VOCATIV e un proiect independent. Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit și ajută-ne să rămânem o sursă gratuită pentru părinți și profesori. Redirecționează 3,5%!
Suntem un proiect independent.
Susține-ne, fără costuri!
Redirecționează 3,5%!

#2 – Droguri vs sport, kidfluencers, istoria pentru copii

de admin

Bine ați revenit la ediția a doua VOCATIV!

Astăzi vorbim despre provocările lumii digitale – de la capcanele social media, unde ne comparăm constant, până la fenomenul „kidfluencers” și impactul acestuia asupra copiilor. În același timp, explorăm proiecte și idei care contează: prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor, felul în care competițiile la vârste mici pot fi în dezavantajul copiilor și cum poate fi predată istoria la clasă, fără să-i apuce somnul, cu profesorul Marcel Bartic.

Noutăți din Prima Bancă

📙Campanie antidroguri în școli

Primăria Capitalei, prin DGASMB, testează un plan inspirat de modelul islandez pentru prevenirea consumului de droguri în rândul tinerilor. Acest model pune accent pe colaborarea dintre părinți, profesori, școli, cluburi sportive și alte organizații comunitare, toate implicate direct în viața copiilor. Bazat pe cercetări locale și internaționale, planul vizează identificarea factorilor sociali care cresc riscul consumului de substanțe și încurajează tinerii să participe la activități constructive, precum sportul și hobby-urile organizate. În București, proiectul include aplicarea de chestionare în 62 de licee, pentru a analiza nevoile fiecărei comunități și a crea soluții adaptate. Rezultatele vor fi incluse într-un raport prezentat în primăvara 2025. Dacă va avea succes, proiectul ar putea fi replicat la nivel național.

📙Fără competiție la clasele primare

Ministerul Educației, printr-un ordin semnat de ministrul Daniel David, a decis ca elevii de clasele I-IV să nu mai participe la olimpiadele și concursurile școlare naționale în anul școlar 2024-2025. Ministrul a explicat că măsura vizează consolidarea elementelor de bază ale competențelor cheie în ciclul primar, proces care trebuie să se desfășoare în ritmul fiecărui copil. David a subliniat că olimpiadele timpurii pot distorsiona dezvoltarea echilibrată a competențelor și pot stimula o industrie a meditațiilor, creând presiuni inutile asupra copiilor. De altfel, competițiile școlare nu influențează notele, dar amplifică anxietatea de învățare, scăzând performanțele, arată un studiu din revista Frontiers, realizat pe 1.479 de elevi între 8 și 13 ani. Copiii care trăiesc această anxietate se concentrează pe teama de eșec și le sunt afectate atenția și resursele cognitive.

📙Nu te supăra, frate!

Un program online numit „More Fun With Sisters and Brothers”/„Mai multă distracție între frați și surori” ajută părinții să gestioneze conflictele dintre frați și să îmbunătățească relațiile dintre copii, arată un studiu publicat în jurnalul Family Relations. Dezvoltat de profesoara Laurie Kramer de la Northeastern University, programul include lecții practice care învață părinții să intervină eficient în conflicte și să dezvolte empatia și reglarea emoțională la copii cu vârste între 4 și 8 ani. Studiul a constatat că, după finalizarea programului, copiii arătau mai multă afecțiune și mai puțină rivalitate, iar părinții au învățat să își gestioneze mai bine propriile emoții.

📙Copii influenceri? Mai bine nu

Creșterea fenomenului „kidfluence” – copii influenceri care câștigă milioane de dolari anual din videoclipuri de unboxing și promovarea jucăriilor – ridică întrebări complexe legate de muncă, joc, confidențialitate și exploatare. Deși aparent aceste activități par joacă, ele implică contracte comerciale și așteptări stabilite de părinți și sponsori. Franța și câteva state americane au implementat legi pentru protejarea câștigurilor copiilor, dar un cadru legal global este necesar pentru a asigura atât siguranța, cât și independența tinerilor influenceri.

Cutia cu Idei

📙Lucru manual. Ghidul „Mâini Dibace” e despre bucuria de a crea ceva cu mâinile tale, alături de cel mic. Sunt 11 propuneri, însă mie mi-a plăcut cel mai mult cea în care picii învață cum să creeze animăluțe haioase, care le vor deveni prieteni buni de somn și joacă. Pentru a începe lucrul e nevoie de materiale textile, ac, ață, foarfece, doi nasturi, umplutură (vată sau haine uzate) și un model imprimat. Împreună cu copilul, decupați, coaseți și personalizați o jucărie unică. Activitatea durează aproximativ o oră și dezvoltă creativitatea, coordonarea și cunoștințele despre materiale textile.


📙Desene animate cu mesaj pozitiv. Am alcătuit o listă cu 7 programe de desene animate cu lecții valoroase pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor și grafică prietenoasă, potrivite inclusiv pentru copiii mai mici. 

Autobuzul magic: Călătorii explorative și educative despre știință și natură. (Potrivit pentru 6-12 ani.)

Blue: Aventurile unei familii de câini, cu accent pe valori precum imaginația, empatia, rezolvarea problemelor și legăturile puternice de familie. (Potrivit pentru 3-7 ani.)

Ghici cât de mult te iubesc: Urmărește peripețiile unui iepuraș și ale tatălui său, explorând iubirea și legătura dintre ei. (Potrivit pentru 2-5 ani.)

Martha vorbește: O cățelușă care începe să vorbească îi învață pe copii cuvinte noi și importanța comunicării. (Potrivit pentru 5-8 ani.)

Paddington: Un ursuleț curios și binevoitor, de la care afli despre bunătate și familie. (Potrivit pentru 5-10 ani.)

Purcelușa Peppa: Lecții simple despre familie și prietenie, potrivite pentru preșcolari. (Potrivit pentru 2-4 ani.)

Thomas și prietenii săi: Importanța muncii în echipă e de neprețuit. (Potrivit pentru 3-6 ani.)


📙Engleza distractivă pe social media. Anca Rotaru (elevii ei o știu mai bine ca Miss Anca) predă engleza și pe rețelele sociale, în feluri care mai de care mai năstrușnice. Uneori, folosește melodii cunoscute pentru a explica noțiuni dificile de gramatică și a face lecțiile mai plăcute. Alteori, apelează la o adevărată coregrafie a corpului, de ajutor celor pentru care cuvintele nu sunt întotdeauna suficiente. Ca aici.


📙Joc terapeutic online. Cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca au creat un joc online, REThink Life Game, pentru a ajuta tinerii să-și gestioneze emoțiile. Jocul este bazat pe Terapia Rațional-Emotivă și Comportamentală (REBT). Personajul principal, RETMAN, ghidează jucătorii prin șapte niveluri, fiecare axat pe o abilitate emoțională diferită. Copiii învață să recunoască emoțiile, să respire corect, să identifice gândurile iraționale și să le schimbe. Jocul ajută și la rezolvarea problemelor și la concentrarea pe lucruri pozitive. Este disponibil pe Android și iOS.

Știai că?

📙Atunci când te compari cu alți părinți pe rețelele sociale, asta îți poate influența starea de spirit? Dacă te simți bine văzând cum alții fac lucruri similare cu tine, e un semn bun – îți poate crește încrederea că ești pe drumul cel bun ca părinte. Dar dacă simți că „nu ești suficient de bun”, asta poate duce la stres și nesiguranță. Ce poți face? 1. Gândește-te de ce te compari: dacă te motivează, e ok; dacă te face să te simți prost, limitează timpul online. 2. Urmărește părinți autentici, care nu doar „arată perfect”. 3. Amintește-ți că pe social media vezi doar o parte din poveste – nimeni nu postează eșecurile.

📙Timpul petrecut de copii în fața ecranelor trebuie ajustat în funcție de vârstă. Specialiștii recomandă să evităm ecranele pentru copiii sub doi ani, să limităm expunerea la o oră pe zi pentru cei între 2 și 5 ani și să nu depășim două ore pe zi pentru cei mai mari, între 6 și 12 ani. Este important să alegem conținut de calitate și să contrabalansăm timpul la ecran cu activități fizice și sociale. Stabiliți reguli clare, creați perioade fără ecrane în familie și oferiți un exemplu pozitiv prin reducerea propriei utilizări. 

📙Phubbing-ul” – obiceiul de a ignora oamenii în favoarea telefonului – poate afecta relațiile personale și profesionale? Studiile arată că acest comportament poate transmite lipsă de respect și interes, deteriorând comunicarea și încrederea. Soluții simple pentru a-l combate includ stabilirea de reguli clare, cum ar fi „fără telefoane la masă”, și practicarea prezenței active în interacțiunile zilnice. Așadar, să scoatem nasul din telefon și să ne reconectăm cu cei din jur! 🙂Aici, un tutorial în limba română despre cum să-ți iasă provocarea.

Mentorul săptămânii

Marcel Bartic

Marcel Bartic este profesor de istorie și activist civic, cu o experiență de peste 20 de ani, care și-a început cariera în școli din mediul rural și a predat ulterior în diverse instituții de stat și private. Este director al școlii Evrika și moderatorul Academiei Europa FM, emisiune axată pe educație. A fost coordonatorul programului Școala Remedială de Vară, dedicat sprijinirii elevilor în mediul online. Este pasionat de istoria mentalităților și imaginarului, studiul Holocaustului, istoria și drepturile minorităților, precum și de integrarea tehnologiei în educație. Nu în ultimul rând, este un cititor pasionat și un fervent apărător al cauzei copiilor. 

-Cine sunt, de fapt, românii, unde ar trebui să ne căutăm identitatea? Ce să le spunem despre noi copiilor? 

-Le-aș spune copiilor că românii sunt un popor nici mai bun, nici mai rău decât altele, că nu suntem centrul universului, dar nici nu avem motive să ne fie rușine de noi.Am avut experiențe istorice de care putem fi mândri, dar și unele pe care trebuie să ni le asumăm drept greșeli ale trecutului, pe care nu trebuie să le mai repetăm. 

Suntem un popor care, în urmă cu treizeci și cinci de ani, și-a obținut libertatea, și-a exprimat clar dorința de a se despărți de trecutul lui totalitar și am ales drumul integrării europene. Dincolo de tot ce a însemnat trecutul nostru, le-aș spune că identitatea noastră este evidențiată de ceea ce facem în fiecare zi, de valorile în care credem, de aspirațiile pe care le avem, de dorința de a contribui la o lume mai bună, mai tolerantă, în care sa ne acceptăm și să ne respectăm unii pe alții.

Curând, vom sărbători Mica Unire. Ce ar trebui să știe copiii despre evenimentele din 24 ianuarie? 

În primul rând, nu a fost mică. Deloc. Pentru cei care au trăit momentele 5 și 24 ianuarie (dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza) această etapă istorică a constituirii statului român modern a fost o victorie uriașă, obținută, e adevărat, printr-un context extern favorabil, speculat abil de susținătorii partidei unioniste. 

A fost un eveniment pe care românii, mă rog, cei mai mulți dintre ei, și l-au dorit, l-au exprimat încă din timpul Revoluției din 1848, au depus eforturi remarcabile pentru a-l atinge. Poate că ar trebui să le spunem copiilor și despre contribuția (mai puțin cunoscută) a unei femei, Cocuța Conachi, care a salvat alegerile din Moldova sustrăgând scrisorile trimise de soțul ei, caimacamul Nicolae Vogoride, către Ambasada Turciei prin care recunoștea că a falsificat alegerile împotriva Unirii, trimițându-le unioniștilor. 

Poate că ar trebui să le spunem copiilor că nici atunci nu a înțeles toată lumea importanța Unirii și că în Moldova, la Iași, a existat o mișcare separatistă, influențată de Rusia, prin care s-a urmărit desfacerea unirii. Că Iașul si-a pierdut importanța de capitală regională, iar Bucureștiul a devenit noul centru politic, economic și administrativ al noului stat. 

Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat totuși un remarcabil succes și a permis viitoarele reforme de care societatea românească de atunci avea neapărată nevoie. Reforma sistemului de învățământ, spre exemplu, care, prin Legea Instrucțiunii (un fel de Legea Educației),  a facilitat învățământul primar gratuit și obligatoriu, precum si înființarea primelor universități din România, cea de la Iași și cea de la București. 

De ce învățământ obligatoriu, vă vor întreba, poate, copiii? Pentru că educația nu este doar un drept, ci și o responsabilitate. Oamenii sunt ființe sociale, trăiesc împreună, muncesc împreună, progresează împreună. Fiecare dintre noi trebuie să avem o contribuție la o lume mai bună. Neștiința și ignoranța duc la un viitor imprevizibil, ne fac vulnerabili în fața sărăciei, manipulărilor de tot felul și demagogiei. Ori, aici avem toți de suferit, nu doar cei care nu văd rostul școlii. 

Cum ar trebui predată istoria azi, în clasă, ca să capteze atenția și – fie vorba între noi – să nu te apuce somnul la ore? 

Ați întrebat exact pe cine trebuie pentru că eu chiar am reușit performanța de a-mi adormi un elev la ore! Era în urmă cu vreo douăzeci de ani, la o școală de pe malul Prutului, era iarnă, făceam foc în sobă în sala de clasă, afară ningea ca-n povești, iar eu le povesteam copiilor despre marile descoperiri geografice. Ei, și cum mă luase pe mine valul și explicam ce e aia caravela și ce căutau conchistadorii în Lumea Nouă, Costan al meu de la clasa a șasea, a doua bancă de la perete, a pus ușor capul pe bancă și a început să tragă la aghioase. A dormit foarte liniștit până la sfârșitul orei nu l-am trezit, că, până la urmă, n-avea el nici o vină, săracul! Am vorbit și eu mai încet restul orei! 

Sigur, dincolo de natura ușor anecdotică a poveștii, e adevărat, noi, profesorii de istorie, avem talentul ăsta de a pierde uneori atenția copiilor și asta nu pentru că n-am ști ce și cum sa le spunem. Cel mai adesea, suntem istorici și uităm să fim profesori de istorie. La prima mea inspecție de la definitivat, doamna care mi-a venit în asistență mi-a și spus, profesore, mai lasă-i și pe copiii ăia să vorbească, ai turuit de parcă erai la examenul de istorie contemporană! 

Cu timpul, am învățat să-i stârnesc pe copii în tot felul de dezbateri, analiză pe sursa istorică, să folosească harta istorică, să exerseze cu ajutorul axelor cronologice sau să explice un tablou, o caricatură de epocă sau o imagine cu caracter istoric. Apropo de ceea ce (credem noi!) că ar putea fi interesant pentru copii, aș putea invoca și felul în care folosim filmele documentare. La începutul carierei mele de profesor, eram foarte încântat să le pot oferi copiilor o astfel de experiență. Cu timpul însă am observat că, doar vizionate, documentarele nu au nici un impact asupra copiilor, dimpotrivă, oricât de interesante si bine făcute ar fi, duc la plictiseală și se rezumă la funcția de entertainment. Astăzi nu mai folosesc secvențe video sau animații 3D mai mult de patru, cinci minute, după care implic copiii în câteva exerciții, să extragă ideea principală, să identifice câteva caracteristici sau sa-si exprime un punct de vedere. 

The last but not the least, poate cel eficace instrument împotriva plictiselii, este chiar atitudinea profesorului. Dacă inspiri tu, în primul rând, entuziasm, bucuria de a descoperi o epocă istorică, dacă elevii simt fascinația pentru cunoașterea trecutului, să știți că emoția asta este contagioasă, iar elevii devin curioși și motivați. 

Simt nevoia să completez și cu nevoia de a adăuga principiul învățării temeinice a istoriei. Dacă totul pare ușor, prea simplu, nu există nimic care să-i provoace, atunci, sigur că da, intervine plictiseala. Finalmente, pentru a-i face conștienți de satisfacțiile pe care le pot avea prin cunoașterea istoriei, le spun deseori copiilor, citându-l pe Lucien Febvre, un istoric francez, „l’historien n’est pas celui qui sait, il est celui qui cherche” ( „Istoricul nu este cel care știe, este cel ce caută”,  explorează trecutul, vrea să-l descopere, întocmai ca un detectiv!).

Ce surse (cărți, bloguri, podcasturi, video-uri) de încredere recomandați când vine vorba de istorie (potrivite și pentru copii și adolescenți)?

Dacă tot l-am amintit pe Radu Oltean mai devreme, le recomand elevilor Art Historia, un blog cu multe informații interesante, și cartea sa, Cetăți, castele și alte fortificații din România, dar și blogul Istorii regăsite, al profesorului Oprea Dumitru Horia. 

Pe YouTube, trebuie neapărat să explorați istoria românilor cu ajutorul Istoriei cu Virgil, a Istoriei pe șleau și, dacă tot ați ajuns aici, nu aveți cum să-l ratați pe Zaiafet, vloggerul Horia Sârghi, care, cel puțin pentru liceeni, poate fi o excelentă sursă de informație. 

Pentru începătorii într-ale istoriei le recomand romanele grafice Iliada și Odiseea, apărute recent la Humanitas (ce interesantă metodă de a le prezenta istoria copiilor! Fascinant!). Tot legat de această epocă, ar fi fain sa citească  Herodot și începuturile istoriei, o manieră foarte prietenoasă de a-i introduce pe cei mici în povestea istoriei. Marile evenimente ale secolului XX. Întâmplări  din secolul trecut este o carte, de asemenea, absolut savuroasă, care îi va ajuta pe copii să înțeleagă mai bine de ce a fost atât de zbuciumat secolul XX. Sunt doar câteva exemple, cu ajutorul cărora îi putem ajuta pe copii să înțeleagă cât de frumoasă și interesantă poate fi istoria!

Interviu integral poate fi citit aici.

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.

Autor : Adriana Moscu

Managing-editor: Florinela Iosip

📝 Opinia ta ne ajută să creștem!

Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!

Completează formularul!

Alte articole care v-ar putea interesa

2 comentarii

Postolache Petronela 02/02/2025 - 14:29

Buna ziua! Sunt interesata de materiale interactive ( filmulete, fise de lucru) legate de ora de dirigentie pt clasa a 6 a, pe teme legate de armonizarea colectivului de elev, comunicare empatica, gestionarea emoțiilor, cum învățăm, etc

Raspunde
admin 05/02/2025 - 11:17

Mulțumim pentru sugestia oferită! Feedbackul dumneavoastră este foarte important pentru noi. Vom încerca, în numerele următoare, să abordăm această temă.
O zi frumoasă și multă inspirație pentru copii!

Raspunde

Lasă un Comentariu