Săptămâna asta discutăm despre noua funcție ChatGPT dedicată studiului, ce instrumente noi de control parental a introdus TikTok și cum sunt copiii afectați emoțional de folosirea telefoanelor inteligente. Aflăm de la studenții de la Harvard trucuri pentru a face învățarea mai ușoară, inclusiv pentru sesiunea de toamnă a Bacalaureatului, înțelegem cum a devenit România lider la studiul limbilor străine și cum afectează căldura excesivă performanțele elevilor. La final, specialista în HR, Andra Pintican, ne vorbește despre cum vrea să schimbe felul în care tinerii se raportează la muncă, printr-un opțional testat deja în școli.
Noutăți din Prima Bancă
📙ChatGPT lansează „study mode” pentru învățare responsabilă
OpenAI a introdus „study mode”, o funcție care ghidează elevii și studenții pas cu pas prin materia de studiu, fără a le oferi soluții directe. Instrumentul e conceput să ajute la înțelegerea conceptelor și analiza critică. Modul de studiu poate fi activat din secțiunea Tools a ChatGPT („Studiază și învață”) și pune întrebări despre nivelul utilizatorului și obiectivele sale, înainte de a răspunde. Include explicații structurate și suport adaptat pentru teme sau examene, chiar și prin analiza imaginilor încărcate.
Lansarea vine pe fondul îngrijorărilor privind folosirea abuzivă a AI în educație: o analiză citată de The Guardian a identificat aproape 7.000 de cazuri de studenți din universități britanice care au trișat cu ajutorul inteligenței artificiale în anul școlar 2023‑2024. Funcția a fost dezvoltată împreună cu profesori și cercetători și permite încărcarea de teste sau subiecte de examen pentru a lucra pe ele împreună cu AI-ul.
Un studiu recent realizat în România a arătat că răspunsurile generate de ChatGPT despre istoria și geografia locală pot conține inadvertențe sauinformații incomplete, datorită dependenței de surse digitalizate limitate.
📙TikTok introduce noi instrumente pentru siguranță online
TikTok lansează în Europa un set extins de opțiuni pentru control parental și siguranță digitală, pe fondul presiunilor politice legate de accesul copiilor la rețele sociale. Părinții vor putea primi notificări când adolescentul publică un clip, verifica setările de confidențialitate și bloca apariția anumitor conturi în feed. Platforma introduce și un modul de wellbeing, cu misiuni și insigne pentru obiceiuri online sănătoase, plus Creator Care Mode, care filtrează comentariile toxice înainte să apară. Noile instrumente vor fi disponibile la nivel global în lunile următoare.
📙Smartphone‑urile folosite de cei sub 13 ani cresc riscul de depresie și agresivitate
Accesul la smartphone înainte de 13 ani crește riscul de gânduri suicidare, agresivitate și detașare de realitate. Studiul realizat de Sapien Labs, un ONG internațional specializat în sănătate mintală și impactul tehnologiei, a analizat 100.000 de tineri între 18 și 24 de ani și arată efecte mai puternice la fete (9,5%) decât la băieți (7%). Sunt asociate și tulburări de somn, cyberbullying (hărțuire sau agresiune prin internet și rețele sociale, prin mesaje, comentarii, postări sau distribuirea de conținut jignitor) și relații familiale tensionate. Autoarea studiului, cercetătoarea Tara Thiagarajan, propune restricții pentru copiii sub 13 ani similare alcoolului și tutunului, plus educație digitală și mai multă responsabilitate din partea companiilor tech. În Europa, tot mai multe țări introduc interdicții parțiale sau totale asupra folosirii telefoanelor în școli – Franța, Olanda, Italia și Luxemburg au deja interdicții complete pe durata zilei școlare. În România nu există încă o interdicție națională completă privind telefoanele mobile pe durata întregii zile școlare. Legea actuală interzice utilizarea acestora doar în timpul orelor, însă fiecare școală poate adopta propriul regulament intern pentru a extinde interdicția pe toată durata programului școlar, inclusiv în pauze.
Cutia cu Idei
📙Începe Bacalaureatul – sesiunea de toamnă 2025
Pentru elevii care nu au dat BAC-ul sau nu au reușit să treacă probele în iunie, august vine cu o nouă șansă. Iată câteva recomandări de la specialiști, care pot ajuta la organizarea timpului și la reducerea emoțiilor dinaintea probelor.
Pentru proba scrisă la Limba și literatura română:
– În ciuda duratei de trei ore, experiența examenului arată că timpul (pare că) se scurge mult mai repede. Efectuarea unor simulări cronometrate acasă, pentru familiarizarea cu ritmul cerut, prinde foarte bine.
– Scrierea argumentativă și analiza literară trebuie exersate frecvent. Este utilă alternarea redactării propriu-zise cu exerciții de interpretare și structurare conform baremului oficial (ipoteză‑argument‑concluzie).
– Respectarea riguroasă a baremului – citări exacte, structură clară – este esențială pentru punctaj maxim.
Pentru proba scrisă la Matematică:
– Este importantă o abordare limpede: se cere identificarea ipotezei (ce se cunoaște), concluziei (ce se cere) și planificarea strategiei corecte de rezolvare;
– Combinarea logică între calcule și explicații scrise – se recomandă inserarea unor enunțuri alternative în text („Așadar, soluțiile sunt…”) pentru a respecta rigorile baremului;
– Subiectele de simulare și baremele oficiale, ca cele publicate de Ministerul Educației, sunt resurse valoroase pentru familiarizarea cu formatele de examen. Orice pas corect, chiar și parțial, poate aduce puncte.
Sfaturi pentru profesori și părinți:
– Încurajarea fără presiune excesivă este esențială; stresul suplimentar poate afecta concentrarea;
– Repetarea temelor împreună cu elevii nu este neapărat necesară, dar discuțiile despre planificarea timpului și gestionarea emoțiilor sunt utile;
– Profesorii pot recomanda simulări cronometrate și corectate conform baremelor oficiale, pentru a obișnui elevii cu rigorile examenului;
– În zilele de examen, un program de somn suficient, o masă ușoară și evitarea discuțiilor despre subiectele posibile contribuie la menținerea calmului.
📙De ce contează abilitățile soft (la fel de mult ca diplomele)
Abilitățile care țin de felul în care un copil gândește, simte și relaționează cu ceilalți îi pot schimba viitorul. Vestea bună e că pot fi antrenate încă din copilărie. Iată cum pot fi cultivate:
Reziliență. Copiii care învață să treacă peste eșecuri devin mai perseverenți. Cei care fac sport constant între 10 și 12 ani pot avea un risc redus de anxietate și depresie cu până la 35%. Jocurile cu provocări, transformarea greșelilor în lecții și activitățile care cer răbdare îi ajută pe copii să devină mai rezilienți.
Curiozitate. Copiii care întreabă și explorează liber crează mai ușor legăturiîntre informații. În școlile în care copiii sunt încurajați să pună întrebări variate, curiozitatea lor crește vizibil.
Colaborare. Să știi să lucrezi bine cu alții, să negociezi, e baza oricărei echipe și un atu important mai târziu, în profesie și în viață, în general. Școlile moderne pun accent pe proiecte și activități de grup tocmai pentru a dezvolta această abilitate.
Inteligență emoțională. Jocurile, discuțiile despre sentimente și activitățile de grup le dezvoltă empatia, posibilitatea ca ei să devină bully și îmbunătățesc rezultatele școlare. Copiii care își înțeleg emoțiile și pe ale altora devin mai empatici și mai stăpâni pe sine.
Inițiativă. Elevii care își asumă inițiativa vin cu idei noi și acționează mai ușor pe cont propriu. Îi ajută proiectele în care pot să își asume roluri de lider în clasă sau cluburi și sarcinile unde pot propune și gestiona propriile idei.
Adaptabilitate. Să fii flexibil contează enorm într-o lume care se schimbărepede, inclusiv pe piața muncii. Ajută provocările variate, mediile de învățare dinamice, schimbul de roluri în echipă și activitățile care îi scot din zona de confort și îi provoacă.
Gândire critică. Capacitatea de a analiza, evalua și trage concluzii coerente îl ajută pe viitor să ia decizii corecte, să rezolve probleme complicate și să recunoască informațiile false. Sunt capacități care se dezvoltă prin dezbateri, rezolvări de studii de caz, întrebări despre surse și argumentare.
Comunicare. Să asculți, să vorbești coerent și cu empatie este esențial în relații și la job. Se formează prin prezentări, teatru, scriere creativă și proiecte cu feedback între colegi.
Integritate. Îi ajută pe copii să fie corecți și de încredere, iar asta le face viața mai simplă în relații și la școală. Se dezvoltă când adulții dau exemplu prin comportament, când se discută deschis despre ce e bine și ce nu și prin jocuri sau situații unde copiii văd urmările propriilor alegeri.
📙10 trucuri de învățare de la studenții de la Harvard
Învățatul pe ultima sută nu ajută. Iată zece obiceiuri simple care fac studiul mai eficient și mai puțin stresant.
– Să nu învețe pe fugă – să repete în timp, constant, nu doar înainte de test;
– Să planifice și respecte planul – să stabilească ore clare de studiu;
– Să ceară ajutor – profesorii și colegii sunt resurse utile;
– Să studieze cu un coleg – explicațiile reciproce fixează mai bine informația;
– Să descopere cum învață cel mai bine – să experimenteze metode și să vadă ce funcționează;
– Să facă pauze – creierul reține mai bine când alternează studiul cu odihna;
– Să aleagă un spațiu potrivit – liniștit, fără distrageri, cu ce au nevoie la îndemână;
– Să se răsplătească – o gustare sau un episod din serialul preferat după o sesiune grea mențin motivația;
– Să reia informația des – să se testeze singuri și să revină periodic la materie;
– Să își seteze obiective clare – să noteze exact ce vor să învețe și să își măsoare progresul.
Știai că?
📙România este lider în UE la studiul limbilor străine
Aproape toți liceenii din România învață cel puțin două limbi străine. Țara noastră se află pe primul loc în UE atât la învățământul general, cât și la cel profesional, unde 97,2% dintre elevi studiază două sau mai multe limbi, conform datelor Eurostat. România devansează astfel țări ca Finlanda (85%) și Polonia (78%). La polul opus se află Malta, Spania și Grecia, unde procentul e aproape zero. În general, cele mai studiate limbi sunt engleza, spaniola și germana.
📙În Jersey, copiii merg la școala românească de weekend
Plat Douet School este o școală în Jersey – o insulă din Canalul Mânecii, între Franța și Marea Britanie. În fiecare sâmbătă dimineață, zeci de copii români învață limba, cultura și istoria României în cadrul unui program gratuit finanțat de guvernul român. „E important să învăț româna, acum pot vorbi cu rudele mele din țară”, spune Ștefan, 8 ani, care nu a lipsit de la nicio oră. Miruna, 13 ani, născută în România, dar crescută în Jersey, povestește că lecțiile o fac „să se simtă mai acasă și mai conectată la prieteni și tradiții”. Părinții, precum Georgiana Lombada, spun că orele de citit, scris și gramatică „fac o diferență uriașă” și că schimbarea e vizibilă, iar profesoara Ana Maria Ivanov se bucură că inițiativa a fost nominalizată la BBC Radio Jersey Make a Difference Awards. Guvernul finanțează programul din Jersey pentru că acolo există o comunitate românească relativ mare (aproximativ 1.800-2.000 înregistrați oficial, din totalul de 100.000 de locuitori).
📙Încălzirea globală afectează performanța școlară a elevilor
Când copiii stau prea mult în căldură, fie în aer liber, fie în clase fără aer condiționat, rețin mai puțin și se descurcă mai slab la școală. O analiză bazată pe date de la 14,5 milioane de elevi din 61 de țări arată că efectele se adună în timp și pot afecta nu doar rezultatele școlare, ci și viitorul profesional al acestor copii. Cei din familii cu venituri mici sunt cei mai vulnerabili, pentru că au mai rar clase răcoroase, iar asta accentuează diferențele dintre elevi. Cercetătorii spun că impactul poate fi redus prin răcirea claselor cu aer condiționat sau ventilație eficientă, programarea lecțiilor și examenelor dimineața, adaptarea treptată la temperaturi mai ridicate și investiții în infrastructura școlară din comunitățile vulnerabile.
Mentorul Săptămânii
Andra Pintican Foto: Arhiva Personală
Andra Pintican, fondatoarea Școlii de HR și a proiectului Muncim cu ROST, este una dintre cele mai prezente voci din România pe tema muncii cu sens și a relației sănătoase dintre oameni și joburile lor. Cu peste 15 ani de experiență în resurse umane și consiliere în carieră, a lansat centre de consiliere pentru comunități vulnerabile, programe de mentorat, documentare despre vocație și evenimente precum I Love Failure, dedicate eșecului și prevenirii burnout-ului.
Iată 5 lucruri de ținut minte de la Andra Pintican:
1. Rostul se construiește. „De fiecare dată când ai impresia că ai ajuns la el, îți dai seama că mai există un pas, un nou nivel, ca într-un joc care nu se termină niciodată. Am lucrat ani în educație vocațională, cu mii de tineri și, la un moment dat, am început să fac și filme documentare despre sensul muncii. Prin acest proces, am ajuns să ducem documentarele și în școli. Ceea ce ne ocupă cel mai mult vara aceasta este proiectul „Muncim cu ROST” (o inițiativă de educație a muncii și orientare vocațională pentru elevi, cu documentare și ateliere practice) pe care vrem să îl ducem la nivel național.”
2. Trebuie să schimbăm conversația colectivă despre muncă. „Munca nu este un balaur, nu e un agresor, nu e <<scârbiciu>> și nici un bici. E o expresie a ființei, chiar dacă uneori presupune și sarcini grele sau neplăcute. Diferența o face felul în care îți construiești relația cu munca, cum devii un adult responsabil și echilibrat când apar dificultățile. Dacă începem discuțiile despre muncă încă din clasa pregătitoare, copilul înțelege că are o relație personală cu ea și poate să gândească critic: „De ce munca asta și nu cealaltă?”, „De ce mi se spune că dacă urmez pasiunea o să mor de foame?”. Cu cât amânăm aceste conversații, cu atât devine mai greu să prevenim burnout-ul și dependența de muncă.”
3. Discuțiile despre muncă nu trebuie vină cu presiunea unei alegeri clare. „Nu trebuie să îi întrebăm obsesiv pe cei mici: Ce vrei să te faci când vei fi mare?, ci să le trezim curiozitatea: Cum o fi să fii brutar?, Ce face un instalator într-o zi?, Cum e să fii medic și să salvezi o viață?. Copiii trebuie lăsați să exploreze, să se răzgândească, să‑și formeze treptat identitatea profesională. Mulți părinți greșesc când iau de bună prima declarație a copilului – Vreau să fiu avocat – și încep să îl trateze doar prin această etichetă.”
4. Trebuie să introducem educația muncii ca materie opțională. „Lucrăm deja la primul manual de educația muncii din România, care este aproape gata și care se va lansa în luna octombrie. Avem un capitol despre istoria muncii – ca să înțelegem cum am ajuns să privim munca așa cum o facem azi. Există și o secțiune despre condiționările socioculturale: de ce am învățat că munca trebuie să fie grea și ce înseamnă de fapt greu? Manualul mai are și un capitol în care privim munca prin câteva arii esențiale: sănătatea fizică, emoțională și digitală, etica, sănătatea financiară, dezvoltarea continuă, antifragilitatea – adică modul în care reziști și crești într-o lume în criză permanentă –, impactul muncii asupra altora și, bineînțeles, găsirea propriului rost.”
5. Copiii din noile generații nu mai vor să cadă în capcana consumului cu orice preț. „Înțeleg că o vacanță în Maldive nu merită dacă trebuie să plătești pentru ea cu 11 luni de muncă epuizantă. Preferă să muncească șase luni și alte șase să stea acasă, să ducă o viață mai simplă și mai liniștită. Îi interesează când, cât, cum, cu cine și unde muncesc. În discuțiile cu tinerii din Generațiile Z și Alpha am observat o schimbare radicală. Pentru noi, milenialii și generația X, munca era centrul vieții. Pentru ei, munca este doar o parte a vieții și trebuie să îi împlinească. Ei nu acceptă să-și sacrifice familia, viața personală, pasiunile și identitatea pentru job, cum am făcut noi.”
Citește interviul complet aici.
Autoare : Adriana Moscu
Editoare: Andrada Lăutaru
Social-media: Adina Zoican
Coordonatoare: Florinela Iosip
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!