5.2K

Sumar VOCATIV #73: Ministerul Educației a publicat noile standarde naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial, dar și rezultatele la examenul de definitivat. România alocă 2,97% din PIB educației, în timp ce media UE este de 4,6%. O platformă educațională destinată copiilor cu tulburări de neurodezvoltare, care integrează AI, va fi testată în școli la Cluj. La Cutia cu Idei, găsești o recomandare de 6 episoade de podcast despre emoții, atașament și traumă și de 4 cărți pentru copii care fug de citit. 

Foto: Pixabay

Noutăți din Prima Bancă

📙 Cele mai multe note de 10 la definitivat, în București

Ministerul Educației a publicat rezultatele inițiale ale probei scrise de la definitivat, examenul care le oferă profesorilor dreptul de practică în sistemul preuniversitar. Proba scrisă contează 70% în media finală, iar promovarea se obține cu minimum media 8, calculată ca medie ponderată a tuturor probelor.

La nivel național, au fost prezenți 9.269 de candidați, dintre care 318 s-au retras, 3 au fost eliminați pentru tentativă de fraudă, iar 9 lucrări au fost anulate pentru semne distinctive. 6.673 au avut note între 7 și 10, 417 au fost în intervalul 9,50 – 9,99, iar 46 de lucrări au primit nota 10. 463 de candidați au obținut note sub 5.

În total, 6.345 de cadre didactice au promovat examenul, adică 70,94%, o creștere față de anul trecut (65,36%). Dintre cei promovați, 40 au obținut media 10.

 📙Noi standarde de evaluare

Ministerul Educației a pus la dispoziția publicului, pentru feedback, proiectul tehnic al noilor standarde naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Documentul, aflat în consultare publică, marchează una dintre cele mai consistente intervenții asupra modului în care sunt definite și măsurate performanțele elevilor în raport cu competențele din programele școlare. 

Pentru specialiștii care urmăresc evoluția sistemului, apariția acestor standarde reprezintă un moment rar în care se vede o schimbare structurală, nu doar o actualizare procedurală.

„Până acum, un 7 la un profesor și un 7 la altul puteau însemna două lucruri diferite, iar copilul nu avea de unde să știe care”, a explicat Gabi Bartic, expert în evaluare educațională.

 📙AI pentru copiii cu tulburări de neurodezvoltare

Un proiect european la care participă 8 parteneri, printre care și instituții din România, lucrează la dezvoltarea unei platforme educaționale destinată copiilor cu tulburări de neurodezvoltare (NDD), un grup care reprezintă aproximativ 15% dintre copiii între 3 și 17 ani. Proiectul urmărește să ofere instrumente care să sprijine funcțiile executive și autoreglarea emoțională, abilități esențiale pentru progresul școlar al acestor elevi.

Platforma este construită printr-un proces de co-creare la care participă profesori, psihologi, cercetători, părinți și elevi. Ea va integra paradigme noi din psihologie, tehnologii precum eye‑tracking, biosenzori și inteligență artificială, precum și instrumente practice care să îi ajute pe profesori să lucreze mai eficient cu elevii cu NDD în contexte reale de clasă.

Pentru a testa eficiența soluției, platforma va fi testată în școli (cu participarea Universității Babeș-Bolyai și a Universității Tehnice din Cluj-Napoca), o procedură rar întâlnită în educație și care indică un nivel ridicat de rigoare științifică.

Cutia cu Idei

📙6 episoade de podcast despre emoții, atașament și traumă

Monica Mereuță este psihoterapeut integrativ, formată în teoria atașamentului, play therapy și EMDR, precum și psiholog clinician, logoped și autoare de cărți pentru copii. Ea a creat 6 episoade esențiale pentru părinți și profesioniști interesați de dezvoltarea copilului:

1. Reglarea emoțională. Un ghid despre cum adulții pot deveni ancora emoțională a copiilor și despre rolul co-reglării în formarea echilibrului interior.

2. Arhitectura atașamentului. Demontarea mitului părintelui perfect și explicația modului real în care se construiește siguranța emoțională: prin conectare autentică și repararea relației.

3. Harta devenirii. O prezentare clinică a etapelor de dezvoltare între 1 și 7 ani, cu așteptări realiste despre ce se întâmplă în mintea și emoțiile copilului.

4. Arhitectura jocului. Jocul ca limbaj fundamental al copilului: cum vindecă, cum ajută la procesarea traumelor și cum ecranele pot perturba acest proces natural.

5. Fețele ascunse ale traumei. O explorare a modului în care rănile neprocesate influențează comportamentele adulte, inclusiv dificultatea de a seta limite sănătoase.

6. Mitul mamei perfecte. Un episod dedicat mamelor copleșite de presiuni sociale și emoționale, cu un apel la blândețe, autenticitate și reconectare cu propriile nevoi.

📙4 cărți pentru copii care fug de citit 

Copilului tău nu-i place să citească? S-ar putea să nu fi găsit cartea potrivită. Poți încerca una dintre aceste variante: 

1. Guinness World Records 2026 (ediția în limba română), vârsta recomandată: 8+  

Una dintre cele mai populare cărți de cultură generală pentru copii adună cele mai noi și spectaculoase recorduri din lume, prezentate vizual și accesibil. Cuprinde performanțe din sport, știință, natură, tehnologie și personaje celebre.

2. Hector Vulpoi și harta misterioasă, vârsta recomandată: 6 – 10 ani  

O poveste de aventură cu un vulpoi isteț care descoperă o hartă misterioasă și pornește într-o căutare plină de puzzle-uri, indicii și personaje simpatice. Cartea stimulează imaginația, logica și curiozitatea copiilor, fiind potrivită pentru primele lecturi independente.

3. Minecraft: Noaptea Liliecilor, vârsta recomandată: 8 – 12 ani  

Un roman de aventură plasat în lumea Minecraft, în care personajele trebuie să rezolve misterul liliecilor care apar în mod inexplicabil în timpul nopții. Cartea combină acțiunea cu elemente familiare fanilor jocului și încurajează lectura copiilor pasionați de gaming.

4. Aventurile vulpoiului Sherlock Holmes, vârsta recomandată: 6 – 10 ani  

O reinterpretare amuzantă și accesibilă a universului Sherlock Holmes, în care detectivul este un vulpoi ingenios ce rezolvă cazuri potrivite pentru copii. Textul e simplificat, plin de umor și mister, ideal pentru cititori la început de drum.

Recomandările sunt făcute de Editura DPH, iar aici găsești încă trei titluri.

📙Political Sidequest Bootcamp, pentru adolescenți

În Brașov are loc, între 7 și 9 august, un bootcamp de educație civică pentru adolescenți între 15 și 19 ani. Political Sidequest Bootcamp propune două zile de ateliere, discuții, jocuri și întâlniri cu oameni din zona civică și politică, gândite să explice concret cum funcționează lumea publică dincolo de știrile de la TV.

Programul include activități practice și intervenții ale unor invitați care lucrează cu comunități și proiecte civice. Locurile sunt limitate, iar înscrierea se face aici.

Știai că?

📙România, pe ultimul loc în UE la finanțarea educației


România rămâne, între 2017 și 2023, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la finanțarea educației, fără niciun progres real către media UE. Cheltuielile au crescut doar de la 2,69% din PIB în 2017 la 2,97% în 2023, în timp ce media UE se menține la 4,66%. 

Diferențele față de alte state sunt majore și nu pot fi explicate prin statutul de țară ex-comunistă. În 2023, Germania a investit 4,79% din PIB, Polonia 4,54%, iar Lituania 4,34%. Situația se repetă și în învățământul superior: România alocă 0,71% din PIB, față de 1,30% în Germania, 0,96% în Polonia și 0,94% în Lituania, indicând o problemă de prioritate politică și bugetară, nu de capacitate economică. 

Această subfinanțare are efecte directe: România are cea mai mică proporție de tineri cu studii superioare din UE. Doar 18,1% dintre românii cu vârste între 20 și 34 de ani au absolvit facultatea, față de media europeană de 37%, un declin unic în Uniune.

📙Cum schimbă AI dezvoltarea copiilor

Un raport recent publicat analizează modul în care inteligența artificială începe să influențeze dezvoltarea copiilor. Experții anticipează că AI va transforma profund educația, activitățile de timp liber și interacțiunile copil‑tehnologie. 

Deși oferă oportunități pentru învățare personalizată și implicare interactivă, există și riscuri legate de expunerea în perioade sensibile de dezvoltare (adică până la 25 de ani). Printre acestea se numără afectarea atenției, a autoreglării emoționale, a comportamentelor sociale și a modului în care copiii percep agenții non‑umani.

Documentul recomandă colaborare între cercetători, dezvoltatori, educatori și autorități pentru a crea politici care să protejeze copiii și să ghideze utilizarea responsabilă a tehnologiilor emergente.

📙Jocul, în centrul reformelor educaționale din Ghana

Ghana, țară din Africa de Vest, derulează unul dintre cele mai ample programe de educație timpurie din regiune, formând aproximativ 30.000 de profesori de grădiniță să folosească învățarea prin joc ca metodă centrală, nu ca activitate secundară. 

Modelul lor pune accent pe interacțiuni simple, accesibile oricărei familii: povestit, cântat, desenat, numărat obiecte din jur sau implicarea copiilor în sarcini casnice. Mesajul este că dezvoltarea cognitivă și emoțională nu depinde de materiale scumpe, ci de activități cotidiene care stimulează curiozitatea, autonomia și capacitatea de a rezolva probleme.

Programul este susținut de parteneriate între autorități, organizații internaționale și ONG-uri locale. Accentul cade pe formarea cadrelor didactice, pe calitatea interacțiunilor din clasă și pe implicarea comunității, ca o formă de investiție strategică în competențele de bază ale viitorilor elevi.

Mentorul Săptămânii

România este pe ultima poziție în clasamentul european al educației financiare, iar BCR încearcă să schimbe asta prin campania „Echipa Națională de Edufin”, construită pe chestionare inspirate din Eurobarometru, explicații clare și exerciții practice. În acest context, patru elevi de 16 – 18 ani vorbesc despre cum își gestionează banii (din alocații, cadouri și mici recompense), cu o disciplină financiară surprinzător de matură. 

Andreea Cucu (absolventă clasa a XI-a) – Fondul de urgență nu e un moft de adult, ci o plasă de siguranță care îți cumpără independență. Ideea o ilustrează concret: prietenii i-au propus un weekend la munte exact când trebuia să plătească avansul la școala de șoferi. În loc să renunțe sau să pună presiune pe părinți, a apelat la banii strânși lună de lună în aplicația bancară. Concluzia care leagă generațiile: nevoia de siguranță financiară e aceeași la 18 și la aproape 70 de ani, diferă doar instrumentele – ea are cont de economii, bunica ei încă folosește un plic.

Tudor Cristea (absolvent clasa a XII-a) – Rapiditatea cu care facem plăți digitale e chiar breșa pe care o exploatează cei rău-intenționați. Un coleg era pe punctul să transmită datele contului după un mesaj aparent oficial – s-a salvat doar pentru că titularul era, de fapt, mama lui. Tudor identifică un paradox: adolescenții cred că fraudele sunt o problemă a vârstnicilor, dar tocmai încrederea excesivă în propriile abilități tehnice îi vulnerabilizează. Regula: nu confirmi niciodată date bancare pe baza unui mesaj sau a unui apel neașteptat; dacă apare o îndoială, suni banca la numărul de pe card.

Sofia Dragomir (absolventă clasa a XII-a) – Întrebarea „îmi permit?” nu se rezumă la banii din cont în acel moment. Înainte de o achiziție impulsivă, verifici dacă ai acoperit necesitățile și ai pus deoparte pentru fondul de urgențe, apoi anticipezi cheltuieli posibile: o rochie de 300 de lei cu 400 disponibili devine o problemă dacă se strică ceva până la următoarea bursă. Pentru cumpărăturile care nu sunt necesare, studiile recomandă o pauză de până la 2 săptămâni între dorință și achiziție – suficient cât să vezi dacă e o valoare de durată sau doar un moft alimentat de reclamă.

Cristina Milutinovici (absolventă clasa a XII-a) – Diversificarea investițiilor nu garantează profitul, dar reduce riscul pierderilor mari. Explică principiul accesibil: dacă cheltui toți banii de ziua ta pe un singur obiect care se strică, ai pierdut tot; dacă împarți suma între economii, nevoi și o investiție, riscul scade. La fel funcționează piețele – cine investește într-o singură companie își asumă mai mult decât cel care își distribuie banii. Ideea traversează generațiile: bunicii țineau tot într-un singur loc, dar astăzi există instrumente care oferă siguranță prin distribuție.

Citește întregul articol AICI.

Acest material este susținut de BCR și face parte din seria realizată în parteneriat cu „Echipa Națională de Edufin”.

---

Ajunge la cei care contează în educație! Newsletter-ul VOCATIV este citit săptămânal de peste 11.000 de părinți, profesori și specialiști în educație. La acest canal se adaugă site-ul și conturile noastre de social media. Dacă ai un program, o platformă educațională sau reprezinți un ONG ori o companie cu misiune în educație, poți deveni partener VOCATIV. Scrie-ne la vocativ@eduforum.ro și îți trimitem opțiunile de colaborare.

Autoare: Oana Racheleanu
Editoare: Florinela Iosip

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.