3.6K

Foto: Shutterstock

de Adriana Moscu

Gândul VOCATIV: În 2026 vrem să aducem mai des în VOCATIV recomandări culturale pe care le-am testat, citit, văzut sau ascultat noi înșine: de la cărți și teatru, până la podcasturi și proiecte în care merită să investim timp și care sunt utile pentru copii, părinți și profesori. Dacă descoperiți ceva care v-a atras atenția pe drum, scrieți-ne pe vocativ@eduforum.ro. Ne ajută mult să construim lista asta împreună.

Noutăți din Prima Bancă

📙O lună fără social media pentru copiii australieni. Ce s-a schimbat?

La o lună de când Australia a interzis accesul copiilor sub 16 ani la platforme precum TikTok, Instagram, Facebook și Snapchat, efectele încep să se vadă în viața de zi cu zi a adolescenților. Legea a intrat în vigoare pe 10 decembrie, iar companiile riscă amenzi de până la aproape 50 de milioane de dolari australieni dacă nu iau măsuri pentru a bloca conturile minorilor. Guvernul a justificat decizia prin dorința de a face mediul online mai sigur pentru copii, de a-i feri de hărțuitori și prădători online.

Pentru unii adolescenți, schimbarea este vizibilă. Amy (14 ani) din Sydney spune că timpul petrecut pe telefon s-a înjumătățit —  nu mai intră automat pe aplicații dimineața și a început să alerge, să citească și să facă lucruri pe care înainte le amâna. Pentru alții, însă, impactul este minim: Aahil (13 ani) folosește în continuare rețelele prin conturi cu vârste false și petrece zilnic peste două ore online, mai ales pe jocuri și platforme de mesagerie. 

Specialiștii spun că reacțiile diferite țin de pierderea unui mecanism obișnuit de reglare emoțională. Autoritățile australiene urmează să publice în curând primele date despre efectele interdicției.

📙Gen Z nu este pregătită pentru muncă

În a doua jumătate a anului 2025, aproape un milion de persoane între 16 și 24 de ani din Marea Britanie nu aveau nici loc de muncă, nici nu erau la școală și nici într-un program de formare, arată un studiu comandat de guvernul britanic.

Dintre ei, 600.000 renunțaseră complet să mai caute un job. În același timp, piața muncii s-a restrâns puternic. Peste 1,2 milioane de tineri au concurat anul trecut pentru doar 17.000 de poziții destinate absolvenților, iar multe dintre joburile entry-level au dispărut, în special din cauza automatizării și a inteligenței artificiale.

Dincolo de lipsa locurilor de muncă, angajatorii spun că problema principală este pregătirea slabă a tinerilor. Specialiștii spun că pandemia a creat un „gol de socializare”: ani fără școală față în față, fără joburi part-time, fără stagii și fără interacțiuni în viața reală. Mulți tineri ajung la primul job fără să fi învățat lucruri de bază precum respectarea unui program, comunicarea cu colegii, lucrul în echipă sau asumarea responsabilității.

Și în România, o parte semnificativă a tinerilor (peste 500.000) se află în categoria NEETs (nici nu lucrează, nici nu studiază) și se confruntă cu aceleași probleme.

📙Mai mult timp pe ecrane, vocabular mai sărac

Bebelușii și copiii mici care petrec mult timp în fața ecranelor ajung să aibă un vocabular mai precar. La doi ani, copiii care stau aproximativ cinci ore pe zi la ecrane pot spune semnificativ mai puține cuvinte decât cei care folosesc ecranele sub o oră pe zi. Cercetarea arată că folosirea ecranelor a devenit aproape universală: 98% dintre copiii de doi ani se uită zilnic la televizor, telefon sau tabletă.

Ecranele ar trebui folosite în mod activ, alături de vorbit, joacă și citit, nu ca activitate pasivă. Specialiștii spun că soluția nu constă neapărat în interzicerea tehnologiei, ci în folosirea ei mai atentă și mai responsabilă, astfel încât copiii să petreacă mai mult timp în interacțiuni directe, față în față, esențiale pentru dezvoltarea limbajului.

Cutia cu Idei

📙Când maternitatea te scoate din joc

Prea Sărac este un podcast despre viața trăită cu bani puțini și despre cum arată, în realitate, sărăcia în România de azi. Cel mai recent episod spune povestea Geaninei, mamă a doi copii, plecată la muncă în Anglia după ce, în urma crizei din 2008, a rămas cu zece credite și cu un job pierdut imediat după concediul de maternitate.

Era manager într-o bancă, s-a întors după trei luni și a aflat că poziția ei „nu mai există”. I s-a oferit un post mai slab și un salariu cu 40% mai mic. Discriminare, conform legii. Realitate curentă pentru multe femei.

Episodul arată cum este adesea penalizată maternitatea, de la venituri mai mici și stagnare profesională, la pierderea siguranței financiare și a stimei de sine. Și mai arată cât de fragilă este, în România, ideea de stabilitate. Geanina vorbește despre frica de sărăcie și despre munca dusă până la epuizare, despre compromisurile dureroase pe care le faci ca părinte când banii nu (mai) ajung. Și, din păcate, povestea ei nu este o excepție. 

📙Teatru și povești audio, gratuite, pentru copii

Lansată pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale, eteatru.ro este o platformă de streaming audio care adună cea mai mare colecție de teatru radiofonic din România. Catalogul include mii de producții din arhiva Teatrului Național Radiofonic, de la spectacole clasice și montări istorice până la creații recente și premiere realizate special pentru format audio. Accesul este gratuit la momentul lansării, cu posibilitatea introducerii unui abonament pe termen mediu.

Toate materialele au fost remasterizate și respectă standardele actuale de difuzare digitală. Lunar vor fi adăugate zeci de titluri noi, iar platforma include o secțiune generoasă dedicată copiilor, organizată pe colecții precum Aventuri și călătorii, Prințese curajoase, Musicaluri pentru copii sau Povești nemuritoare. Oferta pentru cei mici va fi extinsă cu basme scurte, povești românești clasice, texte originale semnate de autori contemporani, precum și legende și basme din diverse culturi.

📙Lecturi despre emoții și curaj, pentru cei mici și cei mari

1. Am descoperit-o de curând pe Marta Prada, mamă și educatoare parentală specializată în disciplină pozitivă și comunicare non-violentă. Scrie din 2015 pe pequefelicidad.com, blog premiat în 2017 ca fiind cel mai bun din Spania, care a adunat și o comunitate de peste 1,3 milioane de urmăritori pe social media.

Marta e tradusă și în România, de Editura ZYX Books, la care au apărut titluri ca Inima mea e la mami (despre legătura dintre mamă și copil), Cele cinci mașinării ale iubirii (despre multele feluri în care simțim iubirea) și Fluturi. Când familia ta se transformă (despre divorț, cu blândețe). Vârsta recomandată: 5+ ani. 

2. Alte două cărți vin de la Brenda Li, psiholog clinician și terapeut specializat în parenting și dezvoltare emoțională a copiilor, dar și autoare și ilustratoare pentru copii care locuiește în Vancouver, Canada, alături de familia ei minunată. Cei mici pot citi de la ea Fetița care făcea un milion de greșeli (o poveste despre creștere și încredere în sine) și Purceluș în blugi (o aventură amuzantă care îi ajută să capete încredere în ei). Vârsta recomandată: 3+ ani. 

3. În fine, am o recomandare și pentru adulți, Fii părintele copilului tău, nu al copilului care ai fost. Este o carte despre dezvoltarea copiilor în afara tiparelor generaționale, scrisă de Dr. Brie Turns-Coe – o conferențiară universitară, specialistă recunoscută internațional, care a sprijinit sute de părinți să-și depășească traumele și să construiască relații mai sănătoase și mai puternice cu copiii lor. Pentru a afla mai multe despre ceea ce face, accesează profilul de Instagram – thefamilytherapist.

Știai că?

📙Notele de la școală nu reflectă rezultatele de la Evaluarea Națională

Gabi Bartic, expertă în educație, observă pe Facebook că în mediul rural, diferența dintre mediile din gimnaziu și ce note iau copiii la Evaluarea Națională este uriașă: aproape 3 puncte. Datele analizate de ea arată că aproape toți elevii care, la clasă, au avut medii între 5 și 8 pică examenul, iar 42% dintre cei cu medii între 8 și 9 nu reușesc să ia nici măcar 5. Cu alte cuvinte, pentru foarte mulți copii, notele din catalog nu reflectă ce știu de fapt.

În orașe, mai ales în școlile considerate „bune”, situația arată diferit, dar nu mai bine. Acolo notele sunt strânse sus, între 8,50 și 10, iar diferențele reale apar abia sub această zonă. Chiar și așa, aproape un sfert dintre elevii cu medii între 8 și 9 nu reușesc să treacă Evaluarea Națională. Cu alte cuvinte, catalogul arată bine, examenul spune altceva – că notele sunt umflate artificial.

📙O păpușă inspirată din experiența copiilor cu autism

Mattel a lansat prima păpușă Barbie gândită special pentru a reflecta modul în care unii copii cu autism percep și interacționează cu lumea. Păpușa evită contactul vizual direct, are articulații flexibile pentru mișcări repetitive, vine cu un fidget spinner pentru reducerea stresului, căști pentru protecție fonică și o tabletă cu simboluri de comunicare alternativă. Designul și accesoriile au fost dezvoltate în colaborare cu organizația Autistic Self Advocacy Network.

Inițiativa face parte din extinderea gamei de păpuși cu dizabilități începută de Mattel în 2019. Astăzi, portofoliul include păpuși cu sindrom Down, proteze, aparate auditive, în scaun cu rotile sau cu deficiențe de vedere, precum și personaje Ken cu dizabilități similare, într-un context în care, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste un copil din o sută se află pe spectrul autist.

📙Elevii de școală primară trăiesc deja teama de a rămâne „pe dinafară”

Fenomenul cunoscut ca FoMO (fear of missing out – frica de a rata ceva important) nu afectează doar adulții și adolescenții, ci apare deja la copiii de 6-12 ani, arată un studiu recent. Mulți copii de școală primară trăiesc deja cu teama că alți copii se distrează sau se joacă fără ei. Cercetarea a urmărit elevi pe mai mulți ani și a constatat că nivelul acestei frici se schimbă în timp, fiind influențat de atenția copilului, relațiile cu colegii, sprijinul părinților și contactul cu mediul digital.

Copiii cu nivel ridicat de FoMO prezintă mai des anxietate, stimă de sine scăzută și tendință de retragere socială. În același timp, legătura cu familia, discuțiile deschise despre emoții și obiceiurile sănătoase legate de ecrane reduc semnificativ impactul acestui fenomen. Autorii recomandă ca școlile și părinții să abordeze direct acest tip de frică, prin educație emoțională și dezvoltarea abilităților sociale, pentru a preveni problemele mai serioase în adolescență.

Mentorul Săptămânii

Cristina Ștefan/ Foto: Arhiva personală

Cristina Ștefan a absolvit un masterat în Teoria și Practica Editării de Carte la Universitatea din București. A tradus volume de ficțiune și nonficțiune, precum și literatură pentru copii. A colaborat cu mai multe edituri în calitate de redactor și a realizat interviuri și reportaje pentru Dilema veche, Matca literară, Adevărul. În prezent, este editor coordonator la Curtea Veche Publishing.

Jurnalista Iulia Asproiu a discutat cu Cristina Ștefan despre cum se schimbă cultura în rândul tinerilor, dar și despre cum și ce mai citesc ei astăzi, în contextul digital în care trăim.

Iată 5 lucruri de ținut minte de la Cristina Ștefan:

1. Instagram sau YouTube nu sunt dușmanii lecturii. „Poate că e de găsit aici o strategie de supraviețuire culturală și de adaptare prietenoasă la generația Z, în locul simplelor critici. Nevoia de povești nu s-a pierdut și îndrăznesc să cred că nu se va pierde vreodată, dar forma poveștilor cu siguranță s-a schimbat. Chiar și un citat salvat în Notițe sau un reel trimis prietenilor poate fi oricând o invitație la mai multă profunzime.”

2. Lectura nu a dispărut, și-a schimbat doar traseul prin care este găsită. „Da, un citat pus pe Instagram sau un teaser dintr-un vlog nu au aceeași putere narativă ca un întreg roman citit cap-coadă, dar, pus de profesori în altă ramă, chiar și «ad’ să-l pupe mam’mare că trece» are potențial de memizare și poate ajunge mai simplu și mai rapid la adolescenți.”

3. Ce îi face pe adolescenți să aleagă o carte? „Cel mai puternic magnet e chiar cititul – e esențial să-i vadă atât pe adulții care-i îngrijesc, părinți, educatori și membri ai familiei extinse, cât și pe colegi sau prieteni, cu o carte în mână sau un audiobook în căști, ca alternativă la (doom)scrolling-ul pe telefon.”

4. Propunerile blânde și funcționale care te ajută să citești. Începe cu proză scurtă; citește trei pagini pe zi, nu un capitol; creează un mic ritual (în pat, dimineața, în pauză); audiobook-uri pentru plimbări, drum spre școală sau când faci ordine în cameră; mergi în spații unde ești înconjurat de cărți (bibliotecă, anticariat, ebook); citește cu alții, nu singur.

5. Ce ar recomanda unui adolescent în 2026? Pe pământ suntem strălucitori o clipă și Sfârșitul lui Eddy Bellegueule (două romane extraordinar de bine scrise despre masculinitate și fragilitate, despre relații de familie și despre traiul în precaritate); Eu sunt Malala (o poartă către altă lume, una terifiantă și lipsită de libertăți comune); Wonder Woman. Fiica Războiului, seria Batman, Elias și spioana Cărturarilor (pentru cei pasionați de lumi fantastice). 

Citește interviul complet aici.

Autoare: Adriana Moscu

Managing-editor: Florinela Iosip

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.