Articol de Isabelle Toma
Inteligența artificială devine tot mai prezentă în viața de zi cu zi a tinerilor. Aproape jumătate dintre românii cu vârste între 16 și 24 de ani folosesc instrumente AI, conform Eurostat. De anul viitor, elevii care vor intra la liceu vor învăța să scrie prompturi la ora de Limba Română, conform noii programe școlare. Până acum, cei mai mulți din Gen Z au descoperit aceste instrumente singuri, experimentând cu ele din curiozitate. Am vorbit cu o studentă, un copywriter și un art director despre cum folosesc AI și cum văd introducerea sa în școli.
Noua generație de elevi va învăța chiar din băncile liceului cum să facă un prompt pentru un sistem de inteligență artificială. Programa școlară la Limba și Literatura Română, care intră în vigoare din septembrie 2026, cuprinde o secțiune despre utilizarea responsabilă a mediilor digitale și a inteligenței artificiale. Printre activitățile propuse pentru elevi se numără: învățarea de a formula prompturi pentru inteligența artificială, rescrierea textelor arhaice cu instrumente AI și analizarea în scris a limitelor AI.
La prima vedere poate părea o încurajare directă pentru elevi să folosească inteligența artificială ca scurtătură, de exemplu pentru realizarea temelor, dar realitatea ne arată că, oricum, elevii deja folosesc aceste instrumente.
AI este văzut de unii profesori și experți ca pe un risc pentru procesul de învățare și pentru creativitate, în timp ce alții susțin că programa școlară trebuie să se adapteze vremurilor pe care le trăim. Oricum, cert este că includerea lui în programă a venit ca o surpriză, mai ales după ce în forma inițială a documentului se punea mai mult accent pe texte publicate înainte de secolul XX și pe o abordare istorică.
AI, tot mai prezent în viețile românilor
Aproximativ 7 din 10 români folosesc zilnic instrumente de inteligență artificială, conform unui studiu citat de StartupCafe. Oamenii folosesc AI atât pentru muncă, pentru a eficientiza procese, cât și în viețile lor cotidiene, în unele cazuri chiar drept propriul terapeut virtual.
ChatGPT rămâne cea mai utilizată (83%) platformă de inteligență artificială, urmată de Gemini (35%) și Microsoft Copilot (15%), conform aceluiași studiu. ChatGPT este preferat în special de tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani (92%). Modul de interacțiune cu AI rămâne predominant prin mesaje scrise (77%), urmat de mesaje scrise combinate cu cele vocale (7%).
Datele arată că folosirea AI-ului nu este ceva ce putem ignora. Acesta devine treptat înglobat în modul în care oamenii interacționează cu tehnologia și în activitățile zilnice. Așa cum Google și Wikipedia au devenit atât de integrate în viața oamenilor încât nu au mai putut fi ignorate în mediul școlar, fiind nevoie să fie abordate pentru a-i ajuta pe elevi să înțeleagă cum le pot folosi, unde au limitări și cum să nu preia informația de-a gata, același lucru pare că se întâmplă acum cu inteligența artificială.
Probabil, în viitor, vom vedea inteligența artificială folosită tot mai des și acceptată în mediul academic. Sau poate, cine știe, dacă elevii ajung să învețe despre cum se folosește inteligența artificială la școală, noua generație se va răzvrăti prin a scrie texte fără aceasta.
Totuși, pentru a înțelege ce înseamnă practic să folosești inteligența artificială într-un mod integrat cu munca, am stat de vorbă cu câteva persoane care o folosesc aproape zilnic: o studentă, un copywriter și un art director.
„Mă bucur că nu aveam acest instrument în școală. M-a lenevit un pic” Gabriela, studentă
Gabriela are 26 de ani, este studentă la al doilea master, la o facultate de istorie. Ea a descoperit inteligența artificială în timpul studiilor, după ce a auzit de ChatGPT de la colegi și de pe Internet.
„Când am început eu facultatea, nu exista inteligența artificială sau nu era atât de populară. Nu-mi aduc aminte să fi fost ChatGPT, cel puțin cât am fost eu la licență. După care a apărut ChatGPT și l-am descoperit singură, nu m-a învățat nimeni.”
Astăzi îl folosește mai ales ca instrument de organizare a ideilor atunci când lucrează la referate sau proiecte. „Cel mai des îl folosesc pentru a obține informații extra despre anumite subiecte la care am de făcut referate, pentru a mă ajuta cu structura sau pentru brainstorming, dar nu copiez mot-a-mot ce răspuns mi-a dat. Îl folosesc ca punct de pornire.”
Spune că, deși îi este util, nu are suficientă încredere în răspunsurile generate pentru a-l lăsa să scrie în locul ei. „Nu aș avea încredere să scrie complet, pentru că mai dă rateuri. Îl folosesc mai mult ca un schelet pe care îl completez eu cu informația din bibliografie sau de la curs.”
I se pare greu de imaginat cum reușea să facă toată această muncă academică înainte să aibă acces la inteligența artificială.
„Nu vreau să sun ca un bătrân, dar mă bucur că nu aveam acest instrument când am fost în școală, pentru că mi se pare că acum m-a lenevit un pic și nu mai pot vedea viața academică fără ChatGPT. Sunt foarte impresionată de mine din trecut când mă gândesc că eu am făcut toate lucrurile astea singură, fără un chatbot, și mi se pare incredibil. Chiar dacă nu fac totul cu el, mă ajută în structurarea ideilor.”
Totuși, spune că folosirea lui este inevitabilă și că ar putea avea un rol util dacă elevii sunt învățați să îl folosească corect.
„Nu poți să o oprești, fie că îți place sau nu. Măcar dacă e introdus în programa școlară, elevii o să învețe cum să îl folosească cum trebuie: ce să caute, cum să caute și cum să îl integreze în cercetarea academică.”
„90% din timp ideile pe care le dă mi se par banale și jenante.” David, copywriter
De când a devenit așa ușor să generezi un text, toată lumea se crede copywriter. Un AI precum ChatGPT îți poate genera în câteva secunde toată munca de o zi a unui copywriter: face texte pentru prezentări, idei de concepte creative, activări de brand sau descrieri pentru social media.
David are 32 de ani și face copywriting cu mult înainte ca AI-ul să fie la câteva click-uri distanță. L-a integrat în munca sa, deși crede că are foarte multe limitări.
„La început am folosit în ideea de, ok, e un tool nou, hai să învăț cum funcționează, ce oferă. Apoi, cu cât a crescut în „inteligență”, a crescut și rata de adoptare în task-uri. Plus, la muncă ni s-a zis să-l folosim fără nicio taină sau jenă, doar că asta e puțin cu dus și întors, că au început ideile care se dau să se vadă că sunt scrise cu ChatGPT-ul. Idei care sunt deseori jenante. Folosesc ChatGPT, dar am mai folosit Gemini și foarte puțin Claude. Cu ChatGPT am început prima dată și am rămas cu el. Plus că generezi și imagini cu el, ceea ce Claude nu poate, de exemplu.”
În practică, David se bazează pe inteligența artificială pentru sarcini simple și care i-ar consuma mult timp. În schimb, pe partea creativă nu prea e mulțumit de rezultate.
„Îl folosesc ca să structurez textele sau ca să le mai scurtez. În ideea că uneori stai și pierzi din timp doar reducând din dimensiuni și să reformulezi propoziții întregi. Și la brainstorming câteodată, dar asta mai mult așa… facultativ, foarte rar, pentru că 90% din timp ideile pe care le dă mi se par banale și jenante.”
Curiozitatea l-a făcut să învețe să folosească AI-ul, cel mai mult din comunități online, direct de la oameni pasionați de prompting. Citește pe forumuri, apoi încearcă să reproducă.
„Am învățat din alte surse, în primul rând. Am citit zeci, poate sute sau mii de postări pe forumuri de la oameni care bibilesc și editează prompturi și care sunt încântați așa că le pun pe net și noi le putem lua să le folosim. Mulțumim utilizatori ai Internetului!”
Acesta ar fi unul din motivele pentru care David nu e convins că e necesar ca elevii să învețe despre prompting la liceu. Pentru el, sursele găsite de pe Internet sunt mai mult decât suficiente. Pe de altă parte, tot îl face puțin curios ideea de a putea învăța asta la școală.
„Încă sunt de părere că AI-ul se împinge masiv doar ca să atingă investitorii sumele alea proiectate în trimestre, plus să nu rămână cu mâna goală dacă în 10 ani n-avem nici AGI (Inteligență Artificială Generală) și nici joburi făcute de AI în masă. Astea fiind zise, dintr-un punct de vedere mi se pare că să bagi AI în clase e puțin așa… „Hai să facem și noi dacă tot e peste tot cu AI, cu astea”, dar totodată sună ca o materie interesantă, lowkey. Nu știu dacă m-ar fi ajutat să învăț într-un mediu academic. Aceleași informații despre cum să folosești AI le găsești ușor pe net, tu cu tine, adică fără profesor.”
„Procesul creativ înseamnă căutarea de idei noi în locuri care nu au legătură directă cu munca depusă. AI-ul poate să faciliteze acest lucru” Tibi, art director
Ultimul cu care am stat de vorbă este Tibi, art director și 3D designer într-o agenție de publicitate. La 33 de ani, spune că a început să experimenteze cu inteligența artificială încă din primele zile ale generatoarelor de imagini, din curiozitate.
„Prima dată când am folosit AI-ul pentru generarea de imagini a fost odată cu varianta gratuită a lui DALL-E 1. La început a fost mai degrabă o curiozitate. Nu putea să dea rezultate utilizabile decât dacă voiai să generezi texturi simple pentru obiecte 3D.”
Astăzi, însă, spune că AI-ul a devenit un instrument util în munca de zi cu zi. Folosește frecvent funcțiile integrate în programe precum Photoshop sau Illustrator pentru modificări rapide, iar Gemini îl ajută uneori la depanarea programelor sau la automatizarea unor procese. Pentru el, inteligența artificială este utilă mai ales atunci când procesul creativ se blochează. „Procesul creativ înseamnă căutarea de idei noi în locuri care nu au legătură directă cu munca depusă. AI-ul poate să faciliteze acest lucru.”
Totuși, spune că rezultatele bune apar doar atunci când instrumentul este folosit ca pe un punct de pornire, nu ca pe o soluție completă. „Rezultatele slabe le obții doar dacă te bazezi în totalitate pe AI. Cel mai folositor este să îl întrebi cum să faci ceva decât să îl pui să facă lucrul respectiv cap-coadă.”
Din perspectiva lui, introducerea inteligenței artificiale în școală poate fi utilă, dacă este abordată ca instrument și nu ca scurtătură.
„Un cadru academic care ține pasul cu tehnologia actuală este un lucru bun atâta timp cât nu te învață să fii dependent de unealta pe care o folosești.”
Într-o industrie în care a trecut prin mai multe programe de modelare 3D și design grafic de-a lungul carierei, spune că tehnologia se schimbă constant, dar procesul de lucru rămâne același: implicarea directă în rezolvarea problemei. Rolul AI nu este să facă munca în locul oamenilor, ci să îi ajute să înțeleagă mai bine procesul: „Cel mai valoros lucru pe care poate să îl facă AI-ul este să te învețe cum, nu să facă treaba pentru tine.”
* Interviurile au fost scurtate și editate pentru acuratețe.
Autoare: Isabelle Toma
Coordonatoare: Florinela Iosip
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!