de Adrian Manea
Banii sub saltea au devenit bani pe ecran. Plicul din dulap s-a transformat într-o aplicație pe telefon, iar siguranța financiară nu mai înseamnă doar să știi unde i-ai pus, ci și cui îi confirmi un cod sau un link. E un teritoriu nou pentru toți, dar mai ales pentru oamenii care au crescut cu cărticica de economii și depunerile la ghișeu.
Bunicii noștri au în schimb ceva ce multora dintre noi ne lipsește uneori: răbdarea de a verifica de două ori, obiceiul de a suna la bancă în loc să dea click și reflexul de a întreba înainte de a confirma. Sunt instinctele care îi protejează cel mai bine de fraude, fie că vorbim de un mesaj suspect sau de un „angajat” prea săritor la telefon.
Iar dincolo de tehnologie, principiile rămân aceleași la 18 sau la 70 de ani: un fond de urgență la îndemână, un buget chibzuit și economii distribuite în mai multe locuri.
Am vorbit cu patru tineri despre exact aceste lucruri: fondul de urgență, prevenirea fraudelor, bugetul personal și diversificarea investițiilor. Sofia, Cristina și Tudor au terminat clasa a XII-a, iar Andreea, cu un an mai mică, este elevă la un liceu economic. Niciunul nu are încă un salariu, dar toți își administrează banii din alocații, cadouri și recompense cu o atenție pe care ar recunoaște-o oricine a strâns vreodată într-un plic.
Intervențiile lor vin în contextul în care BCR a lansat „Echipa Națională de Edufin”, o campanie prin care își propune să urce România măcar cu un loc în clasamentul european al educației financiare, țara noastră fiind acum pe ultima poziție.
Campania susține creșterea educației financiare în România prin chestionare inspirate din Eurobametrul care evaluează competențele de educație financiară în toate cele 27 de state membre UE, explicații practice și ușor de înțeles, cât și exerciții de antrenament financiar. Quiz-ul este gratuit și poate fi accesat aici: bcr.ro/echipa-nationala-edufin.
Andreea Cucu: Fondul de urgență nu este un moft, ci o plasă de siguranță
„Ai grijă să ai mereu o umbrelă la tine, că nu știi când începe ploaia”, îmi spune mereu bunica. În lumea finanțelor, această umbrelă poartă un nume modern: fond de urgență. Pentru mulți tineri de vârsta mea, un cont separat pentru economii pare ceva adresat exclusiv adulților. Totuși, am învățat pe pielea mea că viața nu ține cont de vârstă atunci când apar cheltuieli neprevăzute.
La 18 ani, planurile se schimbă de la o zi la alta. Acum câteva luni, grupul meu de prieteni a propus o ieșire neprevăzută de weekend la munte, exact în perioada în care trebuia să plătesc și avansul pentru înscrierea la școala de șoferi. În loc să renunț la distracție sau să pun presiune pe părinți cu două cheltuieli mari deodată, am apelat la propriul meu fond de urgență: o sumă pe care o strânsesem lună de lună în aplicația bancară, din banii de buzunar și din cadourile de la rude. A fost momentul în care am înțeles că un fond de urgență nu este un moft, ci o plasă de siguranță care îți cumpără independență, scăpându-te de stresul neprevăzut.
Când i-am povestit bunicii mele, a fost plăcut impresionată de responsabilitatea mea și m-a rugat să-i explic cum funcționează aplicația bancară. De mult se chinuia cu banii strânși într-un plic din dulap, stând mereu cu frica de a nu uita unde i-a pus sau de a nu fi furați de vreun musafir. Atunci am realizat că, deși sunt aproape 50 de ani diferență între noi, nevoia de siguranță a banilor este pe primul loc, indiferent de vârstă.
Diferența majoră este că noi, tinerii, suntem mai familiarizați cu tehnologia și cu noile modalități de protecție digitală. În timp ce eu îmi țin banii într-un cont de economii ferit de tentațiile zilnice, bunicii încă preferă clasicul plic. Sfatul meu practic pentru ei este să folosească măcar un cont de economii simplu: banii vor rămâne la fel de accesibili în caz de nevoie, dar mult mai în siguranță în fața oricărei situații neprevăzute sau neplăcute.
Indiferent de generație, concluzia este aceeași: e mult mai bine să fii pregătit înainte să înceapă ploaia.
Tudor Cristea: Serviciile financiare digitale și prevenirea fraudelor
Folosesc aplicația bancară aproape în fiecare zi și până de curând nu m-am gândit niciodată cu adevărat la riscurile ei. Plata cu telefonul, transferul instant către un prieten, cumpărăturile online, toate astea le fac fără să stau pe gânduri. Dar tocmai de această rapiditate cu care facem totul pot să profite cei rău-intenționați.
Un coleg de clasă a primit acum câteva luni un mesaj care părea trimis de bancă, prin care i se cerea să-și confirme contul printr-un link. Toate detaliile păreau corecte, tonul era oficial, iar el era pe punctul să transmită datele contului. Numai că, după ce a ezitat câteva secunde, și-a dat seama că titularul de cont este mama lui, iar discuția cu ea a fost salvatoare.
Mi se pare interesant cât de mult ne încredem noi, adolescenții, în propria abilitate de a folosi tehnologia. Suntem convinși că fraudele financiare sunt mai degrabă o problemă a oamenilor în vârstă, a celor care nu „se descurcă” cu telefonul.
Bunica mea, de exemplu, verifică de două ori orice tranzacție și preferă să sune la bancă pentru lucruri pe care eu le-aș rezolva într-un minut. La prima vedere pare o lipsă de încredere exagerată. Dar este exact precauția care lipsește multora dintre noi, cei obișnuiți să acționăm rapid și fără să verificăm.
Nevoia de a înțelege cum funcționează „banii digitali” și cum te poți proteja de fraude e la fel de importantă la 16 ani ca și la 60. Ce diferă, de cele mai multe ori, e atitudinea față de aplicațiile și facilitățile de gestionare. Noi operăm în grabă, din obișnuință, bunicii prin nesiguranță și teamă de necunoscut.
Un sfat valabil pentru oricine, indiferent de vârstă, e tocmai cel pe care îl auzim frecvent: nu confirmi niciodată date bancare pe baza unui mesaj sau a unui apel neașteptat, oricât de oficial ar părea. Dacă apare o îndoială, suni direct banca, folosind numărul de pe card, nu pe cel primit prin mesaj. Acest reflex simplu de a verifica înainte de a acționa rămâne, cred, cea mai bună apărare pe care o avem cu toții. Este pe cât de banal, pe atât de eficient.
Sofia Dragomir: Cât timp ar trebui să aștepți pentru satisfacerea unui moft
De multe ori, când suntem la cumpărături, vedem articole care ne fac cu ochiul și simțim că trebuie să le avem chiar în acel moment. Fie că sunt haine frumoase, electrocasnice noi sau un anume tip de gustare sau fast-food, cu toții am simțit acest impuls de cumpărare.
Totuși, este extrem de important să stabilim un buget personal și să ne punem întrebarea: Îmi permit? Deși pare simplu, sunt mai multe lucruri de luat în calcul pentru a ne asigura că luăm o decizie bună, ce nu ne va afecta în viitor.
În primul rând, verificăm dacă am alocat deja parte din bugetul nostru către necesități: chirie, facturi, alimente de bază, sănătate. De asemenea, în această etapă este indicat să punem deoparte bani și într-un cont de urgențe, din care trecem mai ușor peste potențiale dificultăți financiare. Ambele aspecte sunt cu atât mai importante pentru persoanele vârstnice.
Apoi, întrebarea „îmi permit?”nu înseamnă doar dacă am banii sau nu. Când ne punem problema, încercăm să anticipăm și cheltuieli care pot apărea. De exemplu, dacă o rochie pe care mi-o doresc este 300 de lei, iar eu am 400 de lei la dispoziție, nu voi decide imediat că mi-o permit. Poate până la următoarea bursă (sau salariu) mi se va strica ceva ce trebuie neapărat înlocuit, însă nu destul de de grav pentru a justifica utilizarea fondului de urgențe. De aceea, este bine să anticipăm unele cheltuieli neașteptate și să ne asigurăm că o cheltuială nu este prea mare raportată la bugetul nostru, care include și situații posibile. O decizie greșită m-ar putea lăsa fără alegeri în viitorul apropiat.
Nu în ultimul rând, atunci când este vorba de ceva care nu este necesar, cel mai bine este să te gândești mai mult la valoarea obiectului. Unii recomandă cel puțin o zi între descoperirea dorinței și achiziționare, însă studiile arată că perioada optimă de așteptare este mult mai mare, până la 2 săptămâni. Astfel, vei avea timp să analizezi dacă obiectul dorit chiar va fi folositor în viața de zi cu zi sau dacă este doar un moft.
Problema bugetului personal transcende generațiile. Fiecare din noi este cu siguranță atras de reclame ingenioase sau „strălucirea” unui obiect. Totuși, important atât pentru tineri, cât și pentru bunici, este să nu ne lăsăm prinși în capcana dorințelor înainte de a organiza bugetul și de a descoperi dacă dorința este una de durată, căreia merită să-i dăm curs.
Cristina Milutinovici: Diversificarea investițiilor nu garantează profitul, dar poate reduce riscul pierderilor
Diversificarea investițiilor înseamnă să-ți împarți banii în mai multe locuri, în loc să îi investești pe toți într-o singură opțiune. Ideea este simplă: dacă o investiție nu merge bine, celelalte pot compensa pierderea. De aici vorba că nu este bine să pui toate ouăle în același coș.
Chiar dacă majoritatea tinerilor nu investim încă sume mari, principiul poate fi înțeles prin exemple apropiate de viața noastră. De exemplu, dacă cineva primește bani de ziua lui și îi cheltuie pe toți pe un singur obiect, iar acel obiect se strică sau își pierde valoarea, toți banii sunt pierduți. În schimb, dacă păstrează o parte pentru economii, poate folosi o parte pentru nevoi și o parte pentru investiții. Așa riscul este mai mic.
Același lucru se întâmplă și în lumea investițiilor. O persoană care investește doar în acțiunile unei singure companii își asumă un risc mai mare decât cineva care își distribuie banii între mai multe companii, domenii sau tipuri de investiții. Diversificarea nu garantează profitul, dar poate reduce riscul unor pierderi mari.
Conceptul este important și pentru bunici. În trecut, procedura standard era ca majoritatea oamenilor să păstreze toate economiile într-un singur loc, de exemplu într-un cont bancar sau chiar acasă. Astăzi există mai multe opțiuni, iar ideea de a împărți economiile între diferite instrumente financiare poate oferi mai multă siguranță.
Atât la 16 ani, cât și la 65+, este important să înțelegem că gestionarea banilor înseamnă nu doar să câștigăm cât mai mult, ci și să ne protejăm de riscuri. Diversificarea direcțiilor în care ne folosim banii este una dintre cele mai simple și eficiente metode de a face acest lucru.
*Acest articol face parte din seria realizată în parteneriat cu „Echipa Națională de Edufin”, inițiativa BCR care susține creșterea educației financiare în România prin chestionare inspirate din Flash Eurobarometer 525, explicații practice și exerciții de antrenament financiar. Quiz-ul este deschis tuturor românilor și poate fi accesat pe bcr.ro/echipa-nationala-edufin.
Pentru părinții și adolescenții interesați de o relație mai sănătoasă cu banii, resurse găsiți pe scoaladebani.ro. Aici veți găsi inclusiv cursul gratuit „Conversația despre bani cu adolescenții”, cu instrumente concrete pentru discuții deschise despre finanțe, economisire și gestionarea resurselor.
Profesorii care vor să aducă subiectul banilor la clasă, indiferent de materia pe care o predau, găsesc instrumente utile pe lifelab.ro.
*Material realizat cu susținerea BCR.
Autor: Adrian Manwa
Managing-editor: Florinela Iosip
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!