de Adriana Moscu
România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la nivelul cunoștințelor financiare de bază, potrivit celui mai recent Eurobarometru privind alfabetizarea financiară. Deși românii excelează la comportamente practice, cum ar fi compararea prețurilor, doar 13% dețin cunoștințe economice solide. Concepte precum inflația, investițiile, raportul dintre risc și randament sau planificarea financiară continuă să ridice semne de întrebare pentru mulți dintre noi, chiar dacă folosim zilnic aplicații bancare, plăți online sau produse financiare.
Pentru a contribui la creșterea nivelului de educație financiară și pentru a ajuta România să urce cel puțin o poziție în clasamentul european la următoarea evaluare, programată în 2027, BCR a lansat, prin Școala de Bani, campania Echipa Națională de EduFin.
Pe platforma dedicată, oricine își poate testa gratuit cunoștințele și poate parcurge un curs construit chiar pe temele evaluate de Eurobarometru: inflație, dobânzi, investiții, siguranță digitală sau gestionarea banilor.
Dar cum arată aceste concepte în viața reală? Pentru a descoperi, i-am pus față în față pe Maia-Ioana, 18 ani, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Emil Botta” din Adjud, aflată la începutul vieții adulte, și pe bunicul ei, Adrian, 69 de ani, fost director al unei sucursalei BCR, acum pensionar.
Amândoi au răspuns la întrebări despre bani, economisire, investiții, inflație, fraude online și planuri de viitor. Deși fac parte din două generații aflate la capete diferite ale vieții, cei doi sunt uniți de aceeași preocupare de a înțelege corect cum îți construiești un viitor financiar cât mai sigur și mai timpuriu.
Banii în familie: de unde începe educația financiară
Atunci când are o nelămurire legată de bani, Maia nu se grăbește să ia o decizie. Adolescenta se bazează pe mai multe surse de informare. Fie caută pe internet, fie își întreabă familia, de la care știe sigur că va primi sfaturi avizate.
Preocuparea pentru finanțe pare moștenită de la o generație la alta în familie: bunicul a fost director de bancă, iar bunica a activat în domeniul contabilității. „Când e vorba de cheltuirea banilor, mă sfătuiesc cu soția”, spune și Adrian.
Cumpătarea este literă de lege în familie. Dacă nepoata cere bani, prima întrebare este întotdeauna pentru ce are nevoie. „Dar nu am avut prea multe astfel de discuții, pentru că nici nu mi-a cerut sume mari”, recunoaște bunicul.
Dacă ar fi să-i dea un sfat despre bani nepoatei, bunicul i-ar spune că, atunci când primește o anumită sumă, să își planifice de la început cum îi cheltuiește și să își stabilească prioritățile. „Iar când va ajunge să aibă un salariu, să se gândească și la economii, chiar dacă sunt mici.”
În comparație cu generația sa, Adrian e de părere că tinerii au mai multă libertate legată de felul în care cheltuiesc. „Și contextul este diferit: acum sunt mai mulți bani decât erau pe vremea noastră. Atunci, banii aveau altă valoare și erau mai greu de obținut. Copiii de astăzi primesc mai mult sprijin financiar de la părinți.”
Și bunicul primea bani de la părinți în tinerețe, dar cu măsură și pentru scopuri foarte bine stabilite. „Părinții m-au întreținut inclusiv în perioada facultății, primeam o sumă fixă în fiecare lună. Dar, dacă voiam mai mult, trebuia să obțin o bursă. Bursa acoperea cazarea, masa și îmi mai rămâneau niște bani de cheltuială. În vacanțe, munceam și eu.”
După ce s-a căsătorit, noua familie a început să planifice altfel banii. O parte mergea pe cheltuielile curente, iar din ce rămânea mai făceau câte o investiție. „Așa au apărut, treptat, lucrurile din casă, de exemplu, televizorul”, își amintește bunicul.
Și munca într-o bancă l-a ajutat să-și planifice finanțele cât mai corect. „Lucrul într-o bancă te face mai calculat și mai prudent. Nu mai cheltuiești banii fără să te gândești înainte. Încerci să fii mai atent și mai responsabil în deciziile pe care le iei.”
A încercat să le transmită această filosofie financiară copiilor și, mai târziu, nepoților săi, care au învățat din exemplul celor mai în vârstă. „Au văzut că ne gândeam bine înainte să cheltuim banii și cred că au înțeles asta. Sunt convins că, la vremea respectivă, nu le-a plăcut întotdeauna. Poate că au apreciat mai târziu.”
Totuși, scurtăturile nu funcționează de fiecare dată. E nevoie și de experiență practică. „Generațiile de astăzi trăiesc în alte condiții. Noi am trecut prin mai multe greutăți și poate de aceea privim banii diferit. Nu spun că le este ușor acum, dar cred că multe dintre dificultățile financiare se înțeleg cu adevărat mai târziu, când ajungi să te descurci singur.”
Economisirea și fondul de urgență. După faptă și răsplată
Maia nu poate poate stabili cu precizie care e prima ei amintire legată de bani, dar momentul în care a început să primească bursă mai întâi la școală, apoi la liceu, a avut un impact important asupra ei. „Când am văzut că primesc 450 de lei bursă și părinții îmi mai dădeau și ei bani în fiecare lună, mi s-a părut extraordinar. A fost prima dată când am simțit că primesc ceva în urma muncii mele. Am muncit pentru rezultatele care mi-au adus bursa și am înțeles că există o recompensă pentru efortul depus.”
Anul acesta nu a mai primit bursă, pentru că s-au schimbat criteriile, dar din clasa a V-a până în clasa a XI-a a avut aproape în fiecare an. Banii mergeau în principal către lucrurile de care avea nevoie și, uneori, către mici dorințe personale.
De obicei, încerca să pună și ceva deoparte. „Nu s-au strâns sume extraordinare, dar economiseam cât puteam. Așa reușeam să-mi cumpăr, din când în când, câte ceva mai important sau mai scump”, își amintește Maia.
Adolescenta a învățat despre planificare, despre cum să își împartă banii și cum să-și stabilească prioritățile în special din mediul online. „De aici am aflat mai ales idei legate de economisire și investiții. Sunt informații pe care poate nu le pot aplica acum, la vârsta mea, pentru că nu am resursele necesare, dar mă ajută să înțeleg ce aș putea face în viitor, când voi avea venituri mai mari.”
De multe ori, e atentă la ce fac alți oameni cu banii, în speranța că îi poate veni și ei o idee. Apoi, se informează și încearcă să înțeleagă dacă este ceva util sau potrivit și pentru ea. „Nu iau totul de bun, dar uneori poate fi un punct de plecare pentru a afla mai multe.”
În schimb, nu obișnuiește să poarte discuții atât de serioase cu colegii ei de generație. „Nu vorbim prea des despre ce face fiecare cu banii lui”, spune Maia.
Despre inflație și puterea de cumpărare, pe înțelesul tinerilor
Am văzut cu toții cât de mult au crescut prețurile în ultimii ani. Dar, dacă trebuie să îi explicăm unui copil sau unui adolescent ce este inflația, cum ar trebui s-o facem pe înțelesul lui?
Adrian i-ar spune așa: „Dacă părinții îți dau 1.000 de lei pe lună și obișnuiești să cheltuiești aceeași sumă în fiecare zi, la un moment dat observi că luna următoare banii nu îți mai ajung până la final. Nu pentru că ai cheltuit mai mult, ci pentru că prețurile au crescut. Diferența aceasta, faptul că poți cumpăra mai puține lucruri cu aceeași sumă de bani, este efectul inflației.”
Ca să se ferească de inflație, bunicul se gândește la cum poate gestiona situația fără să îi afecteze prea mult nivelul de trai. „În familie, începi să te uiți la priorități și să vezi de unde poți reduce anumite cheltuieli. Mai bine renunți la unele priorități secundare sau găsești surse suplimentare de venit, dacă este posibil.”
Maia confirmă viziunea bunicului. A simțit pe pielea ei că aceeași sumă de bani nu mai cumpără aceleași lucruri. „De exemplu, îmi amintesc că un suc costa cândva patru lei, iar acum costă mai mult. Acolo observi imediat diferența. La produse mai mari, cum sunt electronicele, poate nu simți la fel de direct. Dar la alimente, dulciuri sau băuturi observi destul de repede când cresc prețurile.”
Obiceiul de a economisi nu e doar sănătos, ci tot mai important în contextul actual
Din fericire pentru Maia, încă nu are obligațiile unui adult și, de cele mai multe ori, se bucură de sprijinul familiei. Totuși, înțelege foarte bine conceptul de economisire. „Cred că a economisi înseamnă ca, după ce îți acoperi cheltuielile și nevoile curente, să pui deoparte măcar o parte din bani.”
„Pentru o familie, economisirea este și mai importantă”, crede Maia. „Cu cât veniturile sunt mai mici, cu atât este mai greu să economisești, dar chiar și așa, cred că este bine să ai o rezervă pentru situații neprevăzute. Sau poate pentru un obiectiv mai mare, cum ar fi o vacanță pe care nu ți-o permiți din veniturile pe o singură lună și pentru care strângi bani treptat.”
„Exact”, întărește bunicul. „Este important să economisești o anumită sumă pentru nevoi viitoare. Poate fi vorba despre o excursie, o investiție sau chiar un moft. Dar, în primul rând, economisirea se face pentru situațiile neprevăzute. Iar dacă acestea nu apar, poți folosi banii respectivi pentru alte planuri.”
Când reușește să economisească, familia păstrează banii la bancă. „Dobânzile nu sunt întotdeauna mai mari decât inflația, dar măcar banii nu stau degeaba. Dacă îi ții în casă, pierzi oricum din valoarea lor din cauza inflației, și există și alte riscuri.”
Din experiența sa în sistemul bancar, Adrian spune că una dintre cele mai frecvente greșeli este păstrarea economiilor în conturi care nu aduc niciun câștig și care, în unele cazuri, generează chiar pierderi prin comisioane. În opinia sa, este esențial ca oamenii să înțeleagă unde își țin banii și în ce condiții.
„Au existat și perioade dificile, mai ales la începutul anilor 1990, când unele bănci au dispărut și oamenii și-au pierdut economiile. Astăzi, există mecanisme de protecție, cum este garantarea depozitelor bancare în anumite limite, ceea ce oferă mai multă siguranță.”
Și Maia economisește acum pentru un obiectiv concret. „Strâng bani pentru permisul de conducere și, pe termen mai lung, pentru a-mi cumpăra o mașină. Încerc să pun deoparte treptat pentru acest obiectiv.”
Siguranța financiară și gestionarea bugetului personal
Pentru adolescenta de 18 ani, siguranța financiară înseamnă să știi că, dacă apare o situație dificilă, nu rămâi fără soluții. „De exemplu, dacă îți pierzi locul de muncă sau nu mai ai un venit pentru o perioadă, să poți să-ți plătești în continuare cheltuielile esențiale, cum ar fi chiria sau facturile, până când găsești altceva. Poate nu la același nivel ca înainte, dar suficient cât să te poți susține o perioadă.”
Fostul director de bancă pune disciplina financiară pe seama planificării. Din experiența sa, chiar și atunci când veniturile nu sunt foarte mari, organizarea atentă a cheltuielilor și a obiectivelor financiare poate ajuta o persoană să se descurce mai bine. „Poți avea un buget echilibrat și cu venituri modeste. Desigur, există limite și nu totul poate fi rezolvat prin planificare, dar este un punct de plecare foarte important.”
În opinia Maiei, cele mai mari tentații financiare pentru adolescenți sunt aceleași pe care le-a experimentat și ea: haine, încălțăminte, machiaje, dar și tehnologia – telefoane, tablete sau alte gadgeturi. „Nu cred că aceste lucruri sunt neapărat o problemă. Cred că totul ține de măsură. Dacă îți cumperi ceva din când în când și îți permiți acel lucru, este în regulă. Problema apare atunci când cheltuielile devin exagerate și nu mai sunt raportate la posibilitățile tale.”
Pentru Maia, investițiile nu înseamnă doar produsele financiare clasice. Ea observă că mulți tineri caută oportunități de câștig și în activități aparent simple, precum cumpărarea și revânzarea unor produse pe platforme online. „Am văzut oameni care cumpără anumite produse la prețuri foarte bune, apoi le revând după o perioadă, ca o modalitate de a-și amortiza o parte din investiție. Pentru unii este chiar o modalitate de a câștiga bani”, spune ea.
Educația stă la baza independenței financiare
Atunci când vorbește despre independența financiară, Maia este mult mai sigură pe sine. Se vede autonomă din punct de vedere financiar în următorii 10-15 ani și crede că va reuși să își construiască propriul drum. „Nu știu exact cum vor arăta veniturile mele sau ce voi face concret, dar îmi imaginez că nu voi mai depinde de altcineva”, afirmă ea.
Deși studiile trebuie să fie pe primul loc, Maia spune că ar accepta un job în timpul facultății doar dacă acesta i-ar permite să își continue pregătirea în condiții bune. „Nu aș vrea să ajung într-o situație în care nu mai am timp pentru școală”, explică tânăra.
La finalul discuției, bunicul și nepoata ajung la aceeași concluzie: relația sănătoasă cu banii se construiește prin responsabilitate și răbdare.
Adrian spune că și-ar dori să le transmită nepoților să fie „chibzuiți și să se gândească nu doar la prezent, ci și la ziua de mâine și la familie”.
La rândul său, Maia crede că generația sa trebuie să înțeleagă mai bine valoarea banilor și să reziste tentației cumpărăturilor impulsive. „Încerc și eu să fac diferența între ce îmi doresc și ce îmi trebuie”, spune ea.
Într-o perioadă marcată de creșterea prețurilor, tânăra consideră că economisirea și atenția acordată cheltuielilor sunt abilități la fel de importante ca orice altă competență care se învață la școală.
Pentru a contribui la creșterea nivelului de educație financiară și pentru a ajuta România să urce cel puțin o poziție în clasamentul european la următoarea evaluare, programată în 2027, BCR a lansat, prin Școala de Bani, campania Echipa Națională de EduFin.
Pe platforma dedicată, oricine își poate testa gratuit cunoștințele și poate parcurge un curs construit chiar pe temele evaluate de Eurobarometru: inflație, dobânzi, investiții, siguranță digitală sau gestionarea banilor.
*Material realizat cu susținerea BCR.
Autoare: Adriana Moscu
Coordonatoare: Florinela Iosip
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!