3.6K

Foto: Getty Images

de Adriana Moscu

Gândul VOCATIV: A fost o vreme, nu foarte îndepărtată, cam cu o generație, două, în urmă, când ninsoarea nu declanșa automat panică. Atunci când ningea, nu decreta nimeni cod roșu și nu se gândea nimeni la urgia albă. Iarna era bucuria copiilor, care ieșeau afară la săniuș și făceau oameni de zăpadă. După ce o bună parte din țară s-a trezit cu alerte înainte de răsărit, Ministerul Educației a transmis un mesaj sănătos. Ieșiți afară, bucurați-vă de zăpadă, petreceți timp împreună. Uneori, cea mai bună reacție publică este să lași copiii să fie copii.

Noutăți din Prima Bancă

📙Rata vaccinării la copii scade. Rujeola revine în forță

România se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii, potrivit unui raport Salvați Copiii. În 2025, doar 47,4% dintre copii au primit prima doză de vaccin ROR (împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei), iar acoperirea pentru celelalte vaccinuri esențiale rămâne mult sub pragul de 95% recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Singurul vaccin cu acoperire apropiată de ținta recomandată este BCG (împotriva tuberculozei), cu peste 93%. 

Din peste 32.000 de cazuri de rujeolă raportate în UE între februarie 2024 și ianuarie 2025, aproape 28.000 au fost în România. Dezinformarea din social media, desființarea vaccinării în școli, birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale și a transportului au contribuit la scăderea constantă a vaccinării. România se află acum printre țările europene unde rujeola circulă continuu în populație.

📙Reduceri de cheltuieli și la educație?

Premierul Ilie Bolojan, care ocupă în prezent și funcția de ministru interimar al Educației, a anunțat că învățământul preuniversitar și cel universitar nu vor fi exceptate de la planul de reducere a cheltuielilor din administrație. Guvernul pregătește un audit de personal, iar acolo unde se constată posturi supradimensionate vor fi făcute ajustări, astfel încât cheltuielile salariale să scadă, per ansamblu, cu până la 10%. 

Nu este vorba despre o tăiere uniformă, spune premierul, ci despre o reducere a anvelopei de salarii (adică scăderea sumei totale alocate pentru salarii într-un sistem sau într-un minister), adaptată fiecărui domeniu. La Interne, Apărare, Sănătate și Cultură, ajustările bugetare vor fi făcute diferențiat, în funcție de tipul de activitate și de impactul asupra serviciilor. 

Anunțul vine după un an în care școlile cu sub 500 de elevi au fost comasate. În plus, norma didactică a crescut, iar plata cu ora a fost redusă. Guvernul susține că măsura este necesară pentru a stabiliza bugetul și a crea spațiu pentru investiții.

📙„Ora cu și pentru animale” devine opțional național

Începând cu următorul an școlar 2026-2027, opționalul „Ora cu și pentru animale” va putea fi ales de școli din toată țara. Disciplina va fi predată elevilor de clasa a V-a și a VI-a, de profesori din orice specializare, în baza unei programe și a unui suport de curs deja elaborate.

Elevii vor învăța despre responsabilitatea față de animale, prevenție și sterilizare, legislația în domeniu, îngrijirea animalelor de companie și de fermă, protecția faunei sălbatice și legătura dintre sănătatea umană și cea animală, în cadrul conceptului „O singură sănătate”. Opționalul a fost deja testat în Ilfov, unde peste 600 de elevi l-au urmat doi ani la rând.

Chestionarele de feedback completate de elevi și profesori arată că, în tot acest timp, au crescut empatia și colaborarea între colegi. 62% dintre copii spun că și-au ajutat mai des colegii, același procent declară că au devenit mai atenți față de ființele vulnerabile, 58% spun că lucrează mai bine în echipă, iar 56% afirmă că le este mai ușor să colaboreze. 

Sunt vești bune, într-un context în care cazurile de cruzime față de animale și violența între oameni continuă să crească în ultimii ani.

Cutia cu Idei

📙Adolescenți și ecrane. Ghid practic pentru părinți

Telefonul a devenit principala sursă de tensiune în multe familii cu adolescenți. Psihoterapeutul Viorel Roman, director executiv al ALIAT (organizație care derulează programe de prevenție și intervenție în domeniul adicțiilor), spune că interdicția îi poate ține departe de telefon pentru o vreme, dar nu dezvoltă autocontrolul. Adolescenții nu sunt mai slabi sau mai lipsiți de voință, însă trăiesc într-un mediu digital construit să le capteze atenția prin recompense rapide și validare constantă. 

Ce pot face concret părinții:

– Să construiască o relație bazată pe respect și afecțiune, în care regulile funcționează firesc, dar sunt flexibile, adaptate vârstei, discutate și ajustate în timp;

– Să explice ce sunt algoritmii  și de ce aplicațiile sunt concepute să creeze dependență;

– Să fie un model personal. Adolescenții observă cum folosesc adulții telefonul;

– Să aplice reguli legate de efecte, nu doar de timpul petrecut pe ecrane. Când copilul pare nervos, nu doarme bine sau se izolează, intervenția este justificată.

Ce nu se negociază: Telefonul nu rămâne peste noapte în camera adolescentului; Fără conversații private cu necunoscuți sau conturi ascunse; Fără telefon la masă sau în momentele importante de familie. Ghidul poate fi parcurs integral aici.

📙Jocul cu lucruri simple dezvoltă gândirea

Un tub de carton și câteva capace de borcane pot face mai mult pentru dezvoltarea creierului copilului decât un kit STEM scump și complicat. Nu e nevoie să cheltui o avere pe jucării educaționale, fiindcă abilitățile necesare pentru știință, tehnologie, inginerie și matematică apar mai degrabă din joaca liberă cu obiecte simple, arată un studiu realizat pe 60 de copii preșcolari din Canada. 

Cercetătorii au comparat două situații. În prima, copiii s-au jucat cu obiecte obișnuite precum sfoară, pietre, bucăți de material, tuburi de carton, capace, bucăți de lemn sau discuri din plută. În cealaltă, au primit jucării cu un singur scop, cum ar fi instrumente muzicale de jucărie.

Când au avut la dispoziție obiecte simple, copiii au construit turnuri din carton, au legat bucăți între ele cu sfoară, au testat ce obiecte pot fi echilibrate, au încercat să facă o structură mai stabilă după ce s-a prăbușit și au explicat ce cred că „ține” sau „nu ține” o construcție să stea în picioare. Au petrecut mai mult timp explorând și au arătat mai des comportamente legate de gândirea STEM. Au planificat, au testat, au modificat și au încercat din nou. În cazul jucăriilor cu utilizare fixă, explorarea a fost mai scurtă și mai limitată.

Lucrurile care nu au o utilizare clară îi pun pe copii să gândească mai mult. Când un obiect nu vine cu instrucțiuni și nu e evident „la ce folosește”, copilul trebuie să-și dea singur seama ce poate face cu el. Părinții doar trebuie să stimuleze gândirea prin întrebări precum „De ce crezi că a căzut?” sau „Cum ai putea să-l faci mai stabil?”. 

📙Să-i întrebăm direct pe copii

Când oamenii de știință vor să afle cum trăiesc și ce nevoi au copiii, de cele mai multe ori întreabă adulții din jurul lor, părinți sau profesori. Copiii sunt considerați vulnerabili, iar discuțiile directe cu ei ridică probleme de etică și siguranță. Însă vocea copiilor merită ascultată dacă metodele sunt adaptate vârstei lor, indică o analiză testată în țări precum Tanzania, Nepal și Brazilia. 

În Tanzania, de exemplu, cercetătorii au comparat ce spun mamele și ce spun copiii de 10-17 ani despre munca lor din gospodărie, precum adusul apei sau strânsul lemnelor. În unele cazuri, mamele au subestimat timpul petrecut de copii la aceste activități. În realitate, copiii stăteau mai mult timp să aducă apă sau să strângă lemne decât credeau mamele lor.

Diferențele au arătat că, după o anumită vârstă, copiii pot descrie mai exact cum arată viața lor de zi cu zi. Pentru a aborda teme sensibile, fără a-i pune în dificultate, cercetătorii au folosit scurte povești animate pe tabletă, urmărite cu căști – de exemplu, un elev pedepsit pentru că a întârziat la școală din cauza treburilor de dimineață –, iar copiii erau rugați să spună ce ar trebui făcut. Astfel, își exprimau punctul de vedere indirect, în siguranță.

Știai că?

📙La 90 de ani, își pregătește lucrarea de licență

Amalia-Susana Tușa, studentă la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a împlinit pe 14 februarie 2026 vârsta de 90 de ani și este în prezent cea mai vârstnică studentă din România. Înscrisă în 2023, la 87 de ani, după ce accesul la studii i-a fost blocat de regimul comunist în tinerețe, ea se apropie acum de susținerea lucrării de licență. Comunitatea academică a sărbătorit evenimentul. 

Cazul ei depășește recordul cunoscut din 2024, când inginerul Aurel Voicu absolvise un program de master la aproape 90 de ani. La nivel mondial, recordul pentru cel mai vârstnic absolvent universitar recunoscut de Guinness World Records îl deține o japoneză, Shigemi Hirata, care a obținut o diplomă de licență la vârsta de 96 de ani și 200 de zile în 2016, la Kyoto University of Art and Design, depășind astfel recorduri anterioare de longevitate academică.

📙Cariera academică amână maternitatea

De curând, pe 11 februarie, am sărbătorit Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor în Știință. O bună ocazie să punctăm că tot mai multe femei din mediul universitar spun că ideea de a avea copii pare aproape imposibil de pus în practică. Drumul profesional vine la pachet cu multă incertitudine, inclusiv contracte pe termen scurt și relocări frecvente. Povestea Ceciliei și a Erikăi, două cercetătoare aflate la început de carieră, arată că presiunea de a rezista în sistem apare exact în anii în care fertilitatea scade cel mai mult, adică după 30 de ani.

Multe universități au început să ofere măsuri de sprijin pentru mame, dar se discută prea puțin despre ce se întâmplă înainte de maternitate. 

📙Spune-mi unde crești ca să-ți spun cine ești

Locul în care copilărești îți influențează felul în care gândești și îți construiești identitatea, dar și cum te raportezi la autoritate, spun cercetări recente din psihologia interculturală. Studiile pe gemeni arată că aproximativ 50% din diferențele dintre oameni pot fi explicate genetic, restul ținând de mediu. 

De exemplu, trăsăturile de personalitate sunt influențate în mare parte de contextul în care crește copilul, iar cultura determină modul în care creierul procesează informația și ajunge să se perceapă. Copiii crescuți în societăți mai individualiste, precum Marea Britanie sau SUA, tind să se descrie prin trăsături personale („sunt creativ”, „sunt amuzant”), în timp ce copiii din culturi mai colectiviste, precum Taiwan sau Japonia, se definesc mai mult prin roluri sociale („sunt fiu”, „sunt elev”). Alte studii arată că unii copii sunt învățați să pună accent pe disciplină și respect față de autoritate, în timp ce alții sunt încurajați să fie mai independenți și mai vocali. 

Autoare: Adriana Moscu

Managing-editor: Florinela Iosip

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.