Săptămâna aceasta vorbim despre legătura dintre copii și vârstnici, aflăm cum recunoaștem manipularea online, ce conținut le este recomandat minorilor pe TikTok și ce soluție a găsit Suedia pentru a-i încuraja pe tineri să stea mai puțin pe ecrane. Descoperim resurse gratuite pentru folosirea în siguranță a inteligenței artificiale, idei utile elevilor care vor să-și lanseze o afacere digitală, lecții despre consum responsabil de haine și instrumente care ajută școlile să-și construiască site-uri moderne. Îl redescoperim pe „profesorul de creativitate” Dorel Zaica și metoda lui inovatoare, iar cu lingvista Corina Popa discutăm despre cum poate fi predată gramatica atrăgător și cu aplicații practice.
Noutăți din Prima Bancă
📙Copiii și seniorii pot învăța unii de la alții despre sens și încredere
Atunci când copiii interacționează cu persoane mai în vârstă, învață să devină mai calmi și mai siguri pe ei, iar seniorii își regăsesc sensul și bucuria de a fi utili: 73% dintre seniori raportează o stare mentală mai bună, 69% o stare emoțională îmbunătățită și 64% o creștere a capacității de adaptare, învățare și comunicare. O confirmă evaluarea programului Centrele Generații, realizată de Fundația Regală Margareta a României, care arată că relația dintre generații nu e doar o vorbă din popor – „cine nu are un bătrân să-și cumpere” –, ci un mecanism viu de sprijin și creștere reciprocă.
135 de seniori voluntari din 16 județe au spus că se simt mai puțin izolați și că stima de sine le-a crescut. În același timp, copiii din medii vulnerabile cu care au interacționat și-au îmbunătățit abilitățile socio-emoționale și au avut randament mai bun la citit sau la matematică.
Raportul recomandă integrarea modelului intergenerațional în politicile publice, dar semnalează și provocări, mai ales în recrutarea voluntarilor din mediul rural.
📙Cum recunosc elevii știrile false
Într-o perioadă dominată de dezinformare și conținut online agresiv, educația media îi ajută pe elevi să să recunoască manipularea și să folosească responsabil tehnologia. Cu alte cuvinte, să gândească critic înainte de a da share. Pentru a sprijini profesorii care vor să introducă aceste competențe la clasă, Centrul pentru Jurnalism Independent pune la dispoziție două cursuri opționale: „Elemente de educație media digitală” – pentru clasa a VI-a – și „Educație digitală și abilități media” – pentru liceu.
Ce învață participanții:
– Ce tipuri de conținut consumă și de ce: informare, socializare, persuasiune, educație, divertisment, dezinformare;
– Diferențele dintre informație greșită (fără intenție), dezinformare (cu intenție) și informație malignă (adevărată, dar folosită ca să facă rău – ex. revenge porn).
Câțiva pași pentru a verifica rapid conținutul consumat online:
– Emoția: te face să te înfurii sau să te bucuri brusc? Soluția: să respire adânc și să amâne share-ul;
– Sursa: să caute aceeași știre pe alte site-uri serioase/oficiale;
– Conținutul: să verifice experții citați, link-urile și „dovezile”;
– Imagine/video: să caute urme de editare; să facă o căutare inversă (să folosească o fotografie ca punct de pornire pentru o căutare online, ca să afle de unde provine imaginea, cine a publicat-o prima dată și dacă a fost folosită în alt context. De exemplu, dacă văd o poză care pare șocantă, o pot încărca în Google Images sau TinEye. Motorul de căutare le arată alte locuri unde apare aceeași imagine. Așa pot descoperi că fotografia e de fapt veche, editată sau preluată dintr-un alt eveniment).
– Fact-checking & context: să vadă dacă a mai fost verificată, să se uite la dată și la împrejurări.
Aici, câteva resurse pe care profesorii și părinții le pot folosi ca să-i ajute pe copii să deosebească faptele de opinii, să înțeleagă ce sunt teoriile conspirației, ce drepturi au și cum pot accesa informații publice.
📙TikTok, prins din nou că le recomandă conținut sexual copiilor
Platforma TikTok continuă să recomande conținut sexualizat copiilor, chiar și cu setările la cont de siguranță activate, arată o investigație realizată în Marea Britanie de Global Witness, o organizație pentru drepturile omului. Cercetătorii au creat conturi false, au pretins că au 13 ani și, fără să caute nimic, au primit sugestii explicite în secțiunea „S-ar putea să vă placă”, inclusiv videoclipuri pornografice mascate sub dansuri sau vloguri.
După ce a fost notificată, compania a spus că a remediat problema, dar testele ulterioare au arătat că algoritmul continuă să ofere același tip de conținut. Specialiștii în protecția copiilor cer măsuri mai stricte – inclusiv verificarea identității utilizatorului, restricționarea căutărilor și mai multă transparență în legătură cu modul în care algoritmii decid ce ajunge pe ecranele copiilor.
Cutia cu Idei
📙Elevii învață cum hainele pot polua Planeta
Cât costă, de fapt, o haină? Nu doar în bani, ci în resurse, poluare și muncă? Răspunsul vine prin noua lecție „Stofia și ghemul ei”, lansată de Harta Reciclării, platforma educațională creată de asociația Viitor Plus. Materialele gratuite pot fi folosite de profesori și părinți pentru a-i ajuta pe copii să înțeleagă cum influențează mediul înconjurător alegerile lor de consum.
Lecția folosește jocuri și activități creative pentru a-i ghida pe elevi prin „ghemul hainelor”: din ce sunt făcute, de cine sunt produse și cum pot fi folosite mai responsabil. Resursele pot fi descărcate gratuit de pe platforma Harta Reciclării.
📙Teatru și ateliere de psihoeducație în liceele din țară
Când e o relație cu adevărat echilibrată și când devine abuzivă? Cum poate recunoaște un adolescent semnele la timp și ce face atunci când viața de zi cu zi se suprapune peste cea din online? Un caz real de revenge porn a stat la baza proiectului In a relationship cu #Broscoiul, care pornește într-un turneu prin liceele din România pentru a deschide discuții despre consimțământul în relații și siguranța online. Prima reprezentație a avut loc pe 6 octombrie, la Colegiul Tehnic „Petru Maior” din București, iar acum urmează opriri la licee din Caracal, Roșiorii de Vede, Bolintin-Vale, Cernavodă și la teatrele Masca și Excelsior din București.
După fiecare reprezentație, elevii participă la ateliere coordonate de specialiști. Psihoterapeuta Silvia Ciubotaru discută cu tinerii despre formele de abuz și cum pot vorbi deschis despre emoțiile lor. Cristina Jamschek și Veronica Lungu, de la Centrul pentru Jurnalism Independent, explică ce înseamnă consimțământul digital și cum se pot proteja online, iar actrița și terapeuta Sabina Brândușe folosește jocul teatral pentru a-i ajuta să recunoască situațiile tensionate și să reacționeze empatic. Programul complet, aici.
📙Copiii suedezi, plătiți să petreacă mai puțin timp online
În timp ce tot mai multe țări europene discută interzicerea telefoanelor în școli și limite de vârstă pentru rețelele sociale, Suedia a venit cu o soluție inedită: un „card de activități de agrement” care acoperă parțial costurile pentru cluburi sportive, cursuri de limbi străine sau alte activități de grup destinate copiilor între 8 și 16 ani. Scopul programului este ca tinerii să redescopere plăcerea de a-și petrece timpul liber departe de ecrane, într-un mod benefic pentru sănătatea lor fizică și mentală. Inițiativa vine în contextul unui raport OMScare arată că tot mai mulți copii și adolescenți europeni petrec prea mult timp pe rețelele sociale, iar asta îi face să se simtă tot mai singuri.
Ce le recomandă experții părinților:
– Să dea exemplu și să reducă propriul timp petrecut pe telefon;
– Să stabilească obiective comune de „timp offline” pentru toată familia;
– Să discute cu copiii despre atracția uneori nesănătoasă a jocurilor online și despre riscurile ascunse;
– Să evite interdicțiile totale și, în schimb, să impună reguli pe care să le motiveze și conversații adaptate vârstei;
– Să îi înscrie în activități sportive, artistice sau de grup, unde folosirea ecranelor e minimă;
– Să aleagă conținut digital educativ și interactiv, nu consum pasiv de ecran.
Știai că?
📙Elevii din mediul rural învață cum să-și facă un business digital
Cartea Daliei, o organizație care le oferă copiilor acces gratuit la educație digitală și mentorat, lansează un nou program dedicat elevilor de 13-18 ani din mediul rural și din orașe mici. Prin proiectul „Mobilitate socială prin antreprenoriat digital”, 100 de tineri vor învăța cum să-și transforme ideile în soluții pentru comunitățile lor, să dezvolte abilități de gândire critică, creativitate și inițiativă.
Programul include cursuri online interactive și sesiuni de mentorat cu specialiști din domeniul tehnologiei. Părinții își pot înscrie copiii pentru a participa la cursuri gratuite aici, iar profesioniștii care doresc să devină mentori pot aplica accesând acest link.
📙Școlile publice pot solicita un site modern
Toate școlile publice din România pot beneficia gratuit de un site complet funcțional, ușor de administrat și adaptat nevoilor proprii, prin noua platformă Website Factory: Școli, dezvoltată de Code for Romania. Soluția digitală oferă modele predefinite pentru pagini, formulare și resurse educaționale, cu respectarea normelor GDPR și accesibilitate pentru persoane cu dizabilități.
Profesorii pot publica rapid informații utile pentru elevi și părinți, pot adăuga imagini, hărți, videoclipuri și pot crea conținut multilingv, fără ajutorul unui specialist IT. Școlile care vor să își creeze propriul site pot trimite o solicitare prin acest formular online.
📙Primul profesor de creativitate din România
În anii 1960, Dorel Zaica, profesor la Liceul de Artă „Nicolae Tonitza” din București, începea un experiment educațional inedit pentru acea perioadă: îi întreba pe copii ce cred despre timp, fericire sau lume, și le transforma răspunsurile în lecții de imaginație. În urmă cu câteva zile, Uniunea Artiștilor Plastici a anunțat că profesorul Dorel Zaica s-a stins din viață.
A lăsat în urmă o metodă de predare – „Metoda Zaica” – care nu pune accent pe reguli și corectitudine, ci pe libertatea de gândire, joc și curiozitate. Elevii erau provocați să observe și să creeze – un stil pedagogic care respectă copilul și îl transformă din receptor pasiv al informației în partener de dialog. Răspunsurile lor, adunate în volumul Experimentul Zaica (aici găsești câteva pagini din volum), au devenit o arhivă a felului în care copiii înțeleg lumea și o dovadă că învățarea poate fi o formă de artă. Poți citi un reportaj despre el, aici. Arhiva și lucrările sale pot fi consultate pe dorelzaica.ro.
Mentorul Săptămânii
Corina Popa/ Foto: Alina Băzăvan
Corina Popa, lector la Facultatea de Litere din cadrul Universității din București, a transformat gramatica dintr-o materie rigidă într-un instrument viu de comunicare. Prin proiectul Școala de Gramatică, creat pe rețelele sociale, explică regulile limbii române pe înțelesul tuturor. Corina spune că scopul ei nu este să pedepsească greșelile, ci să redea bucuria de a vorbi corect – pentru că limba e felul în care ne facem înțeleși într-o lume care comunică tot mai grăbit.
Iată 5 lucruri de ținut minte de la Corina Popa:
1. Niciun emoji nu poate transmite exact ce simțim. „Atunci când vorbim despre nedreptate, dragoste, entuziasm, revoltă, cuvintele au puterea de a individualiza emoția, de a o face recognoscibilă și unică în același timp. Corectorul automat e o unealtă. Dar dacă nu știi regulile, nu vei ști nici când greșești. Comunicarea reală presupune intenție, nu doar formă. Iar regulile gramaticale nu sunt menite să ne încurce, ci să ne permită libertatea de a ne exprima cât mai bine. Exact ca în muzică – nu poți improviza bine până nu înveți gama.
Într-o epocă în care comunicarea se simplifică și se accelerează, gramatica e o formă de răgaz în slujba clarității. Un exercițiu de luciditate. Ea ne obligă să ne clarificăm gândul, nu doar să îl aruncăm în lume. Și asta nu o poate face niciun telefon în locul nostru.”
2. Vocabularul tinerilor nu e neapărat mai sărac. „E mai funcțional, mai fragmentat, mai „adaptabil” mediilor rapide de socializare. Misiunea școlii e să argumenteze că limbajul verbal nu e o limitare, ci un instrument care dezvoltă, eliberează, înnobilează. Cred că profesorii nu trebuie să predea vocabularul ca pe un dicționar prăfuit, ci ca pe o trusă de scule pentru viață. Un copil care știe să se exprime bine știe să-și formuleze și gândurile, știe să ceară ajutor, să pună întrebări, să exprime nevoia sau furia fără violență. Limba corectă nu e doar „estetică”, este o ecologie relațională.”
3. Corectarea nu e despre vârstă, ci despre ton și context. „La grădiniță, de exemplu, nu corectezi „greșit – corect” ca la examen, ci modelezi: reiei propoziția copilului, dar folosești forma corectă, zâmbești, adaugi o poveste. Un copil nu trebuie corectat cu roșu pe un caiet imaginar, ci ghidat prin joacă și ritm. Ulterior, în anii de școală, ceea ce inhibă nu este corectura, ci judecata din spatele ei. Dacă îl faci să se simtă rușinat pentru că nu știe, atunci corectarea devine o rană. Corectarea eficientă începe în clipa în care copilul simte că învățarea e pentru el, nu pentru performanță. A corecta, în fond, înseamnă a însoți. Nu a recompensa, a concura sau a pedepsi.”
4. Excesul de anglicisme – unele firești, altele inutile. „Când un elev spune «mi-a dat un vibe ciudat» sau «am avut un task și a fost chill», nu e doar o modă, ci și o formă de sărăcire a registrului expresiv. Avem în limba română o mulțime de cuvinte capabile să transmită aceleași idei, poate chiar mai poetic, mai precis sau mai emoționant – dar ele sunt adesea uitate, pentru că nu sunt exersate. Nu pledez pentru purism rigid, dar cred într-un echilibru: să alegi un anglicism pentru efect stilistic, nu pentru că nu mai știi să spui lucrurile altfel.”
5. Copiii nu fug de gramatică. Fug de tonul cu care li se predă. „Dacă gramatica vine însoțită de frică, rușine sau ironii, se va transforma în dușman. Dar dacă vine prin joc, ritm, poveste și sens, va deveni parte din vocabularul lor emoțional, nu doar din cel teoretic. La vârste mici, gramatica funcționează cel mai bine când nu se numește «gramatică». Când e ascunsă într-o poveste, într-un joc de rol, într-o ghicitoare.
Este vital ca un copil să-și vadă părinții citind, fiind preocupați de lectură, de educație și de exprimarea îngrijită; să i se explice ce e o carte, ce este un dicționar, la ce ne ajută, cum îl răsfoim. Creați așteptări în jurul dicționarului, acest «gigant» generos care adăpostește zeci de mii de cuvinte gata să prindă viață odată ce le căutăm și le rostim. În timp ce pregătiți desertul cu cei mici, puteți întreba «cum se spune corect: ciocolate sau ciocolăți? Ia să căutăm în dicționar!». Iar gigantul ne va oferi răspunsul fără ezitare: «CIOCOLATE».”
Citește interviul complet aici.
Autoare : Adriana Moscu
Editoare: Andrada Lăutaru
Coordonatoare: Florinela Iosip
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!