Vorbim săptămâna aceasta despre cum se raportează Gen Z & Alfa la dragoste și… alți demoni, legătura dintre traumă și obezitate, ce spun studiile despre scrisul de mână, dar și ce îi motivează pe profesori.
Totodată, aflăm de la profesoara Liliana Chivulescu, profesoară MERITO, despre service learning, o metodă educațională care implică activități benefice pentru comunitate. Cu ajutorul ei, copiii ies din mediul convențional al învățării la clasă și își exersează abilitățile sociale și emoționale.
Noutăți din Prima Bancă
📙Iubirea și abuzul la Gen Z & Alpha
Pe 6 februarie va fi lansat studiul „In a Relationship 2: Iubirea și abuzul la Gen Z & Alpha”, o cercetare despre relațiile romantice și formele de abuz întâlnite în rândul tinerilor cu vârste între 14 și 25 de ani. Studiul, realizat prin 403 interviuri, oferă o privire detaliată asupra abuzului emoțional, fizic, sexual, financiar și digital, evidențiind comportamentele și percepțiile generațiilor Z și Alpha. De exemplu, 2 din 5 tineri observă frecvent constrângeri în cupluri, 1 din 10 își insultă partenerul, iar 3 din 10 urmăresc sau sunt urmăriți online de partener. De asemenea, 1 din 5 au avut relații „pe interes”, iar 17% au fost victime ale furtului de bani de către parteneri. Detalii despre proiectele In a Relationship, cu rubrici pentru tineri, părinți și profesori, aici.
📙Prea multe jucării
Un studiu realizat de Universitatea din Toledo arată că micuții care au mai puține jucării se joacă mai creativ și pentru perioade mai lungi decât cei care au mai multe. De asemenea, cercetările indică faptul că jucăriile puternic asociate cu un anumit gen sunt mai puțin benefice pentru o dezvoltare optimă. Mediile cu mai puține jucării încurajează o atenție mai susținută și stimulează imaginația copiilor. Oferirea de jucării educative, precum puzzle-uri, seturi de construcții sau jocuri de societate, stimulează gândirea și cooperarea. Materialele artizanale, mingile și jucăriile care permit copiilor să se implice în jocuri de rol – precum costumele de supereroi, doctori, sau bucătari – sunt excelente pentru dezvoltarea imaginației și învățarea prin imitație.
📙Experiențele traumatice din copilărie cresc riscul de obezitate
Copiii traumatizați au un risc crescut să devină supraponderali, dar care poate fi redus prin experiențe pozitive. Cercetarea, realizată în Noua Zeelandă pe aproape 5.000 de copii, a arătat că cei care au avut cel puțin patru experiențe pozitive au fost semnificativ mai puțin susceptibili de a dezvolta obezitate. Experiențele pozitive, precum părinți implicați, o relație stabilă în familie și activități recreative, au fost asociate cu un risc mai mic de obezitate, în timp ce experiențele traumatice, cum ar fi abuzul fizic sau violența domestică, au crescut acest risc.
📙Ce îi motivează pe profesori?
Un studiu recent realizat de Universitat Autònoma de Barcelona identifică factori cheie care pot îmbunătăți motivația și angajamentul profesorilor. Printre concluzii se numără importanța unor școli diverse și echitabile, unde profesorii pot colabora și învăța într-un mediu incluziv. Evaluarea calitativă a muncii lor, precum observațiile între colegi și feedback-ul constructiv sunt preferate în locul testelor standardizate. Profesorii se simt mai motivați atunci când au obiective clare, bine comunicate și când sunt susținuți de stimulente colective la nivelul școlii, nu individuale. Toate aceste elemente ajută la crearea unui mediu de lucru mai plăcut și mai productiv și reduc riscul de epuizare profesională.
Cutia cu Idei
📙Scrisul de mână. Pe măsură ce ecranele devin parte din rutina noastră zilnică, scrisul de mână începe să dispară, iar odată cu el pierdem abilități cognitive și experiențe senzoriale. Deși tehnologia ne ușurează viața, scrisul cu mâna oferă o profunzime aparte – de la plăcerea de a ține un stilou pe hârtie, până la înțelegerea mai bună a ceea ce scriem. Studiile arată că acest proces ne ajută să gândim mai clar și să ne exprimăm mai bine.
Uite 5 sfaturi pentru scrisul de mână (6-10 ani), care îl poate face mai atractiv pentru cei mici (dar și pentru cei mari):
- Poziția corectă a creionului – Încurajează prinderea tripod (cu 3 degete) încă de la început pentru obiceiuri sănătoase.
- Postură confortabilă – Copilul trebuie să stea comod, cu picioarele sprijinite, pentru stabilitate.
- Activități creative – Desenează, pictează sau folosește cretă pentru a dezvolta coordonarea și controlul.
- Exersează regulat – Scrie câteva minute pe săptămână folosind liste, felicitări sau un mini-jurnal.
- Scriere fără presiune – Folosiți nisip, noroi sau pungi cu sclipici pentru a exersa fără presiunea perfecțiunii.
📙Educație prin virtuți și povești. Alec Blenche este un autor român de cărți pentru copii, cunoscut pentru seria Călătoriile lui Erus, care oferă lecții despre virtuți, viață, prietenie și alimentație sănătoasă, fiind folosite în școli, terapii, manuale și piese de teatru jucate la nivel național. Îl găsești pe Alec și pe Spotify, unde poveștile sale capătă voce (chiar a autorului). Cea mai recentă dintre ele, povestea Porcului cu trei picioare, reflectă tendința umană de a subestima uneori ceea ce ar trebui prețuit și protejat. Ne arată cum, adesea, realizăm valoarea adevărată a lucrurilor doar după ce le-am pierdut sau sacrificat. (Potrivită pentru +8 ani.)
📙Iar pe blogul său, Alex Moldovan vorbește despre cum să alegi cărțile potrivite pentru copii. Importante sunt câteva lucruri: să fie adaptate vârstei, să fie atractive și să reflecte interesele celor mici, nu ale părinților. Alex recomandă cărți care să fie și educative, dar și distractive, să exploreze diversitatea culturală și să le trezească imaginația. În plus, încurajează implicarea copiilor în alegerea lor și subliniază importanța calității cărților, atât ca design, cât și ca mesaj.
📙Două acadele sau două păsărele? Învață să desenezi o pereche de păsări cu acest tutorial ușor. Începe prin a desena două cercuri mari pentru ochi și leagă-le cu linii pentru a forma corpul. Adaugă ciocurile și crează aripi folosind linii ușor curbate. Detaliază cu linii subțiri pentru pene și completează cu ochi mici și strălucitori. După ce ai conturat desenele, poți adăuga culoare pentru a le face mai vii și mai atractive.
Știai că?
📙Pe 27 ianuarie s-au împlinit 80 de ani de la eliberarea evreilor din lagărul de la Auschwitz. În timpul Holocaustului, aproximativ 1,5 milioane de copii evrei au fost uciși în lagărele de concentrare naziste. Aportul minorilor în lagărele de muncă forțată era exploatat de regimul nazist, care îi folosea pentru a lucra în condiții inumane la construirea infrastructurii de război și la alte activități grele, fără a ține cont de vârsta sau starea lor fizică. De anul trecut, „Istoria Evreilor. Holocaustul” este disciplină obligatorie la clasa a XI-a și în România.
📙Dar cum vorbim copiilor despre aceste evenimente tragice? Abordează teme importante, cum ar fi antisemitismul și impactul Holocaustului. Colaborează cu organizații care îți pot oferi resurse și ajutor pentru a face lecțiile mai ușor de înțeles. Scopul lecțiilor este să ajute elevii să gândească critic despre ce s-a întâmplat, nu doar să-i emoționeze. Folosește surse istorice autentice și povești ale victimelor pentru a arăta cât de serioasă a fost tragedia. Încurajează elevii să facă legătura între evenimentele trecute și cele actuale, dar evită comparațiile între suferințe. Poți extinde învățarea dincolo de spațiul școlii. Plănuiește o ieșire, poate în săptămâna în care se organizează Școala Altfel, în care să vizitați centre culturale ale comunității evreiești din localitatea voastră sau din apropiere. Aici, o sursă de idei.
📙Momentul dificil al despărțirii la grădiniță sau școală poate fi greu de gestionat. Specialiștii recomandă pregătirea copilului prin vizite prealabile, cum ar fi plimbări pe lângă grădiniță sau joaca în curtea acesteia înainte de prima zi. Rutinele constante, precum aranjarea ghiozdanului împreună sau citirea unei cărți înainte de plecare, pot face tranziția mai ușoară. Plecarea pe furiș trebuie evitată, iar un obiect de confort, cum ar fi o jucărie preferată sau o fotografie de acasă, poate oferi copilului siguranță. Aici, câteva video-uri explicative despre cum să faci mai ușoară despărțirea și pentru tine, și pentru cel mic.
Mentorul săptămânii
Liliana Chivulescu, profesoară MERITO 2022 pentru învăţământul primar, predă în satul Picior de Munte din județul Dâmbovița. Am discutat cu ea despre conceptul de service learning aplicat la clasă – o metodă care combină activități în folosul comunității cu programa școlară și dezvoltă competențe practice, sociale și emoționale prin învățare experiențială. În 2016, Fundația Noi Orizonturi a adus în România conceptul de service learning, o metodă educațională bazată pe proiect, care îmbină obiectivele școlare cu acțiuni pentru comunitate și dezvoltă abilități sociale, emoționale și practice pentru elevi. Inițial, a fost dedicată liceenilor prin programul IMPACT, care a dus la apariția cluburilor IMPACT în școli, biblioteci și biserici. Pentru a oferi acces și profesorilor mai puțin implicați în viața comunității, a fost creată și o variantă integrată la clasă.
– Ce presupune metoda service learning aplicată la clasă?
– Elevii desfășoară activități în beneficiul comunității și, în același timp, învață competențe corelate cu programa școlară. Profesorul coordonator are rolul de a conecta aceste activități cu obiectivele educaționale, îmbinând astfel învățarea experiențială cu cerințele curriculare.
Programa școlară poate include obiective de învățare prin serviciu în folosul comunității, pornind de la identificarea unei nevoi locale de către elevi. Prima etapă a proiectului constă în explorarea comunității și identificarea acestor nevoi, proces facilitat de întrebări ghidate adresate elevilor. În cazul în care elevii nu cunosc suficient comunitatea, aceștia sunt încurajați să discute cu familia extinsă, vecinii sau alte persoane relevante pentru a aduna informații.
Astfel de activități contribuie la dezvoltarea unor competențe din disciplina „Comunicare în limba română” sau „Limbă și literatură română”, cum ar fi dialogul, receptarea și exprimarea mesajului oral, în special pentru clasele III-IV.
– Cum au primit copiii acest tip de învățare bazat pe experiențe?
– Copiii percep aceste activități ca pe o bucurie, însă părinții manifestă deseori îngrijorare, preferă adesea ca cei mici să rămână acasă, unde îi știu sub supravegherea lor. Este o atitudine influențată de contextul actual, în care, de exemplu, traficul în satul nostru este mai aglomerat și riscurile în spațiul public sunt mai mari.
Totuși, dacă profesorul explică beneficiile acestor activități, părinții pot înțelege importanța implicării copiilor în comunitate. Astfel, copiii nu doar că își dezvoltă sentimentul de responsabilitate, dar și învață cum pot contribui concret la rezolvarea problemelor locale, adesea în dialog cu adulți din comunitate. Un proces care ajută la crearea conexiunilor între generații și la întărirea legăturilor sociale.Se observă o tendință tot mai pronunțată de separare între generații și categorii sociale, alimentată de prejudecăți precum „nu vorbi cu acela pentru că e sărac” sau „nu interacționa cu acela pentru că este cerșetor”. Aceste bariere duc la o lipsă de cunoaștere reciprocă și la o segregare tot mai evidentă.
– Cum i-a apropiat metoda service learning pe copii de restul comunității?
– În trecut, în comunitățile rurale, colaborarea era parte din viața de zi cu zi – fie că era vorba de curățarea porumbului sau de alte activități comune, desfășurate în curtea familiei sau a vecinilor. Astăzi, oamenii tind să se izoleze, fiecare în propria casă, înconjurată de garduri înalte. Când interacțiunile sunt reduse, se pierde spiritul comunitar, care odinioară îi definea.
Oamenii nu își mai cunosc vecinii, chiar dacă locuiesc de ani de zile în același bloc. Această realitate reflectă o pierdere semnificativă în privința competențelor socio-emoționale și a legăturilor umane esențiale.
După ce au discutat cu oamenii din comunitate, elevii au identificat nevoi precum introducerea gazelor și a canalizării. Însă, realizând că aceste proiecte depășesc posibilitățile lor, au fost încurajați să privească din nou în jur și să descopere nevoi mai accesibile, la care puteau contribui direct. Tipul acesta de abordare le-a stimulat implicarea practică și responsabilitatea socială, i-a conectat mai profund cu comunitatea.
Metoda service learning implică dezvoltarea unor abilități esențiale, cum ar fi prioritizarea, stabilirea de obiective SMART (n. Red.: prescurtarea SMART vine din limba engleză și în română se traduc prin obiective Specifice, Măsurabile, Realizabile, Relevante, Limitate în timp) și gestionarea riscurilor. De exemplu, dacă proiectul presupune introducerea canalizării într-o comunitate, elevii pot analiza fezabilitatea inițiativei, identifica soluții alternative și planifica în detaliu, inclusiv un plan de rezervă. Asta îi ajută să se confrunte cu probleme reale, care nu urmează modele standardizate, cum ar fi exercițiile obișnuite din manuale.
Limitarea la activități din clasă, precum machete sau exerciții teoretice, duce la acumularea de cunoștințe cu impact redus asupra dezvoltării atitudinilor și valorilor. Învățământul românesc tinde să se concentreze pe memorare și mai puțin pe formarea de abilități și atitudini. În schimb, prin activități desfășurate în afara clasei, elevii învață să manifeste empatie și să-și formeze valori autentice. De exemplu, citirea poveștii Fetița cu chibrituri poate stârni compasiune în teorie, dar observarea unei situații similare în realitate îi ajută pe copii să acționeze concret, transformă învățarea în experiență de viață. Prin astfel de interacțiuni elevii devin, cu timpul, oameni cu adevărat responsabili.
-Ce alte beneficii oferă învățarea prin experiență?
-În cazul învățătorilor, gestionarea unui astfel de proiect este mai simplă, deoarece aceștia predau majoritatea disciplinelor. La gimnaziu sau liceu, însă, proiectele implică o colaborare interdisciplinară esențială.
De exemplu, investigarea poluării aerului sau a apei într-o comunitate implică competențe din chimie, dar și calcule matematice pentru înregistrarea datelor și realizarea de tabele sau procente. Comunicarea rezultatelor necesită colaborarea cu profesorii de educație plastică pentru reprezentări grafice și cu cei de limba română pentru exprimarea clară, atât oral, cât și în scris. Asemenea proiecte reunesc profesori din diverse discipline și creează oportunități de colaborare care lipsesc în mod frecvent în sistemul de învățământ românesc.
Activitățile de zi cu zi, cum ar fi mersul la magazin, sunt o ocazie excelentă pentru a dezvolta abilități importante. Lucruri simple, precum salutul, punerea unei întrebări politicoase, verificarea termenului de valabilitate sau a ingredientelor unui produs și luarea unei decizii informate, ajută copiii să învețe mai mult decât ceea ce se predă în școală.
Deși competențele necesare pentru viața reală sunt prevăzute în programele școlare, accentul pus exclusiv pe manuale, auxiliare și abordări teoretice limitează dezvoltarea acestora. Copiii sunt adesea protejați excesiv, fie de familie, fie de mediul școlar, ceea ce îi împiedică să învețe să facă față provocărilor reale. Educația ar trebui să ofere mai multe oportunități practice, care să-i ajute pe elevi să devină independenți și capabili să navigheze cu succes în lumea din afara „clopotului de sticlă” al clasei sau al familiei.
Copiii ajung adesea să evite comunicarea sinceră cu părinții din teama de a nu fi certați. Atunci când un copil povestește o greșeală sau o poznă și este criticat, acesta învață, ca mecanism de apărare, să ascundă astfel de situații. Este esențial ca părinții să creeze un mediu sigur, în care copilul să înțeleagă că greșelile sunt acceptabile și reprezintă oportunități de învățare.
În contextul service learning-ului și al variantelor integrate la clasă, aceste principii sunt la fel de importante. Învățarea prin experiență implică un spațiu sigur pentru explorare, greșeli și dezvoltare.
*Resurse utile despre service learning și implementarea acestuia sunt disponibile pe site-ul Fundației Noi Orizonturi, care oferă materiale relevante și concepte adaptate pentru educație. Iar aici, 10 proiecte de service learning implementate în școli.
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
Autor : Adriana Moscu
Managing-editor: Florinela Iosip
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!