Aflăm săptămâna asta cum să ținem copiii departe de cyberbullying, de ce AI e util, dar nu te poți baza orbește pe el, dar și cum își creează cei mici propriile reguli prin cântat. În plus, descoperim idei de joacă inspirate din Minecraft care stimulează creativitatea și colaborarea, metode de ice-breaking pentru clasă și cât de important e ajutorul bunicilor. Mentorul săptămânii, Monica Mereuță, oferă perspective noi asupra ADHD-ului, cât și soluții practice pentru părinți și profesori.
Noutăți din Prima Bancă
📙Cyberbullying-ul, tot mai prezent în viața copiilor
Jumătate dintre copii spun că au fost insultați online, iar 10% au trecut prin situații grave, precum distribuirea unor imagini intime fără consimțământ, arată datele de la Salvați Copiii. Pentru sprijin și prevenție, găsești resurse gratuite pentru fiecare ciclu de învățământ aici, iar copiii afectați pot apela linia de consiliere de aici. Pe contul de TikTok #inclasamadalinei descoperă ideea simplă, dar de impact a unei profesoare, vorbi despre impactul bullying-ului. Fiecare insultă rupe o bucățică din tine.
📙AI e util, dar nu te baza orbește pe el
Un studiu Microsoft (care investește masiv în inteligența artificială) arată că 62% dintre oamenii care folosesc Generative AI models (precum ChatGPT sau Gemini) gândesc mai puțin critic, mai ales în privința sarcinilor de rutină. Pe de altă parte, cei care au mai multă încredere în cunoștințele lor sunt cu 27% mai predispuși să verifice răspunsurile generate de AI, în loc să le accepte ca atare. AI devine tot mai mult un partener în luarea deciziilor, dar trebuie folosit cu atenție. Câteva sugestii din studiu:
- Verifică mereu ce îți zice chatbot-ul din alte surse.
- Analizează dacă răspunsurile sale implică prejudecăți sau alte preconcepții.
- Corectează și adaptează răspunsurile AI la realitatea din jurul tău.
- Folosește-l pentru idei, nu pentru răspunsuri precise și finale la o problemă
📙Când copiii cântă, își creează propriile reguli
Micuții de 6-7 ani pot folosi cântatul ca pe o joacă, dar și ca pe un mod de-a se exprima, de-a se conecta cu ceilalți și de-a face față provocărilor zilnice, arată un nou studiu realizat la Universitatea de Arte din Helsinki. Într-o școală multiculturală din Finlanda, copiii și-au ales locuri speciale – curtea școlii, colțuri ascunse – pentru a cânta și a-și explora identitatea. Concluzia? Cântatul e mai mult decât un hobby – e o formă de comunicare și autoexprimare ce poate lega școala de experiențele de acasă. Găsești aici: 4 pași simpli pentru lecțiile de muzică și trucuri testate pentru preșcolari și copii de grădiniță. Și aici, idei de a-i apropia de sunete și pe copiii mai mari de la o profesoară româncă selectată în Top 50 Global Teacher Prize.
Cutia cu Idei
📙Sparge gheața și deschide discuția. Misz Denisa, profesoară de engleză, este „star rock educațional” pe TikTok și vine cu o grămadă de idei numai bune de aplicat la ore pentru a le capta elevilor atenția. Aici explică 3 metode de tip ice-breaker potrivite pentru copiii de peste 7 ani: Mișcarea browniană – implică mișcări amuzante care destind atmosfera; Rămâi în picioare/Stai jos – în funcție de acordul tău cu o anumită afirmație; The snowball fight – La „lupta cu bulgări”, arunci bulgări de hârtie cu mesaje către ceilalți.
📙Minecraft: jocul care te învață să colaborezi. Acest joc super îndrăgit, cu peste 141 de milioane de jucători activi, poate fi un super instrument pentru cei mici. (Minecraft este recomandat oficial pentru copiii de la 7+ ani, conform ratingului PEGI, în Europa, și 10+ ani, conform ESRB, în SUA). Pe lângă distracție, Minecraft îi ajută să-și dezvolte creativitatea, să rezolve probleme și să colaboreze. Un studiu publicat în Children’s Online Learning and Interaction arată că jocul devine un mini-laborator de idei, unde toată lumea se ajută să treacă peste provocări. Minecraft stimulează limbajul și literația digitală, iar jucătorii mai experimentați îi ghidează pe cei mai tineri. Jocul cu frații sau prietenii îl face mai distractiv, iar o discuție relaxată despre siguranța online poate preveni surprize neplăcute. Un echilibru între ecrane și viața offline ajută pe toată lumea. Și dacă vrei să faci învățarea mai fun, Minecraft Education Edition e varianta perfectă – codare, matematică, științe, totul într-un joc unde înveți fără să-ți dai seama!
📙Teme & heavy-metal. Ca fostă rockeriță, pur și simplu nu m-am putut abține să nu împărtășesc un foarte scurt clip video cu tine. Poate le va da idei părinților metaliști, ai căror copii le împărtășesc pasiunea pentru acest stil muzical… VOCATIV. Așadar, părinți (dar și profesori!), în cazul în care ai voștri nu își fac temele și ați epuizat toate metodele și argumentele decente pe care le aveați la îndemână, arătați-le asta. Nu garantez că funcționează decât într-un singur sens: veți râde cu gura până la urechi. #teme #metalhead 😂
📙Cum îi ajută joaca pe copii să învețe mai bine? Un ghid realizat de Harvard’s Center on the Developing Child și LEGO Foundation oferă recomandări de activități pentru copii de peste 6 ani, menite să le stimuleze atenția, memoria și flexibilitatea mentală. Pentru copiii de 6-7 ani, jocuri clasice precum Simon spune sau Freeze dance îi ajută să-și dezvolte autocontrolul și coordonarea. Între 8 și 12 ani, Sudoku, puzzle-urile sau jocurile de strategie ca Battleship și Clue le antrenează gândirea logică și memoria. Adolescenții răspund bine la activități creative, cum ar fi cântatul, teatrul sau sporturile de echipă, care îi ajută să gestioneze stresul și să-și dezvolte adaptabilitatea.
Știai că?
📙Adolescenții folosesc AI pentru lecții și teme tabu. Un studiu realizat de Harvard pe peste 1.500 de tineri între 14 și 22 de ani arată că 51% dintre ei au folosit AI generativ la un moment dat, dar doar 4% îl folosesc zilnic. Pe lângă căutarea de informații și stimularea creativității, mulți îl folosesc pentru a-și rezolva problemele sau pentru ajutor la teme. Deși unii recunosc că AI-ul poate fi folosit pentru a trișa, cei mai mulți îl văd ca pe un instrument util, care îi ajută să găsească răspunsuri la întrebări greu de adresat adulților. Totuși, tinerii atrag atenția și asupra riscurilor, cum ar fi fake news-ul sau bullyingul. E important ca părinții și profesorii să fie deschiși la discuții despre beneficiile și pericolele acestei tehnologii.
📙Școala de acum 200 de ani. Pedepsele fizice în școlile din Moldova au fost interzise încă din 1884. Totuși, multe dintre ele au continuat să fie aplicate, uneori discret, chiar și după ce legea le-a scos din uz. Pe de altă parte, la sfârșitul secolului al XIX-lea, în unele școli de băieți din România, elevii mai mari îi ajutau pe cei mai mici la teme și le ofereau sfaturi în diverse probleme. Practica asta, numită „sistemul de monitori”, i-a ajutat pe elevi să învețe mai ușor și să se descurce mai bine, atât la școală, cât și în afara ei. Dacă vrei să afli mai multe despre cum erau pedepsiți elevii în trecut și ce metode se foloseau în școli, te invit să asculți interviul realizat de Adina Dragomir la Radio România Cultural cu istoricul Adrian Majuru, autorul cărții Avatarurile orașului nocturn.
📙Ajutorul lui „Buni” e foarte important. Mamele care primesc ajutor de la propriile mame sunt mai calde și mai afectuoase cu copiii lor. Sprijinul bunicilor materni îmblânzește stilul parental autoritar și creează un mediu mai echilibrat acasă. La 4 ani și jumătate, mamele sprijinite de bunicile materne aplică mai puține reguli stricte și rigide, iar la 6 ani interacțiunile cu copiii lor sunt mai pozitive. În schimb, ajutorul venit de la bunicii paterni sau bone nu are același efect, probabil din cauza diferențelor de valori și comunicare. Cercetarea realizată de NTU Singapore arată și că implicarea bunicilor materni poate avea efecte benefice chiar și în adolescență. O dovadă în plus că o mână de ajutor din familie contează mai mult decât pare!
Mentorul săptămânii
Monica Mereuță
Vorbim despre ADHD cu Monica Mereuță, psiholog clinician, psihoterapeut și psihopedagog (logoped), care lucrează de peste 13 ani cu copii, adolescenți, adulți și familii, atât în cabinetul său din București, cât și online. Are competențe în terapia prin joc, EMDR (o metodă utilizată în tratarea traumelor), teoria atașamentului și terapia familiei, este preocupată de dezvoltarea copilului, trauma de atașament și reziliență. Pe lângă activitatea clinică, sprijină terapeuți aflați la început de drum și colaborează cu grădinițe și școli pentru a ajuta profesorii să înțeleagă mai bine copiii. A publicat și două cărți pentru copii la Editura DPH: Milo și Domnul Trebuie (2022) și Milo prin lumina bucuriei și valea tristeții (2024). În afara cabinetului, citește, scrie, călătorește și își propune să petreacă mai mult timp în aer liber.
Care sunt semnele timpurii ale ADHD și cum pot fi recunoscute?
Semnele timpurii ale ADHD variază, dar cele mai frecvente sunt hiperactivitatea, impulsivitatea și deficitul de atenție. Observăm copii care nu pot sta locului, se ridică de pe scaun, se cațără peste tot sau vorbesc fără oprire. Totuși, e crucial să nu confundăm un copil activ cu unul hiperactiv. Întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem nu este „Se mișcă mult?”, ci „Are suficient timp și spațiu pentru mișcare?”. Întâlnesc adesea părinți sau profesori care se plâng că un copil este agitat, dar când analizăm rutina zilnică, vedem că acel copil stă în spații închise aproape toată ziua. Copiii au nevoie să alerge, să se cațere, să sară, să arunce și să prindă.
Dificultățile de atenție se manifestă prin incapacitatea de a se concentra pe o sarcină pentru o perioadă adecvată vârstei. Mulți copii sunt diagnosticați greșit pentru că „nu pot sta 40 de minute atenți la activitate”, dar la 4-5 ani, este normal să își piardă concentrarea după 10-15 minute. La fel de important este să analizăm dacă aceste comportamente persistă în toate mediile – acasă, la școală, în parc.
Cum se diferențiază ADHD de energia ridicată sau de lipsa de disciplină?
ADHD nu înseamnă doar un copil energic sau lipsit de disciplină. Este o tulburare neurobiologică cu o simptomatologie constantă, care afectează funcționarea copilului în toate mediile – acasă, la școală, în grupurile de prieteni. Diferența esențială este că un copil cu ADHD nu își poate regla singur comportamentele, chiar și atunci când i se explică ce are de făcut.
În plus, ADHD afectează relațiile sociale. Copiii doar activi sau cu mai puțină disciplină reușesc să-și facă prieteni, chiar dacă uneori sunt neastâmpărați. Copiii cu ADHD, însă, pot avea dificultăți reale în a menține relații pentru că nu reușesc să respecte regulile sociale, să își controleze impulsurile sau să aștepte rândul.
Un diagnostic corect se pune după o evaluare complexă, care include observații în mai multe medii și aplicarea unor teste clinice standardizate. Nu este suficientă o singură întâlnire sau o părere bazată doar pe ce spun părinții sau educatorii.
Ce greșeli fac frecvent părinții și profesorii în interacțiunea cu un copil cu ADHD?
Una dintre cele mai frecvente greșeli este să aibă așteptări nerealiste – să creadă că un copil cu ADHD trebuie să stea cuminte, să nu deranjeze și să fie „ca toți ceilalți”. Dar fiecare copil are propriul ritm. Dacă forțăm un copil cu ADHD să fie „conform”, fără să îi înțelegem nevoile, îl vom face să se simtă neînțeles și inadecvat.
O altă greșeală este concentrarea excesivă pe comportamentele negative. Părinții și profesorii observă mai ales când copilul nu respectă regulile, dar uită să îi valideze progresele. Copiii cu ADHD au nevoie de feedback pozitiv, de recunoașterea efortului lor, oricât de mic ar fi. Dacă vrem să creștem un comportament pozitiv, trebuie să-l întărim, nu doar să corectăm greșelile.
De asemenea, adulții uită că copiii învață prin modelaj. Dacă părintele sau profesorul răspunde unui comportament impulsiv cu furie, țipete sau pedeapsă severă, copilul va învăța să reacționeze la fel. În schimb, e important să oferim limite clare, dar blânde: „E în regulă să fii supărat, dar nu e în regulă să lovești.”
Cum îi pot ajuta profesorii și părinții pe copiii cu ADHD să fie mai organizați și mai atenți?
Rutina și structura sunt esențiale. Copiii cu ADHD au nevoie de reguli clare și de predictibilitate. Un program fix îi ajută să se orienteze mai ușor în sarcinile zilnice. Materialele vizuale – liste, tabele, pictograme – îi sprijină în organizare și le oferă un sentiment de control.
În clasă, pauzele active sunt o metodă eficientă pentru a menține atenția. De exemplu, după 15-20 de minute de activitate, copiii pot avea un moment scurt de mișcare. În unele școli se practică folosirea „colțului de liniște”, unde copilul poate merge pentru a se regla emoțional, fără a fi pedepsit.
Acasă, părinții pot folosi cronometre și liste de verificare pentru a ajuta copilul să își organizeze timpul. Un exercițiu util este descompunerea unei sarcini mari în pași mici, pentru a reduce sentimentul de copleșire.
Cel mai important este să ne amintim că un copil cu ADHD poate avea o viață funcțională și echilibrată, dacă primește sprijinul potrivit. Cu răbdare, adaptare și multă înțelegere, poate deveni un adult autonom și încrezător.
Recomandări de lectură pentru părinți și profesori de la Monica Mereuță
Dacă vrei să înțelegi mai bine ADHD și să găsești soluții concrete pentru a sprijini un copil diagnosticat, iată câteva cărți utile:
Pentru copii:
- Vreau să înțeleg! Am ADHD, dar învăț să-l controlez – Pam Pollack, Meg Belviso, Marta Fàbrega
Pentru părinți și profesori:
- Copiii cu ADHD – Donatella Arcangeli
- Cum să crești un copil cu ADHD. 10 lecții pe care nu le poți învăța de la medici – Vincent J. Monastra
- Cartea copilului supraîncărcat emoțional – Allison Edwards
* Citește întreaga listă de recomandări, dar și interviul integral cu Monica Mereuță aici.
* Erată: În newsletterul trecut, la recomandările lui Alex Moldovan s-a strecurat din vina noastră o greșeală. În loc de Adina Popescu cu Povestiri de pe Calea Moșilor, am scris Alina Purcaru. Ne iertați!
Autor : Adriana Moscu
Managing-editor: Florinela Iosip
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!