5.1K

Sumar VOCATIV #70: Bacalaureatul a fost susținut în zile cu temperaturi extreme, iar rezultatele la Evaluarea Națională arată diferența majoră dintre pregătirea elevilor din mediul urban și cei din rural.

 Tot în această ediție găsești instrumente utile pentru o vară liniștită alături de copii: un joc de cărți, Toy Story 5, abia lansat, cinci fraze pe care să i le spui adolescentului tău pentru o relație echilibrată și sfaturi pentru o vară cu mai puține conflicte legate de ecrane. Mentorul săptămânii, Diana Stănculeanu, vorbește despre relația adolescenților cu banii și dinamica sănătoasă care ar trebui să existe într-o familie în jurul acestui subiect.

Noutăți din Prima Bancă

📙 Bacalaureat cu temperaturi extreme

Săptămâna aceasta au avut loc probele scrise la Bacalaureat. S-au înscris aproape 131.000 de candidați, dintre care 116.000 provin din promoția curentă, iar aproximativ 15.000 de candidați din seriile anterioare. 

Au existat critici referitoare la abilitățile pe care elevii trebuie să și le dezvolte pentru examenul de Bacalaureat, unele care nu îi ajută în viața de adulți: „În bună parte, ce s-a evaluat azi nu e literatură. E dresaj. Prin dresaj înțeleg foarte exact: o sarcină la care poți fi antrenat să răspunzi corect fără să fi înțeles nimic din text — memorezi o structură, o reciți, iei punctele”, a scris Gabriela Bartic, una dintre cele mai cunoscute voci din România în domeniul evaluării standardizate.

În urma avertizărilor de temperaturi extreme, Ministerul Educației a decis în premieră (în istoria recentă a Bacalaureatului) amânarea cu o zi a probei scrise la disciplina obligatorie a profilului. 

Prin comparație, alte țări europene încep acest examen mult mai devreme: Finlanda, în luna martie, Austria: 5 – 15 mai, Bulgaria: 20 – 22 mai, Olanda: 8 – 27 mai, Germania: aprilie – iunie, Republica Moldova: 2 – 19 iunie, Franța: 15 – 18 iunie, Anglia: 7 mai – 23 iunie. 

Tot anul acesta, Ministerul Educației a introdus proceduri actualizate privind egalizarea șanselor pentru candidații cu deficiențe de vedere, auz și tulburări de neurodezvoltare.

 📙Evaluarea Națională: diferență majoră între urban și rural

96,6% dintre absolvenții de gimnaziu au susținut integral examenul de Evaluare Națională, aproximativ 61% dintre candidați au fost din urban și aproape 39% din rural.

Potrivit rezultatelor înainte de contestații, 79% dintre elevi au obținut medii mai mari sau egale cu 5. Șapte elevi au încheiat examenul cu media 10 (zece).

Bucureștiul a înregistrat cele mai bune rezultate la Evaluarea Națională 2026, cu 92,2% dintre candidați care au obținut medii de cel puțin 5. În clasament urmează Clujul (90,2%), Prahova (83,5%), Suceava (83,3%), iar Gorjul și Brăila completează topul, ambele cu câte 81,9%.

La polul opus, Călărași înregistrează cel mai mic procent de medii peste 5, cu 64,7% dintre candidați care au depășit acest prag. Urmează Caraș-Severin (66,8%), Teleorman (67,3%),
Mehedinți (67,8%) și Vaslui (69,3%).

În mediul urban, 88,37% dintre candidați au obținut medii de cel puțin 5, iar în mediul rural, 63,61%.

Cutia cu Idei

📙Jocul de cărți „Echipaj de zbor”

Inspirat din jocul tradițional românesc „Păcălici”, jocul „Echipaj de zbor” conține perechi formate din stewardeze și stewarzi din diferite țări și continente. Fiecare cartonaș include cuvântul „Bună” în limba țării respective, steagul, capitala și continentul.

Există și un cartonaș special de „Treasure Hunt”, creat pentru acomodarea cu termeni mai puțin cunoscuți, precum vitiligo, alopecie etc. Scopul jocului este ca, prin joacă, copiii să învețe că oamenii pot arăta și trăi diferit, iar acest lucru este firesc. Jocul îi ajută să înțeleagă că fiecare persoană are locul ei în echipaj și oriunde în lume, încurajând acceptarea, empatia, memoria și spiritul de observație.

📙„Toy Story 5”, cel mai bun debut din istoria francizei

Lansat pe 19 iunie, filmul a înregistrat cel mai bun debut din istoria francizei și cel mai mare start de box office al anului 2026. A generat în primul weekend încasări de 312 milioane de dolari la nivel mondial, depășind toate recordurile anterioare ale seriei. 

Regizat de Andrew Stanton, unul dintre veteranii Pixar și creatorul filmelor „Finding Nemo” și „WALL-E”, „Toy Story 5” aduce în prim-plan o nouă amenințare pentru personajele principale, Woody, Buzz și ceilalți: dispozitivele electronice. Povestea o urmărește pe fetița Bonnie, acum în vârstă de 8 ani, care începe să-și neglijeze jucăriile după ce primește o tabletă inteligentă. 

Actorul Tim Allen, vocea lui Buzz Lightyear, a declarat că a fost profund emoționat de film, spunând că tema bullyingului și a presiunii sociale l-a afectat puternic din perspectiva unui părinte de fete.

📙Cinci fraze pe care să i le spui adolescentului tău

Dr. Lisa Damour, psiholog clinician și expert în dezvoltarea adolescenților, a împărtășit cinci fraze pe care le folosește des pentru a avea o relație sănătoasă și echilibrată cu copiii ei: 

1. „Uff, asta chiar e nasol!” Când copiii se plâng, de multe ori au nevoie doar de empatie, iar această frază le validează trăirea.

2. „Vrei să te ajut sau doar vrei să te descarci?” De multe ori, copiii nu vor neapărat sfaturi, ci doar să se plângă și să fie ascultați. Această întrebare setează corect cadrul discuției.

3. „Este ceva ce aș putea face fără să agravez situația?” Când un copil trece printr-o dificultate, din dorința de a ajuta, părintele oferă sugestii care, însă, pot complica lucrurile. „Sunt aici și îmi pasă, dar știu și că uneori pot deveni enervant(ă) când încerc să ajut”, explică Lisa mesajul implicit.

4. „Nu-ți face griji că vei fi prins; mai degrabă gândește-te dacă tu sau altcineva poate fi rănit.” Este o frază utilă, mai ales dacă adolescenții ies noaptea, și care mută accentul de pe frică pe nevoia de siguranță.

5. „Ce te împiedică?”. Este o întrebare utilă atunci când copilul nu face ceea ce ar trebui, cum ar fi temele sau alte sarcini. Transmite ideea că sunteți în aceeași echipă, că vrei să-l ajuți să înlăture obstacolul și că nu sunteți într-o confruntare.

Știai că?

📙De ce lipsesc elevii din școală și cum poate fi prevenit acest fenomen

Un raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că absențele frecvente scad notele și motivația, iar elevul  se dezvoltă mai puțin social și emoțional. Pe termen lung, aceste efecte se cumulează: copiii cu absențe frecvente au riscuri mai mari de depresie, anxietate și implicare în comportamente riscante. 

Cauzele absențelor sunt multiple și se intersectează: la nivel individual, deciziile de prezență au legătură cu bolile fizice, dificultățile de sănătate mintală, motivația scăzută și percepția că materia nu are relevanță. La nivel familial, sărăcia, instabilitatea locuinței, responsabilitățile de îngrijire a altor persoane și conflictele domestice pot perturba rutina unui copil și îi reduc capacitatea de a se prezenta la ore. 

Iar la nivel de mediu școlar, bullying-ul, comunicarea slabă dintre familie și unitatea de învățământ și sprijinul fragmentat din partea școlii, a serviciilor sociale sau a autorităților locale amplifică absențele.

România apare în raport cu aproape 8% dintre elevii de 15 ani care au spus că au lipsit de la școală mai mult de trei luni consecutive (aceasta este și media țărilor membre și partenere OCDE). Însă țara noastră se remarcă printr-un obicei format în școala primară: circa 63% dintre elevii care au avut absenteism pe termen lung în gimnaziu sau liceu au avut același tip de absenteism și în primii ani de școală.

📙Sfaturi pentru o vară cu mai puține conflicte legate de ecrane

Child Mind Institute, unul dintre cele mai cunoscute ONG-uri din SUA dedicate sănătății mintale și dezvoltării copiilor, a publicat o serie de sfaturi pentru ca vacanța de vară să nu devină o luptă permanentă pentru ecrane. 

1. Stabilește ce este „nenegociabil” înainte de timpul petrecut pe ecrane. De exemplu, suficient somn, timp petrecut afară sau mișcare (plimbare, joacă în curte sau în parc, exerciții în casă, dacă e prea cald afară), contact cu alți oameni (familie, prieteni), o activitate creativă sau de explorare. 

2. Evită ecranele în dormitor, mai ales noaptea. O recomandare este ca telefoanele și tabletele să fie încărcate în afara dormitorului. Dacă copilul adoarme cu povești audio sau cu muzică, folosește restricții care blochează restul aplicațiilor după o anumită oră. 

3. Stabilește intervale clare, nu negocieri permanente. De exemplu: dimineața să fie dedicată activităților în aer liber, după-amiaza să aibă acces maximum o oră la ecrane, iar seara, timp cu familia și rutina de somn. 

4. Fii atent/ă la jocurile cu funcții de chat. Potrivit ONG-ului, riscul principal al jocurilor nu este neapărat conținutul violent, ci contactul cu necunoscuți, cyberbullying-ul și expunerea la conversații nepotrivite. Verifică setările de confidențialitate și învață copilul să nu comunice cu persoane necunoscute. 

5. Nu urmări perfecțiunea. „Dacă te-ai asigurat că copilul doarme cât are nevoie, face mișcare și trăiește experiențele pe care le consideri importante pentru copilăria și vacanța lui, atunci nu mai trebuie să privești cu atâta vinovăție timpul petrecut în fața ecranelor”, spune autorul materialului. 

„Asta îți va permite să-i oferi copilului o doză rezonabilă de timp în fața ecranelor, în acele momente în care ai cea mai mare nevoie de ele ca să rămâi echilibrat, să ai grijă de tine și să poți avea grijă de familie ca părinte.”

Mentorul Săptămânii

Diana Stănculeanu, psihoterapeută și expertă în sănătate mintală, a observat, în atelierele din cadrul programului de educație financiară  ,,Școala de Bani” al BCR, cât de deschiși sunt adolescenții să vorbească despre bani atunci când li se creează un spațiu în care nu sunt judecați și nu li se țin prelegeri. Și a observat cât de vizibile sunt, în comportamentele financiare ale adolescenților, practicile aplicate constant de părinți.

Cât despre presiunea consumului pe care o simt adolescenții prin comparații neîntrerupte în raport cu mediul online, experta propune o alternativă sănătoasă: mutarea accentului de pe valoarea obiectelor superficiale și a banilor câștigați rapid pe valoarea relațiilor, ghidarea financiară prin autonomie controlată, dreptul de a greși și, mai ales, construirea unui spațiu de siguranță.

Iată cinci idei din dialogul cu Diana Stănculeanu:

1. Nevoia de acceptare și de apartenență la grup este una dintre cele mai puternice forțe care animă creierul adolescentului. Hainele, gadgeturile și sneakersii nu sunt simple capricii, ci sunt simboluri ale unui loc în ierarhia socială, răspunsuri la o nevoie reală și profundă de validare. Când adultul înțelege asta, conversația se schimbă fundamental: în loc de „nu mai fi superficial”, devine „înțeleg că îți dorești să te simți bine și să simți că aparții, hai să vorbim despre asta”. Cel mai eficient lucru pe care adulții îl pot face este să construiască și să mențină o relație în care adolescentul să se simtă văzut și acceptat necondiționat. 

2. Presiunea resimțită de părinți de a-i satisface copilului poftele este reală și profundă și vine din dorința de a-și proteja copilul de suferință. Însă, psihologic vorbind, primul pas pentru gestionarea ei este recunoașterea sinceră a faptului că nu poți cumpăra confortul social al copilului tău. În plus, copiii care se simt cel mai în siguranță social nu sunt cei cu cele mai multe lucruri, ci cei care au un simț solid al identității proprii și abilitatea de a forma relații autentice.

3. Copilul care primește tot ce dorește fără să aștepte, fără să muncească pentru asta și fără să înțeleagă de unde vin lucrurile, pierde ocazia de a-și dezvolta două abilități esențiale: toleranța la frustrare și capacitatea de a amâna gratificația. Cercetările clasice în psihologia dezvoltării au arătat că abilitatea de a amâna o recompensă este asociată cu performanțe mai bune în viața adultă, reziliență mai mare și relații mai sănătoase.

4. Echilibrul în parenting se construiește în dialog, în observarea atentă a copilului și în înțelegerea nevoilor lui reale, care nu coincid întotdeauna cu dorințele lui imediate. O regulă simplă este să ne întrebăm de fiecare dată când suntem pe cale să spunem da sau nu: „Fac asta pentru binele lui sau ca să scap eu de disconfortul de a-l vedea nemulțumit?”

5. O ghidare sănătoasă a adolescenților în relația cu banii înseamnă să îi ajutăm să înțeleagă că banii sunt un instrument, nu o dovadă a valorii lor personale, și că o relație suficient de bună cu banii presupune trei lucruri: să îi câștige prin efort propriu (chiar și mic, chiar și simbolic), să decidă conștient cum îi cheltuie (inclusiv să greșească și să suporte consecințele) și să înțeleagă că amânarea gratificației nu înseamnă sacrificiu, ci respect și decizie conștientă.

Articolul integral poate fi citit AICI.

Pentru părinții și adolescenții interesați de o relație mai sănătoasă cu banii, găsiți resurse pe scoaladebani.ro. Aici veți găsi inclusiv cursul gratuit „Conversația despre bani cu adolescenții”, cu instrumente concrete pentru discuții deschise despre finanțe, economisire și gestionarea resurselor. Profesorii care vor să aducă subiectul banilor la clasă, indiferent de materia pe care o predau, găsesc instrumente utile pe lifelab.ro. 

*Newsletter realizat cu susținerea BCR.

---

Ajunge la cei care contează în educație! Newsletter-ul VOCATIV este citit săptămânal de peste 11.000 de părinți, profesori și specialiști în educație. La acest canal se adaugă site-ul și conturile noastre de social media. Dacă ai un program, o platformă educațională sau reprezinți un ONG ori o companie cu misiune în educație, poți deveni partener VOCATIV. Scrie-ne la vocativ@eduforum.ro și îți trimitem opțiunile de colaborare.

Autoare newsletter: Oana Racheleanu
Autoare interviu: Alma-Maria Coman
Editoare: Florinela Iosip

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.