Săptămâna asta aflăm în ce condiții va începe noul an școlar, cum ajung copiii să piardă contactul cu natura, cum afectează abuzul verbal sănătatea mintală, ce omit să spună cărțile despre autonomia corporală și cum pot îmbunătăți adulții experiența copiilor cu ecranele. Descoperim ce soluții au găsit mai multe orașe ale lumii pentru ca dreptul la joacă să fie egal și incluziv pentru toți și învățăm să preparăm rețete rapide pentru pachețele școlare sănătoase. Mai explicăm și cum au ajuns păpușile Labubu un fenomen global. La final, Anca Tîrcă, expertă în educație, analizează propunerile de reformă și spune cum ar putea fi cu adevărat eficiente.
*Dragi cititori și cititoare, acesta este ultimul număr pe care vi-l trimitem înainte de a intra în vacanță. Revenim din 5 septembrie cu noutăți și resurse pentru educația copiilor noștri!
Noutăți din Prima Bancă
📙Începutul anului școlar, în aer
Anul școlar ar trebui să înceapă pe 8 septembrie, dar sindicatele din învățământ amenințăcu proteste masive în fața Ministerului Educației și a Guvernului. Liderii Spiru Haret și FSLI, cât și mulți alți profesori și specialiști în educație, critică unele modificări: crește numărul de elevi la clasă, se taie plata cu ora și se pun în pericol posturile profesorilor – toate în numele „eficientizării”.
După întâlnirea cu premierul Bolojan, sindicaliștii au declarat: „Ne-a ascultat, dar n-a înțeles,” și au confirmat că „anul școlar nu va începe” dacă măsurile nu sunt abandonate. Executivul contraargumentează că modificările plasează România „în media europeană” și sunt dictate de constrângerile bugetare.
Premierul admite că profesorii vor munci mai mult pentru același venit, dar promite simplificări administrative pentru a-i ajuta să se concentreze pe educație. Între timp, în cancelarii persistă tensiunea: profesorii nu știu exact cum se vor rearanja clasele, iar părinții se pregătesc pentru un început de an cu multe necunoscute.
📙4 minute pe zi: cum dispare legătura copiilor cu natura
În ultimii 220 de ani, conexiunea oamenilor cu natura a scăzut cu peste 60%, iar principalul motor al declinului este felul în care părinții transmit (sau nu) această apropiere copiilor, a constatat un studiu internațional coordonat de cercetători de la Universitatea din Derby, Marea Britanie. În Sheffield, locuitorii petrec în medie doar 4 minute și 36 de secunde pe zi în spații verzi. Oamenii de știință estimează că influența părinților contează de patru ori mai mult decât mediul în care crește copilul.
Dacă legătura părinților cu natura este scăzută, copiii pornesc cu aceleași valori, iar efectul se perpetuează din generație în generație. Singura combinație care, în proiecții, inversează trendul este accesul masiv la spații verzi – prin programe școlare și activități constante cu familia. Chiar și așa, recuperarea ar începe abia după 2050, din cauza inerției create de acest lanț intergenerațional.
📙Ce omit cărțile pentru copii despre prevenirea abuzurilor sexuale
Cercetătorii de la Washington State University au analizat 102 cărți ilustrate pentru copii de 3-8 ani, publicate între 2013 și 2023, pentru a vedea cât de bine transmit concepte cheie despre consimțământ și prevenirea abuzului. Multe titluri promovează idei esențiale, precum autonomia corporală și stabilirea limitelor personale, dar lipsesc elemente importante: termeni anatomici exacți pentru diverse părți ale corpului, implicarea adulților în stabilirea limitelor sau explicarea comportamentelor de tip grooming (când un adult câștigă încrederea unui copil pentru a-l manipula și abuza – n.r.).
Copiii trebuie să spună singuri „nu” atingerilor nepotrivite, iar adulții care ar trebui să îi ajute lipsesc, ceea ce poate face poveștile să pară mai degrabă înfricoșătoare. Studiul subliniază că aceste mesaje trunchiate pot reduce eficiența educației timpurii despre consimțământ. Doar 42% dintre cărți le oferă părinților sfaturi clare despre cum să abordeze subiectul.
Cutia cu Idei
📙Cum să îmbunătățești „timpul pe ecran”, nu doar să-l limitezi
În ultimul deceniu, cea mai răspândită recomandare a organizațiilor precum American Academy of Pediatrics și Royal College of Paediatrics and Child Health a fost limitarea timpului petrecut de copii în fața ecranelor. Aceasta s-a bazat pe studii care au arătat că mai mult timp online crește riscul de obezitate la copii și adolescenți – un argument solid pentru sănătatea fizică.
Totuși, recomandările nu au abordat serios calitatea sau tipul de conținut, factori care pot influența sănătatea mintală. O limită fixă, cum ar fi două ore pe zi pe rețelele sociale, nu este suficientă. Calitatea timpului petrecut online contează la fel de mult ca durata.
Iată câteva idei practice listate de publicația The Guardian, care transformă folosirea ecranelor într-o experiență mai sănătoasă și mai utilă pentru copii. Am adăugat și noi câteva:
– Alege surse sigure și variate. Caută programe pentru copii cu conținut ales de profesioniști, cum sunt CBeebies, Da Vinci Kids (videoclipuri educative și interactive pe știință, artă, istorie, natură.), Kinderpedia (platformă educațională folosită și în școli/grădinițe, cu resurse și activități pentru copii), Khan Academy Kids (aplicație și site cu jocuri și lecții pentru copii, gratuită), National Geographic Kids (articole, jocuri și videoclipuri despre natură și știință), Storynory (povești audio și podcasturi pentru copii, în engleză) sau PBS Kids (jocuri și clipuri educative cu personaje populare la copii).
– Uită-te împreună cu ei. Discuțiile pe marginea a ceea ce văd îi ajută să gândească critic și să înțeleagă mai bine.
– Învață-i să detecteze conținut fals. Testați imagini pe Sightengine ca să vadă dacă sunt reale și vorbiți despre dezinformare.
– Faceți împreună „curățenie” în conținut. Urmăriți doar ce îi inspiră și îi interesează, restul se șterge din feed.
– Alegeți conținut care îi pune pe gânduri. Evitați clipurile scurte, fără substanță, și căutați materiale creative sau educative.
– Protejați-vă de reclame – Căutați pe internet fără tracking, cu DuckDuckGo, Firefox Focus sau Startpage.
📙Cum pot orașele să le redea copiilor libertatea de a se juca
Dreptul copiilor la joacă, protejat prin Convenția ONU, este limitat de modul în care sunt proiectate orașele, scrie The Conversation. Străzile și cartierele sunt dominate de mașini, iar accesul la locuri de joacă este inegal – unii copii trebuie să meargă mult mai departe decât alții până la un loc de joacă, mai ales cei din zone sărace sau slab amenajate. Deși unele orașe au găsit moduri creative de a readuce joaca pe străzi și în cartiere, există adesea opoziție din partea unora dintre rezidenți, iar politicile pe termen lung lipsesc. Iată câteva soluții, inclusiv din România:
– Locuri de joacă incluzive. În Bacău, a fost amenajat un loc de joacă accesibil tuturor copiilor, inclusiv celor cu dizabilități. În Brașov, un astfel de spațiu dedicat copiilor cu nevoi speciale a fost atât de reușit, încât a inspirat municipiul să extindă modelul și în la alte zone urbane, precum Cartierul Astra, Tractorul sau Noua.
– Străzi transformate în spații de joacă și relaxare. Centrul Cultural al Municipiului București ARCUB împreună cu Primăria Capitalei organizează de câțiva ani „Străzi deschise”, o inițiativă care transformă străzile în spații pietonale pentru cultură, mișcare și joacă. Proiectul e activ anul acesta în fiecare weekend între 12 aprilie și 12 octombrie 2025.
– Piste temporare pentru biciclete, în parcări. În Sydney, Australia, o parcare a fost transformată temporar într-un spațiu de joacă pe două roți, cu rampe, piste și zone de sărituri, unde copiii puteau pedala și se puteau juca în siguranță. Inițial, inițiativa a unit comunitatea, dar a fost restrânsă după ce unii locuitori au cerut să fie reamenajate locurile de parcare.
– Străzi închise traficului pentru joacă. În Paris, strada Rue’golotte devine loc de joacă în fiecare vineri după-amiază, primăvara și toamna, printr-un proiect comunitar. O altă inițiativă, Rues aux écoles, a pietonalizat permanent peste 300 de străzi lângă școli, pentru siguranța copiilor.
– Parcări școlare transformate în spații de joacă. În Milano, copiii au participat la redesenarea unui spațiu de parcare, au adăugat grile colorate, jardiniere și zone de joacă. Inițiativa a inspirat un program municipal, dar a ridicat îngrijorări privind gentrificarea (un proces prin care zonele sărace devin atractive pentru oameni cu venituri mai mari, ceea ce crește prețurile și îi alungă pe locuitorii cu venituri mici care trăiau acolo înainte).
📙Idei rapide pentru pachețele școlare sănătoase
Ouă ochiuri în pâine, avocado, roșii și castraveți? Bifat. Chifteluțe de pui cu tocăniță de legume? Bifat. File de șalău la cuptor cu mazăre? Bifat. Pancakes fără zahăr cu banane și ovăz, servite cu afine, zmeură, ciocolată neagră și puțin sirop de agave? Bifat. Am descoperit pe Instagram contul @pachetelul_alesiei, al Karinei Juică, mamă a trei copii, din Timișoara. De la gustări energizante la combinații de ingrediente care arată apetisant și se mănâncă cu poftă, Karina vine cu soluții pentru părinții care vor să evite monotonia pachețelului clasic pentru școală.
Știai că?
📙Educatorii au prea puțin timp pentru pregătirea lecțiilor
Un studiu realizat în Statele Unite arată că educatorii din învățământul preșcolar au cu aproape 40 de minute mai puțin timp pentru planificare decât este trecut în orar. Asta pentru că, de multe ori, rămân să acopere lipsa de personal, stau cu copiii bolnavi până vin părinții lor sau rezolvă alte situații neprevăzute. Cum legislația nu obligă centrele preșcolare să acorde timp de planificare, profesorii ajung să lucreze acasă, seara sau în weekend, ceea ce duce la oboseală și plecări din sistem. Doar 16 state americane au reglementări clare în acest sens, iar lipsa lor afectează nu doar bunăstarea cadrelor didactice, ci și calitatea interacțiunii cu copiii.
În România nu există o prevedere clară care să garanteze timp separat pentru planificare în învățământul preșcolar. Norma este de 40 de ore pe săptămână, din care o parte se desfășoară cu copiii, iar restul include activități administrative și de pregătire. Cum legea nu rezervă automat un interval dedicat acestor pregătiri, mulți educatori ajung să își facă planificările și documentările acasă, în afara programului.
📙Cum a devenit Labubu un fenomen global?
Labubu, micul monstru de pluș creat de artistul Kasing Lung și vândut de compania chineză Pop Mart, a explodat în popularitate după ce a fost lansat în cutii „surpriză” – cumpărătorii nu știu ce model primesc până nu deschid pachetul. Există 12 modele obișnuite și unul rar, extrem de căutat, care poate ajunge să se vândă cu mii de dolari, observă Tianxin Zou, profesor de marketing la Universitatea din Florida. Raritatea anumitor modele, experiența de „descoperire” și statutul social pe care îl aduce au transformat Labubu într-un fenomen cultural și într-un exemplu de soft power chinezesc, născut spontan, dar susținut de fandom – comunitatea de fani ai unui produs, artist sau fenomen, care împărtășesc pasiunea și se implică activ –, TikTok și un marketing impecabil.
📙Țigările și vape-urile au ajuns în metavers
Vital Strategies, o organizație internațională care urmărește publicitatea la tutun pe rețele sociale, arată cum profită companiile din industrie de spațiile virtuale ca să promoveze fumatul și vapatul în rândul copiilor și al adolescenților. Ocolesc astfel complet restricțiile din lumea reală. În metaversuri – platformele virtuale 3D unde oamenii interacționează prin avataruri digitale –, se fumează la petreceri sau în cafenele, iar brandurile sponsorizează jocuri online și organizează evenimente imersive care-i atrag pe tineri.
Peste jumătate dintre utilizatorii activi ai metaversului au sub 13 ani, ceea ce îi expune direct la aceste mesaje. Experții avertizează că astfel de tactici normalizează fumatul și pot influența comportamentele din viața reală, în lipsa unor reglementări clare pentru spațiile digitale. Soluțiile propuse includ educație timpurie în școli, extinderea legislației anti publicitate la mediul digital și monitorizarea platformelor online, inclusiv a metaversului.
Mentorul Săptămânii

Anca Tîrcă/ Foto: Arhiva Personală
Vara se încheie în curând și școala bate la ușă. Nu știm însă cum va arăta din toamnă: crește norma de predare? Se comasează clasele? Dispar școli? Cine primește bursă și pe ce criterii? Am continuat seria despre reforma educației cu Anca Tîrcă, specialistă în politici educaționale, care analizează noile reglementări și spune ce ar putea să le facă eficiente.
Poți citi primul episod din această serie aici, iar pe al doilea, aici.
Iată 5 lucruri de ținut minte de la Anca Tîrcă:
1. Crește numărul de elevi în clasă, scade calitatea educației. „Cercetările internaționale arată că scădereaefectivelor sub 20 de elevi poate avea un impact pozitiv mai ales pentru copiii dezavantajați, în timp ce clasele mai mari au, în general, un efect moderat asupra rezultatelor academice, influențat puternic de alți factori precum calitatea predării sau implicarea părinților. Clasele cu mai puțini elevi permite celui de la catedră să predea diferențiat, să monitorizeze mai atent progresului și să ofere un feedback prompt și util. Profesorii se simt mai puțin epuizați și mai motivați, iar elevii cu dificultăți de învățare au șanse mai mari să recupereze.”
2. Mai multe responsabilități nu înseamnă eficiență. „Rolul unui director nu se rezumă la gestionarea formală a unei unități de învățământ. Fără un lider motivat, cu pregătire și cu timp dedicat, nu poți construi o școală de calitate. Asta le reduce drastic capacitatea de a se concentra pe administrarea și dezvoltarea școlii: nu mai au aceeași energie pentru coordonarea echipei, pentru proiecte de schimbare sau pentru monitorizarea calității actului educațional. În aceste condiții, e de așteptat ca tot mai puțini profesori să-și dorească să candideze la concursurile de directori.”
3. (Re)forme fără fond. „Patru partide au lucrat o lună la capitolul de educație din programul de guvernare, dar rezultatul e plin de promisiuni vagi și fără soluții concrete. Se vrea reducerea abandonului școlar de la 16,6% (cea mai mare rată din UE) sub media europeană de 9,5%, până în 2030, deși ritmul actual face obiectivul improbabil. Reformele curriculare și digitalizarea sunt menționate superficial, fără surse clare de bani. Măsurile de eficientizare vizate – creșterea normei didactice, reducerea sporurilor – nu rezolvă problemele majore ale sistemului.”
4. Un ochi către Estonia. „Estonia, aflată constant în top 10 PISA, va permite din 2026 ca școlile să înceapă cursurile la ora 9, pe baza studiilor despre beneficiile somnului. Pachetul include masă gratuită, pauză de prânz de 20 de minute, activitate zilnică în aer liber și limite de temperatură în clase. Măsurile vizează confortul și siguranța elevilor, cu spații pentru biciclete și transport organizat pe trasee periculoase. Așa arată o abordare centrată pe bunăstarea copiilor, cu impact pozitiv asupra performanței școlare.”
5. Cine acuză se scuză. „În loc de sprijin, profesorii primesc acuzații că muncesc prea puțin și câștigă prea mult din plata cu ora, amplificând tensiunile dintr-un moment critic pentru educație. Noile reguli privind norma și efectivele duc la desființarea de clase, redistribuiri fără criterii și completarea catedrelor cu discipline neacoperite. Atmosfera din școli se degradează, apar conflicte, iar schimbările par mai degrabă haos administrativ decât reformă, pentru economii minore la buget. Soluția: retragerea măsurilor care cresc norma și numărul de elevi, în favoarea unui compromis care să protejeze sistemul.”
Citește interviul complet aici.
Autoare : Adriana Moscu
Editoare: Andrada Lăutaru
Social-media: Adina Zoican
Coordonatoare: Florinela Iosip
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!




