternă pentru a le arăta cum înclinarea Pământului influențează durata zilei și a nopții. Lasă-i pe elevi să experimenteze diferite unghiuri de lumină și să descopere de ce echinocțiul marchează echilibrul dintre zi și noapte.
2. Tradiții din jurul lumii
Pentru cei mai mari, transformă lecția într-o călătorie culturală! Împarte clasa în grupuri și lasă-i să aleagă câte o sărbătoare legată de echinocțiu – Nowruz, Holi sau obiceiuri locale, precum Mărțișorul, Babele, Dragobetele sau Buna vestire. Lasă-i să cerceteze și să creeze o prezentare, un desen sau chiar un mic spectacol despre semnificația acestei zile.
3. Experiment în aer liber: joacă-te cu umbrele
Ajută-i să observe cum se schimbă lungimea umbrelor lor pe parcursul zilei. De două ori pe săptămână, ieșiți afară și măsurați umbrele dimineața, la prânz și după-amiaza. La final, analizați împreună cum se modifică lumina soarelui în funcție de momentul zilei și de anotimp.
4. Haiku de primăvară
Invită-i pe copii să surprindă frumusețea echinocțiului prin poezie. Explică structura unui haiku (un haiku este o poezie japoneză de trei versuri – primul are 5 silabe, al doilea 7 silabe, iar al treilea 5 silabe –, care transmite emoții sau imagini din natură în cuvinte simple) și provoacă-i să creeze versuri despre soare, mediul înconjurător și echilibrul dintre zi și noapte. Pot ilustra poemele cu desene sau fotografii.
Știai că?
📙România are o criză acută de profesori? Cea mai mare lipsă de cadre didactice este la matematică, biologie, fizică și chimie, iar pentru a acoperi lipsurile, Ministerul Educației a apelat la pensionari și la angajați din alte domenii, potrivit . Deși salariile profesorilor au crescut cu 50% în 2024, condițiile din învățământul privat rămân problematice, cu venituri mici și ore suplimentare neplătite. Campania internațională „Go Public! Fund Education” cere guvernelor, inclusiv celui din România, să investească mai mult în educația publică, considerată un drept fundamental.
📙Fanii anime au ajutat la rezolvarea unei probleme matematice complicate. Fanii anime-ului The Melancholy of Haruhi Suzumiya au încercat ani de zile să rezolve un mister aparent simplu: în ce ordine ar trebui urmărite episoadele seriei? Această întrebare a evoluat într-o problemă matematică serioasă, numită Haruhi Problem, care a atras atenția cercetătorilor. Într-un studiu publicat de Scientific American, matematicianul Robin Houston și colegii săi au demonstrat că această enigmă este strâns legată de teoria combinatorică și permutări. Ce a început ca o simplă discuție între fani a ajuns să contribuie la înțelegerea unor concepte matematice complexe, dovedind că inspirația poate veni din cele mai neobișnuite locuri. Citește întreaga poveste aici.
📙Școala și tehnologia: ce s-a schimbat după pandemie. Pandemia a transformat platformele digitale dintr-un ajutor ocazional într-o parte esențială a școlii. Profesorii și elevii renunță la aplicații greoaie sau site-uri care nu funcționează cum trebuie, iar școlile încep să trateze aceste instrumente ca pe resurse de bază. Platformele pentru lecții online trebuie să fie simple, rapide, să ușureze munca profesorilor și să ajute elevii să învețe mai eficient. Educația s-a schimbat definitiv, iar viitorul școlii depinde de cât de bine știm să folosim tehnologia. Forbes scrie pe larg despre acest fenomen.
Mentorul săptămânii
Emi Beteringhe. Foto: Arhiva Personală
Discutăm săptămâna asta cu Emi Beteringhe, fondatorul proiectului Better Speakers, care oferă cursuri de dezbateri, argumentare și discurs public pentru elevi de clasele V-XII. Emi a absolvit primul din clasa Masteratul în Managementul Educației de la King’s College Londra și a fost 10 ani președinte al Asociației Române de Dezbateri, Oratorie și Retorică (ARDOR). Aflăm de la el cum învățăm copiii să argumenteze logic, să analizeze critic informațiile și să își exprime ideile coerent, clar și convingător.
– Într-o lume dominată de informații rapide și superficiale, cum pot tehnicile de debate să-i ajute pe copii să distingă adevărul de manipulare?
– Rețelele sociale, în special cele bazate pe conținut scurt precum TikTok sau YouTube Shorts, bombardează copiii cu un flux constant de imagini și afirmații care nu sunt explicate sau puse în context. Expunerea repetată la astfel de informații le scade răbdarea de a analiza critic și îi face mai vulnerabili la dezinformare și fake news.
Spre deosebire de acest consum pasiv, debate-ul îi antrenează să oprească acest mecanism reflex de acceptare a informației și să își pună întrebări esențiale: „De ce este așa?”, „Ce dovezi există?”, „Care sunt consecințele?”. În loc să înghită pe nemestecate declarațiile unui influencer, încep să își exerseze gândirea critică și să caute răspunsuri argumentate.
Debate-ul oferă și acel element de competiție și validare socială pe care copiii îl caută în rețelele sociale, dar într-un mod sănătos. În loc să caute like-uri pentru un videoclip viral, își construiesc argumentele, își confruntă ideile cu ale altora și învață să-și susțină punctul de vedere cu logică și dovezi. Astfel, devin mult mai greu de manipulat și capătă încrederea că pot analiza lumea din jur cu propria minte.
– Cum poate fi gestionată o dezbatere între copii cu opinii foarte diferite?
– Să zicem că ai doi copii cu temperamente opuse, care se ceartă frecvent. Cum îi poți ajuta să comunice mai bine, fără să ajungă la conflicte inutile?
Debate-ul îi învață să se contrazică mai bine și mai organizat. Discuțiile din debate sunt surprinzător de liniștite, pentru că există un cadru clar de exprimare. În viața reală, nu funcționează întotdeauna așa, dar metoda poate fi aplicată și în gestionarea disputelor dintre copii.
Dacă părintele își asumă rolul de mediator, poate ghida discuția în pași clari:
- Clarificarea subiectului – De multe ori, copiii uită de la ce a pornit disputa sau ajung să vorbească despre lucruri diferite. E important să stabilească dacă discută despre curățenia în cameră sau despre cine face mai mult efort.
- Expunerea punctelor de vedere – Pe rând, fiecare copil își prezintă opinia, nu pentru a-l convinge pe celălalt, ci pentru a-l convinge pe moderator.
- Construcția unui argument clar – Un argument bine structurat are patru părți:
- Ideea principală („Ar trebui să fac curățenie doar două zile pe săptămână”).
- Explicația/mecanismul („Pentru că am multe teme și nu am timp”).
- Susținerea cu dovezi („De obicei sunt ordonat și nu fac mizerie”).
- Impactul („Dacă împărțim corect sarcinile, totul va fi mai echilibrat”).
În acest fel, copiii învață să își exprime clar punctul de vedere, să își susțină afirmațiile cu argumente și, cel mai important, să asculte cealaltă parte.
– Ce teme sunt potrivite pentru debate, în funcție de vârstă?
– Pentru elevii mai mici, temele sunt simple și accesibile, precum:
- „Este mai bine să ai un câine decât o pisică?”
- „Este mai bine să locuiești într-un oraș mic decât într-un oraș mare?”
- „Roblox este un joc mai cool decât Fortnite?”
Aceste subiecte le permit copiilor să învețe structura argumentației într-un mod ușor și atractiv. Pe măsură ce avansează, temele devin mai complexe, incluzând subiecte de economie, politică și etică. La nivel de liceu, se pot dezbate teme precum:
- „Ar trebui să se destrame Uniunea Europeană?”
- „Cum ar trebui să intervină comunitatea internațională în conflictul din Gaza?”
- „Care ar fi cea mai potrivită strategie pentru încetarea războiului din Ucraina?”
Dezbaterea, indiferent de vârstă, îi ajută pe participanți să analizeze critic subiecte actuale, să își susțină punctele de vedere cu argumente solide și să își dezvolte gândirea logică.
Citește întregul interviu aici.
Debate-ul copilul tău? 5 concluzii din interviul cu Emi Beteringhe
1. Debate-ul îi ajută pe copii să-și exprime ideile clar și logic, îi învață să formuleze argumente solide, să analizeze informații și să diferențieze faptele de opinii. Acest proces le dezvoltă gândirea critică și îi învață să pună întrebări înainte de a accepta o afirmație. Abilitățile dobândite le sunt utile la școală, în examene și în viața de zi cu zi. Sunt studii care arată că elevii care practică debate pot avea rezultate cu până la 20% mai bune decât colegii lor.
2. Gândirea critică formată prin debate îi ajută și la maturitate. Nu acceptă automat afirmații precum „toți sunt la fel” sau „aceasta este singura soluție”, ci analizează faptele. În fața presiunii de grup, nu urmează automat mulțimea, ci se întreabă: „Este corect?”, „Ce se întâmplă dacă fac asta?”. Când aleg o carieră, nu se bazează doar pe așteptările părinților, ci reflectează: „Mi se potrivește cu adevărat?”.
3. Cel mai important actor în domeniu este ARDOR (Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică), organizația care a inițiat debate-ul în România și care are, în principal, cluburi la nivel de liceu, dar și câteva pentru gimnaziu. Pe site-ul ARDOR există un ghid pentru profesori, alături de materiale video și alte resurse gratuite. Acestea pot fi utile și pentru părinți care vor să exerseze debate-ul acasă cu copiii lor. Un alt actor important este Ministerul Educației, care a colaborat cu ARDOR pentru a introduce opționalul de debate în școli, pentru a organiza cursuri de formare pentru profesori și pentru a institui Olimpiada Națională de Gândire Critică și Argumentare – cunoscută mai simplu drept Olimpiada de Debate. Inițial organizată doar pentru liceu, aceasta s-a extins recent și la clasele a VII-a și a VIII-a. Există și inițiative independente, precum proiectul Better Speakers, care organizează sesiuni de debate online în limba engleză, începând de la clasa a V-a.
4. Copiii ar trebui încurajați să-și argumenteze punctele de vedere. Un exercițiu foarte util este ca părintele să le spună clar: „Nu neapărat o să fac așa cum spui, dar te ascult.” Astfel, copilul înțelege că opinia lui este luată în considerare, chiar dacă decizia finală aparține adultului. Subiecte economice, politice, sociale – orice temă care îi interesează sau cu care se ciocnesc zilnic pe internet poate deveni o ocazie de a învăța să argumenteze. Mulți copii citesc, se uită la videoclipuri pe YouTube și au deja păreri despre diverse subiecte. Dacă sunt întrebați „Tu ce părere ai despre asta?” sau „De ce crezi că se întâmplă așa?”, sunt mult mai predispuși să își dezvolte gândirea critică.
5. Spre deosebire de consumul pasiv de pe rețelele sociale, debate-ul îi antrenează pe copii să oprească acest mecanism reflex de acceptare a informației și să își pună întrebări esențiale: „De ce este așa?”, „Ce dovezi există?”, „Care sunt consecințele?”. În loc să înghită pe nemestecate declarațiile unui influencer, încep să își exerseze gândirea critică și să caute răspunsuri argumentate. Astfel, devin mult mai greu de manipulat și capătă încrederea că pot analiza lumea din jur cu propria minte.
Autor : Adriana Moscu
Managing-editor: Florinela Iosip
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!