Aflăm săptămâna asta cine sunt profesorii premiați ai țării, cum îi prinde Instagram pe copiii care mint când își declară vârsta, cum poți învăța gramatica din rime, ce riscuri să-și asume cei mici când se joacă pe-afară și de ce e bine să introduci muzica în viața copiilor cât mai devreme. Plus fișe cu idei de pus în practică în Săptămâna Verde, pentru toate grupele de vârstă. La final, stăm de vorbă cu Vlad Adamescu și Răzvan Petri, de la Politică la minut, despre ce așteaptă tinerii de la politicieni.
Și mai avem! 🙂
Noutăți din Prima Bancă
📙Minciuna are picioare scurte și pe Instagram
Meta folosește inteligența artificială pentru a detecta conturile de adolescenți care au mințit în legătură cu vârsta lor, ca să ocolească filtrele de siguranță. Tehnologia analizează semnale precum postările de „la mulți ani” sau rapoartele altor utilizatori, ca să identifice discrepanțele între vârsta reală și cea declarată. Dacă sistemul suspectează că un cont aparține unui minor, îl mută automat în categoria Teen Account – un cont cu restricții de conținut, limite de interacțiune și control parental. Meta spune că noul sistem e mai precis și că va oferi utilizatorilor opțiunea de a contesta decizia, dacă e o eroare. În paralel, părinții vor primi notificări despre cum pot verifica dacă adolescenții au setările potrivite și vârsta reală în contul lor.
📙Trebuie să dormi mai mult pentru un creier mai „treaz”
Adolescenții care se culcă mai devreme și dorm mai mult au funcții cognitive mai bune și un volum cerebral mai mare, arată un nou studiu Cambridge-Fudan, publicat în revista Cell Reports. Cercetătorii au analizat date reale de somn de la peste 3.200 de tineri americani și au comparat orele de culcare și durata somnului cu rezultatele la teste de vocabular, concentrare și logică. Cei care dormeau în medie 7 ore și 25 de minute și adormeau mai devreme au avut scorurile cele mai bune și un ritm cardiac mai scăzut în somn – semn de odihnă de calitate. Niciun grup nu a atins însă cele 8–10 ore recomandate pentru vârsta lor, ceea ce, spun autorii, ar trebui să ne dea de gândit. Rezultatele au fost confirmate și de alți 1.200 de adolescenți de 13–14 ani, incluși ulterior în analiză.
📙Starea de bine a tinerilor scade constant, chiar și după pandemie
Situația nu e roz nici la vârste mai mici. Nivelul de fericire al copiilor și adolescenților din SUA a scăzut înainte, în timpul și după pandemia de COVID-19. Între 2016 și 2022, anxietatea a crescut de la 7,1% la 10,6%, iar depresia de la 3,2% la 4,6%, arată un studiu publicat în JAMA Pediatrics. Specialiștii spun că acest declin nu s-a oprit odată cu pandemia și că școlile și părinții au nevoie de mai mult sprijin. Fenomenul nu este izolat: cercetările internaționale arată că, în ultimii ani, binecunoscuta „curbă în U” a fericirii – prezentă în peste 600 de studii din întreaga lume, inclusiv în Europa – se prăbușește. Criza vârstei mijlocii pare să fie înlocuită cu o criză a sănătății mintale în rândul celor tineri.
De altfel, potrivit unui raport realizat în 2018 de Universitatea Babeș-Bolyai și Organizația Mondială a Sănătății, mai puțin de jumătate dintre adolescenții de 15 ani din România se declarau mulțumiți de viața lor. Starea de bine scade odată cu vârsta, mai ales în rândul fetelor. Printre soluții se numără sprijinirea părinților și profesorilor, acces mai ușor la servicii de sănătate mintală, educație emoțională în școli și politici care pun pe primul loc bunăstarea psihică a copiilor.
📙Gala MERITO 2025 premiază profesorii care construiesc încredere
Pe 7 mai are loc a zecea ediție a Galei MERITO, unde vor fi premiate 12 povești inspiraționale ale unor profesori care pun accent pe relațiile autentice în educație: încrederea dintre profesori și elevi, dintre profesori și colegii de cancelarie, dintre școală și părinți. Proiectul MERITO a adus în prim-plan peste 100 de profesori valoroși din țară, cărora le oferă vizibilitate, sprijin concret și o comunitate în care pot crește și inspira. Laureații din acest an au fost selectați din peste 500 de nominalizări. Gala va fi transmisă online.
Cutia cu Idei
📙Gramatica pe scurt, cu umor și rime
Pe contul ei de Instagram, Corina Popa, lingvistă, doctor în Filologie, lector asociat la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii al Universității din București și realizatoarea rubricii de gramatică a matinalului Vorbește lumea de la ProTV, explică regulile limbii române pe înțelesul tuturor – cu umor, rime, exemple clare și un ton prietenos. Postările ei demontează greșeli frecvente („care” vs. „pe care”), clarifică acordurile și punctuația, dar și sensurile unor cuvinte folosite greșit. Unele lecții sunt scrise în versuri, altele în meme sau imagini simple. Dincolo de Instagram, Corina este autoarea cărții Gramatica lui Gramolino, scrisă împreună cu Grațiana Popescu și Corina Barbu, profesoare de Limba și Literatura Română. Volumul transformă învățarea gramaticii într-o aventură ghidată de un pui de leu curios, Gramolino, care adună „semințe magice” – întrebări care ajută copiii să descopere singuri regulile limbii. Cartea se adresează elevilor de clasele primare, dar și profesorilor care vor să predea gramatica într-un mod viu și empatic.
Fac parte din generația cu cheia la gât și, aș adăuga, genunchii juliți de la atâta joacă în aer liber. Chiar și la școală, de cele mai multe ori, ora noastră de sport se petrecea afară. În prezent, însă, de prea multe ori, copiii fac mișcare în spații închise, fie că e vorba de sport sau locuri de joacă. Mai mult, majoritatea sistemelor educaționale pun accent pe prezență și rezultate la materii de bază (mate, info, română, limbi străine) și multe ore petrecute în sala de clasă.
📙Un pic de risc asumat la joacă face bine și la cap, și la curaj
Asta a dus la o situație nedorită. Un studiu UNICEF publicat în 2022 arată că în România aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală, iar 33% dintre adolescenții între 11 și 15 ani se simt triști de mai multe ori pe săptămână – mult peste media de 13% din cele 45 de țări analizate de OMS.
Dar există o soluție simplă, ieftină și eficientă, susținută de cercetări: joaca cu un pic de „risc” în aer liber, explică un articol din The Conversation.
Tipul ăsta de abordare nu înseamnă punerea copilului în pericol, ci provocări adaptate vârstei – cățărat în copaci, mers pe bicicletă rapid, construcții improvizate, gătit la foc de tabără. Practic, ce făceau părinții și bunicii lui înainte. Toate îi ajută pe copii să ia decizii, să devină autonomi și să-și exerseze instinctele de adaptare. O cercetare recentă, la care au participat 622 de adolescenți, arată că o simplă tabără educativă în aer liber le-a crescut starea de bine cu 23% și reziliența cu 36%.
Un exemplu notabil este „Wild West” Play Forest din Amsterdam, unde copiii pot interacționa cu elemente naturale precum apă, foc și unelte, care le dezvoltă abilități de gestionare a riscurilor și reziliență. În România, ideea prinde contur prin programe ca „Școala în Pădure”, unde copiii învață direct din natură, se aventurează, își testează limitele și ajung să capete mai multă încredere în ei. Și la Grădinița Bergman, copiii petrec timp în natură, se cațără în copaci, explorează liber și învață să-și gestioneze singuri riscurile și să devină mai încrezători.
Ce beneficii aduc taberele outdoor?
În cazul ăsta, activitățile – de la orientare și escaladă până la expediții pe apă – dezvoltă abilități esențiale: leadership, încredere în sine, rezistență la stres. Copiii înfruntă necunoscutul, dar o fac în siguranță, ghidați și susținuți de către adulți
Ce putem face concret?
Sunt câțiva pași simpli cu care se poate începe orice cadru didactic:
- Introducerea unor ore săptămânale de joacă în natură sau educație outdoor;
- Amenajarea curților școlilor cu mai multă vegetație;
- Încurajarea profesorilor să folosească spațiile verzi pentru lecții;
- Sprijin guvernamental pentru tabere accesibile tuturor copiilor;
- Evitarea uniformizării educației și recunoașterea rolului mediului fizic în învățare.
Asociația Viitor Plus, un ONG din zona sustenabilității, îți pune la dispoziție planuri de lecție și idei de activități modulare pentru „Săptămâna Verde”, pe grupe de vârstă (0-18) utile pentru minimum 6 ore pe zi sau ca inspirație de moment, ori în completarea a ceea ce ai pregătit deja. Le găsești aici.
📙Influență proastă: ce nu vezi în spatele camerelor din lumea copiilor influenceri
Ce se întâmplă când copilăria se mută pe internet și viața devine un conținut de urmărit și monetizat? În documentarul Influență proastă: Partea întunecată a lumii copiilor influenceri (Netflix, 3 episoade), adolescenți și părinți povestesc cu onestitate despre presiunea de a rămâne relevanți, despre părinți-manageri care transformă succesul online într-o carieră impusă și despre consecințele nevăzute ale unei industrii fără reguli clare. Documentarul se concentrează pe cazul Piper Rockelle, o tânără influenceriță americană, și al mamei sale, Tiffany Smith, acuzată de manipulare, abuz emoțional, fizic și sexual. Recomandat pentru publicul 16+.
Foto: Influență proastă – Partea întunecată a lumii copiilor influenceri
Știai că?
📙Muzica îi ajută pe copii să înțeleagă mai bine știința și să-și dezvolte gândirea critică
Atunci când copiii explorează concepte ca vibrația, frecvența sau energia prin muzică, își dezvoltă și vocabularul artistic, dar și abilități științifice și matematice. Experiențele practice, precum construirea unor instrumente sau observarea sunetului, transformă învățarea într-un proces viu și intuitiv, așa cum aflăm din acest articol de pe Edutopia.
Cele de mai sus pot fi probate, în curând, și în România. S-au deschis înscrierile pentru Murani Art Academy, o tabără gratuită de creație interdisciplinară pentru elevi și studenți din domeniile vocaționale. Înscrierile sunt deschise până pe 28 mai, iar formularul de aplicare îl găsiți pe muraniart.ro.
📙„Cookie challenge”, trendul viral de pe TikTok, ne învață despre dezvoltarea socială a copiilor
Un trend viral de pe TikTok – Cookie challenge – i-a făcut pe mulți părinți să se întrebe cât de ușor împart copiii lor un lucru dorit. Dincolo de joacă, provocarea oferă informații despre cum se dezvoltă abilitățile sociale și cognitive ale celor mici. Cercetările spun că dorința de a împărți nu este automată, ci se formează treptat, prin exercițiu și înțelegere emoțională.
Ce presupune „cookie challenge”:
- Un copil primește două prăjituri, în timp ce un părinte are una și celălalt niciuna;
- Se urmărește dacă și cum va împărți copilul prăjiturile.
De ce este greu pentru unii copii să împartă:
- Trebuie să recunoască diferența de cantitate între farfurii;
- Trebuie să își controleze impulsul de a păstra totul pentru sine.
- Trebuie să înțeleagă că părintele fără prăjitură și-ar dori una;
- Toate aceste abilități cognitive și sociale se formează în timp.
Ce înțeleg copiii despre „dreptate”:
- Copiii definesc corectitudinea ca împărțire egală;
- Mulți oferă o prăjitură părintelui care nu are;
- Totuși, tentația este mare când resursa este valoroasă (ex: o prăjitură gustoasă vs. broccoli).
Rolul părinților:
- Emoțiile părinților (exprimarea tristeții sau a dorinței) pot încuraja copilul să împartă;
- Copiii reacționează când li se atrage atenția că există un dezechilibru;
- Învățarea empatiei și a comportamentelor prosociale se face prin practică zilnică, nu printr-o singură provocare.
Contează dacă are frați sau nu?
- La 3-4 ani, copiii cu frați par să împartă mai mult decât copiii singuri la părinți/fără frați;
- După un an, diferențele dispar;
- Prieteniile și alte interacțiuni sociale pot suplini lipsa fraților.
Mentorul săptămânii
Răzvan Petri și Vlad Adamescu/ Foto: Arhiva personală
Lansat în august 2020 pe Instagram, Politică la minut este un proiect creat pentru a lămuri pe scurt, clar și accesibil marile evenimente politice din România și din lume. De la ghiduri pentru alegeri și explicații despre instituțiile statului, până la crize politice și politici publice, platforma își propune să atragă cât mai mulți tineri în viața civică și să încurajeze dezbaterile.
În spatele proiectului sunt Răzvan Petri și Vlad Adamescu, doi tineri de 24 de ani, ambii absolvenți ai King’s College London, specializați în Științe Politice. Răzvan lucrează într-un cabinet parlamentar și scrie analize pentru Politică la minut, iar Vlad a fost intern la Ministerul Justiției, la Centrul Român pentru Politici Europene și la biroul din București al German Marshall Fund of the United States.
Duminică, 4 mai, are loc primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025. Cu această ocazie, am stat de vorbă cu cei doi despre cum se raportează tinerii la politică, ce lipsește din educația democratică din România, cum putem vorbi despre politică în școli și cum se informează tinerii (inclusiv de pe TikTok).
– Cum ar trebui să vorbim despre politică și democrație cu tinerii și adolescenții?
– Răzvan Petri: Nu trebuie să diluezi informația sau să o explici în termeni prea generali. Tinerii absorb informația și înțeleg specificitățile. Ce am observat noi că lipsea – și încă lipsește – este tocmai această abordare clară și aplicată.
– Vlad Adamescu: Nu cred că există o rețetă extraordinară; totul ține de a oferi contextul potrivit. Sigur, ajută și „hack-urile” – adică imaginile amuzante sau inedite cu politicieni, colaje și așa mai departe. De exemplu, folosim imagini amuzante și prezentăm politicile în ipostaze diferite, pentru a le umaniza. Dar focusul rămâne mereu pe informația clară, fără să o generalizăm mai mult decât e necesar.
– Ce așteptări au tinerii și adolescenții de la politică și de la adulții aflați în funcții de putere? Chiar există acest decalaj generațional despre care se vorbește atât de mult?
– Vlad Adamescu: Decalajul între generații a existat dintotdeauna și nu e ceva de care să ne speriem. Dar în ultima perioadă, diferența s-a adâncit, mai ales din cauza accelerării digitalizării. A apărut o ruptură între generația noastră, care a crescut cu telefonul în mână, și părinții noștri, care au trăit zeci de ani fără acces la tehnologie sau internet.
Ce trebuie să reținem este că tinerii au oricum o tendință mai antisistem, sunt mai rebeli și votează mai volatil decât părinții lor. Asta pentru că încă nu și-au așezat clar valorile, nu și-au ales definitiv direcția, iar nivelul de venit, ocupațiile și alte aspecte din viața lor fluctuează foarte mult. Părerile lor se stabilizează, de regulă, după 30 de ani.
5 lucruri de ținut minte pentru părinți și profesori de la Vlad Adamescu & Răzvan Petri:
- Tinerii tind să voteze antisistem: „E normal să vedem această reacție antisistem, mai ales când avem la guvernare aceiași oameni de multă vreme și când tinerii trăiesc direct efectele crizelor: pandemie, război la graniță, criză economică. Tinerii sunt cei mai vulnerabili din punct de vedere economic – au salarii mici sau instabile, lucrează adesea part-time și fac în același timp facultatea.”
- Crizele economice pot radicaliza tinerii: „E firesc ca toate aceste crize să îi afecteze mai tare și să îi radicalizeze într-o anumită măsură. Dar nu e un motiv real de panică. Există și un segment consistent de tineri pro-europeni, mulți dintre ei cu experiențe de studiu sau muncă în afară, care înțeleg ce înseamnă apartenența la Uniunea Europeană și ce avantaje aduce.”
- Tinerii își doresc politicieni care să comunice cu ei: „Partidele s-au izolat de cetățeni pentru că nu mai depind direct de voturile oamenilor. Se bazează mai degrabă pe votanți loiali, mobilizați prin diverse foloase materiale – nu neapărat cu găleți electorale, ci prin contracte, posturi și alte beneficii. Tinerii își doresc să dispară această izolare. Vor relații directe între alegători și politicieni, își doresc un răspuns real din partea autorităților atunci când își exprimă o solicitare sau o nemulțumire.”
- Discuțiile în școală nu trebuie să fie complet obiective: „În politică, obiectivitatea absolută nu există. Important este ca discuția să fie centrată pe cum vorbim despre politică, pe înțelegerea principiilor de bază ale democrației și pe dezvoltarea unei comunicări mai deschise – atât între profesori și elevi, cât și între elevi și părinți. Școala și universitatea să fie spații sigure, unde există mecanisme instituționale și etice care împiedică derapajele – adică încercarea de a-i influența pe elevi să adopte convingeri politice sau să își convingă părinții într-o anumită direcție. La universitatea noastră din Londra, de exemplu, exista un dialog constant între studenți și politicieni – membri ai Parlamentului britanic, uneori chiar membri ai cabinetului premierului. Veneau, își prezentau politicile, erau întrebați, provocați, criticați de studenți. Și asta era norma.”
- Foarte des, tinerii sunt cei care reușesc mai bine să identifice dezinformarea. „Asta pentru că fac parte din geerațiile digitale nativ, care au crescut cu rețelele sociale și cu acces constant la internet. Sunt adesea mai pregătiți decât părinții sau bunicii lor să distingă între o știre falsă și una reală, între o imagine generată de inteligență artificială și una autentică. Evident, nu ar trebui să ne bazăm doar pe intuiția digitală a tinerilor. Tocmai de aceea ar fi esențial să existe cursuri de media literacy sau, cel puțin, elemente de educație media integrate în orele de educație pentru democrație, în liceu și gimnaziu. România are unul dintre cele mai slabe scoruri din Europa în ceea ce privește competențele de alfabetizare media – oamenii nu își dau seama cu ușurință ce este real și ce nu.”
Citește întregul interviu aici.
Autor : Adriana Moscu
Editor: Andrada Lăutaru
Coordonator: Florinela Iosip
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!