Săptămâna asta aflăm de ce, cu un an în urmă, profesorii din România se aflau în top trei al celor mai fericite cadre didactice din lume. Ce s-a schimbat? Între timp, literatura română se adaptează pentru o lume digitală, iar Comisia Europeană verifică cât de sigure sunt pentru copii cele mai cunoscute platforme online. Explicăm ce se întâmplă când elevul înțelege materia, dar nu reușește să o explice și ce carte învață copiii despre limitele asupra propriului corp. Aflăm amănunte din viața uimitoare a lui Jane Goodall, cercetătoarea care a inspirat generații de tineri, și descoperim care este cel mai trainic și longeviv ghiozdan din lume. La final, Ioana Mafteiu ne spune de ce să luăm joaca în serios.
Noutăți din Prima Bancă
📙Comisia Europeană verifică siguranța online a copiilor
Comisia Europeană a început o anchetă privind protecția minorilor pe Snapchat, YouTube, Apple App Store și Google Play, în baza noului Regulament al serviciilor digitale. Platformele trebuie să explice cum verifică vârsta utilizatorilor și ce fac pentru a împiedica accesul copiilor la produse ilegale – cum ar fi țigările electronice sau drogurile – și la conținut dăunător, inclusiv materiale care promovează tulburări alimentare. Bruxelles-ul cere și detalii despre modul în care YouTube recomandă videoclipuri tinerilor și despre aplicațiile disponibile în App Store și Google Play. Printre acestea se numără și „nudify apps” – instrumente care folosesc inteligența artificială pentru a crea imagini false cu persoane dezbrăcate.
📙Profesorii români, înainte și după „legea Bolojan”
În 2024, profesorii români se numărau printre cei mai mulțumiți de munca lor din lume, potrivit studiului internațional TALIS al OCDE. 96% declarau că le place ce fac, 81% apreciau condițiile de lucru. Pe de altă parte, 43% nu erau mulțumiți de salariile lor, iar vârsta medie a profesorilor era de 45 de ani. În 2024, doar 11.000 de cadre didactice intenționau să părăsească sistemul, însă după adoptarea măsurilor ministrului Daniel David – creșterea normei didactice, reducerea plății cu ora și reorganizările din școli – au fost desființate peste 30.000 de norme, iar moralul din sistem a scăzut semnificativ.
📙Texte românești, în cea mai mare bază digitală de teatru din lume
Și pentru că tot trebuie să țină pasul cu tehnologia și transformările digitale, România are, din această toamnă, propriul set de piese în platforma internațională DraCor, una dintre cele mai moderne baze digitale pentru studiul literaturii. Coordonat de criticul literar Andrei Terian și echipa METRA de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, proiectul reunește 30 de texte dramatice românești scrise între 1849 și 1944, de la Răzvan și Vidra la alte piese clasice.
DraCor (de la drama corpora/colecții de texte dramatice) transformă piesele în date care pot fi analizate și vizualizate digital: fiecare text este codificat astfel încât să se poată observa, printr-un simplu click, care personaje interacționează, cât vorbește fiecare și cum evoluează relațiile dintre ele. Platforma permite generarea de grafice, diagrame și comparații între autori și epoci, și este deja folosită în peste 20 de țări.
Pentru profesori, este o resursă excelentă la clasă: la literatură, pot arăta structura unei piese vizual; la istorie sau educație civică, pot discuta despre roluri și putere; la informatică, despre cum știința datelor se aplică în cultură.
Hai să facem educația mai bună, împreună! Prin newsletterul VOCATIV, aproape 9.000 de părinți și profesori primesc săptămânal noutăți, idei aplicabile, resurse verificate și voci credibile din educație. Acum vrem să creștem această comunitate și să colaborăm cu școli, ONG-uri, instituții și oameni care cred în puterea educației bazate pe dovezi și empatie. Dacă vrei să construim împreună, completează formularul de AICI. Durează doar două minute!
Cutia cu Idei
📙Dificultăți de învățare sau lipsă de interes?
Unii copii rămân în urmă la citit, scris sau matematică. De multe ori, aceste diferențe nu țin de lipsa de efort, ci de un blocaj în procesul de învățare pe care nici profesorii, nici părinții nu-l observă imediat. Blocajele de învățare apar adesea din diferențe în modul în care creierul procesează informațiile – cum ar fi o memorie de lucru mai slabă, dificultăți de atenție sau de organizare – și pot fi accentuate de stres, lipsa de încredere, presiunea performanței ori teama de eșec. Cu alte cuvinte, există o diferență între potențial și performanță: elevul înțelege materia, dar nu reușește să o explice mai departe.
Pentru că semnele pot fi subtile, e important ca adulții din jurul copilului să știe la ce să fie atenți.
Cum pot fi recunoscute dificultățile de învățare:
– Rezultate sub potențial: copilul pare capabil, dar nu reușește să țină pasul la anumite materii sau să obțină rezultate constante;
– Probleme de organizare și memorie: uită ce are de făcut, nu reține instrucțiuni mai lungi sau se pierde ușor când trebuie să urmeze mai mulți pași;
– Schimbări de comportament: poate deveni retras și tăcut, încercând să nu fie observat, sau, dimpotrivă, agitat și provocator, pentru a distrage atenția;
– Teme lipsă sau incomplete: nu pentru că nu vrea, ci pentru că se simte copleșit sau rușinat de greșeli;
– Gestionarea greoaie a timpului: are nevoie de mai mult timp pentru sarcini simple sau întârzie constant;
– Anxietate și emoționalitate crescută: frică de teste, iritabilitate, oboseală sau tristețe frecventă;
– Evitarea școlii: absențe repetate, cereri de a merge la toaletă ori la cabinet în timpul orelor dificile.
Soluțiile pornesc de la observație și empatie. Profesorii pot:
– Adapta ritmul de predare și tipul de evaluare (teste orale, feedback individual);
– Fragmenta sarcinile complexe în pași mai mici;
– Folosi suporturi vizuale și exerciții de memorie;
– Încuraja elevul, evitând etichetele de „leneș” sau „slab”;
– Colabora cu părinții și specialiștii pentru evaluare psihopedagogică.
📙Proiect global despre relația taților cu fiii
Actorul britanic Stephen Graham, cunoscut pentru serialul Adolescence, lansează o inițiativă globală prin care îi invită pe tați să scrie scrisori către fiii lor despre ce înseamnă să fii bărbat în lumea de azi. Proiectul, intitulat Letters to Our Sons, va fi transformat într-o carte publicată ce va fi realizată împreună cu psihologa Orly Klein. Scrisorile pot fi trimise online până la 12 ianuarie 2026, iar cele selectate vor apărea alături de texte semnate de Graham și alte figuri publice. Pentru fiecare scrisoare publicată, autorii vor dona fonduri către organizații care sprijină tinerii băieți care se confruntă cu probleme de sănătate mintală.
Inițiativa vine pe fondul unor date îngrijorătoare despre influența ideologiilor misogine asupra băieților. Un studiu recent al organizației britanice NSPCC (Societatea Națională pentru Prevenirea Cruzimii față de Copii) arată că 69% dintre băieții cu vârste între 11 și 14 ani au fost expuși online la postări care promovează ura față de femei. În același timp, 42% dintre părinți spun că și-au auzit fiii făcând remarci sexuale, violente sau degradante, inspirate din astfel de conținuturi.
📙E corpul meu!
„Acesta este corpul tău și îți aparține doar ție. Nimeni n-are dreptul să-l atingă fără permisiunea ta.” Cartea E corpul meu!, pe care o poți răsfoi, parțial, aici, proaspăt apărută la Editura Casa, în traducerea Laurei Frunză, vorbește despre cunoașterea și protejarea zonelor intime și e potrivită spre a fi citită copiilor de la doi ani în sus. Cu ajutorul unui album ilustrat, autoarea Mai Lan Chapiron îi ajută pe cei mici să înțeleagă, pe limba lor, ce înseamnă limitele corporale și consimțământul. Chapiron abordează un subiect delicat – prevenirea abuzului sexual asupra copiilor – printr-un ton jucăuș și simplu. Personajele sunt colorate, au expresii amuzante, iar textul alternează explicațiile scurte cu exemple din viața de zi cu zi („dacă cineva te atinge și nu vrei, spui NU și pleci”).
Cartea e gândită ca un instrument de educație pentru părinți, educatori și psihologi care vor să deschidă acest subiect fără să sperie copilul. Un detaliu ingenios este oglinda lipită pe ultima pagină: copilul se vede pe sine și internalizează mesajul – „acesta este corpul meu” – în mod vizual și concret.
Știai că?
📙Jane Goodall, cercetătoarea care a inspirat generații de tineri
Una dintre cele mai iubite figuri ale științei moderne, cercetătoarea Jane Goodall, cunoscută și ca „prietena cimpanzeilor”, a murit la 91 de ani, în California, la începutul acestei luni. Născută la Londra, în 1934, și crescută în timpul războiului, în copilărie a primit de la tatăl ei un cimpanzeu de pluș, Jubilee, care a apropiat-o de animale și i-a decis cursul carierei. În 1960, Jane a plecat în Tanzania să studieze cimpanzeii din sălbăticie, deși nu avea pregătire academică. Observațiile ei au arătat că aceștia folosesc unelte, comunică și trăiesc în societăți complexe. Mai târziu, a fondat Jane Goodall Institute și mișcarea Roots & Shoots, activă azi în peste 100 de țări, prin care milioane de copii și adolescenți se implică în protejarea mediului.
Pe site-ul dedicat sunt zeci de idei gândite atât pentru copii, cât și pentru profesori, care îi ajută să înțeleagă mai bine mediul înconjurător și impactul oamenilor asupra naturii. Jane Goodall a scris peste 30 de cărți, dintre care 15 pentru copii, și a fost desemnată Mesager al Păcii ONU. Cei mici pot descoperi povestea ei în volumul Jane Goodall. Copii cu visuri îndrăznețe (Editura Litera) și în documentarul Jane, disponibil pe Netflix, care îi urmărește începuturile în Africa și explică felul în care cercetătoarea crede că știința poate poate face oamenii mai buni și mai empatici.
📙Randoseru, ghiozdanul care ține cât toată copilăria
În Japonia, aproape fiecare elev poartă un randoseru, un ghiozdan rigid din piele naturală sau sintetică, folosit de peste 150 de ani. Inspirat dintr-o raniță olandeză (cuvântul japonez „randoseru” provine din olandezul „ransel”, care înseamnă raniță sau ghiozdan militar), a fost adoptat în 1885 de școala imperială Gakushuin și a devenit modelul preferat pentru învățământul primar. De obicei, este oferit drept cadou de bunici la începerea școlii și este realizat manual, în peste 150 de etape. Prețul nu e de neglijat: costă între 400 și 1.000 de dolari. Copiii îl primesc când intră în clasa întâi și îl folosesc până într-a șasea. Un randoseru gol cântărește aproape un kilogram și jumătate, iar mulți elevi îl personalizează cu brelocuri sau figurine, ca să-l deosebească de zecile de ghiozdane identice din fiecare clasă. E de notat și că randoseru este conceput pentru a proteja spatele copiilor. Deși pare greu, designul lui respectă reguli stricte de ergonomie: are spate întărit, bretele late și reglabile, distribuie greutatea uniform și menține poziția corectă a coloanei.
📙Cursuri gratuite de educație parentală
Peste jumătate dintre părinții români spun că le este greu să comunice cu copiii și să gestioneze stresul, iar unul din doi consideră că partenerul nu se implică suficient în creșterea copiilor, potrivit studiului Reveal Marketing. Lipsa de sprijin și presiunea socială îi fac adesea pe părinți să se simtă singuri și copleșiți – o stare care se reflectă direct în echilibrul emoțional al copiilor.
Părinții din București se pot înscrie gratuit la cursurile de educație parentală lansate de SIGUR – spațiu comunitar pentru părinți, în cadrul unui program finanțat prin Start ONG, implementat de Asociația Act for Tomorrow. Proiectul își propune să-i ajute pe părinți să înțeleagă mai bine nevoile emoționale ale copiilor și să construiască relații de încredere în familie. Cursurile se bazează pe modelul internațional Cercul Siguranței, un program care îi ajută pe părinți să construiască o legătură emoțională echilibrată cu copiii lor. Înscrierile sunt deschise până pe 20 octombrie 2025, prin formularul disponibil online.
Mentorul Săptămânii
Ioana Mafteiu/ Foto: Arhiva Personală
Ioana Mafteiu, cunoscută drept Profesoara de Joacă, este învățătoare, formatoare pentru profesori și părinți, fondatoarea Activity English School din Timișoara și autoare de cărțipentru copii. Lucrează de peste 15 ani cu copii și familii și este apreciată pentru stilul ei blând și empatic. A devenit cunoscută prin ideile de învățare prin joacă, pe care le prezintă și la TV, și prin abordarea pedagogiei sistemice, care vede copilul ca parte dintr-un întreg – familie, clasă, comunitate. Prin activitatea ei, Ioana îi convinge pe adulți că jocul este limbajul prin care copilul își arată lumea interioară.
Iată 5 idei de jocuri de încercat în diferite situații, recomandate de Ioana Maftei:
O zi ploioasă. „Lotti Karotti”: Fiecare jucător își mută iepurașii spre morcovul din vârful dealului, urmând indicațiile de pe cărți. Pe traseu apar gropi care pot face iepurașii să cadă, așa că jocul depinde și de noroc. Scopul este ca primul iepuraș care ajunge la morcov să câștige. Le stimulează copiilor atenția, răbdarea și gândirea strategică, dar și capacitatea de a accepta pierderea. (3+ ani)
O zi cu emoții intense (tristețe, furie). „Clătita”: Copilul este înfășurat strâns într-o pătură, ca o clătită, iar adultul apasă ușor pe corp, oferindu-i presiune constantă. Acest joc simplu îl ajută să se liniștească, să-și simtă corpul și să se regăsească după o descărcare emoțională. (2+ ani)
O zi liberă cu familia acasă. „Mia și cartonașele de Noapte Bună”: Jocul conține 120 de cartonașe împărțite în zece categorii de întrebări menite să apropie membrii familiei la finalul zilei. Întrebările nu au răspunsuri corecte, ci deschid discuții despre emoții, greșeli, curaj sau recunoștință. Fiecare cartonaș include și un mesaj scurt pentru părinți, inspirat din psihologie și parenting conștient. Jocul poate fi folosit acasă, la școală sau în cabinetul unui specialist, ca ritual de conectare și reflecție. Scopul lui este să creeze un spațiu în care copilul se simte ascultat, iar adultul să fie cu adevărat prezent. (3+ ani)
Valorizare/validare/complimentare. „Mașina de spălat cu complimente”: Se poate desfășura atât în clasă, cât și afară. Elevii se așază față în față și formează un culoar, iar pe rând fiecare trece prin el și primește complimente de la colegi. Jocul îi ajută pe copii să se cunoască mai bine și să se simtă apreciați. Nu este competitiv, are ca scop starea de bine și apropierea dintre colegi. Poate fi adaptat și pentru orele online. (3+ ani)
Coordonare. „Două-două”: Acest joc de coordonare și atenție se desfășoară în perechi, în interior sau afară. Copiii stau față în față și formează cu palmele mișcări în ritmul unor comenzi simple: „Două-două, față-față; două-două, spate-spate; una-față; una-spate; două-două, față-spate”. Jocul poate deveni mai provocator dacă profesorul sau copilul care dă comenzile le rostește tot mai rapid, crescând astfel ritmul de reacție și precizia mișcărilor. Exercițiul dezvoltă coordonarea mână-ochi, adică abilitatea de a controla mișcările în funcție de informațiile vizuale. Această deprindere are un rol important în învățarea scrisului și cititului, dar și în menținerea atenției și a concentrării. (4-10 ani)
Citește interviul complet aici.
Autoare : Adriana Moscu
Editoare: Andrada Lăutaru
Coordonatoare: Florinela Iosip
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!