3.6K

Foto: Getty Images 

de Adriana Moscu

Suntem bucuroase să vă anunțăm că VOCATIV a ajuns la 50 de ediții, în care am scris despre lucrurile care contează cel mai mult pentru copii și adolescenți. Ca să fim foarte sincere, nu ne așteptam să putem susține, săptămână de săptămână, acest efort. Au fost momente în care am vrut să renunțăm din cauza oboselii sau a lipsei de fonduri, dar am reușit să trecem peste toate datorită vouă! Și noi suntem surprinse că, într-un singur an, am devenit o comunitate de peste 10.000 de oameni. Vă mulțumim că ne citiți, ne trimiteți resurse și idei, ne susțineți prin donații, ne încurajați și ne oferiți critici constructive atunci când avem nevoie. Anul acesta ne propunem să menținem VOCATIV la fel de relevant, chiar să-l dezvoltăm, iar pentru asta ne bazăm în continuare pe sprijinul vostru!

Noutăți din Prima Bancă

📙Bursele școlare țin copiii la școală, când veniturile nu ajung

Familiile cu copii din România ajung să acopere doar jumătate din coșul minim pentru un trai decent, iar bursele școlare devin o sursă esențială de venit, arată o analiză a fundației Friedrich Ebert Stiftung România. În 2025, o familie cu doi adulți plătiți cu salariul minim și doi copii acoperă aproximativ 50% din necesarul lunar estimat la peste 11.000 de lei, iar în gospodăriile cu un singur venit sau cu venit minim de incluziune, ponderea scade drastic. 

În aceste condiții, bursele sociale pot ajunge la 15–25% din bugetul familiei. Raportul avertizează că, pe fondul înghețării salariului minim și al prestațiilor sociale, școala ajunge să funcționeze ca mecanism de protecție socială, deși nu este concepută pentru acest rol. Reducerea numărului de burse din anul școlar 2025–2026 riscă să crească absenteismul și abandonul școlar, mai ales în rândul copiilor din familii vulnerabile.

📙AI-ul ajută la teme, nu și la învățare

Inteligența artificială generativă a ajuns rapid în școli, unde elevii folosesc chatboți pentru teme, iar profesorii pentru planuri de lecție, la mai puțin de trei ani de la lansarea unor instrumente precum ChatGPT. Potrivit raportului Digital Education Outlook 2026 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), accesibilitatea și ușurința în utilizare explică această adopție accelerată. OECD arată însă că folosirea AI fără obiective pedagogice bine stabilite poate duce la „lene metacognitivă”: elevii rezolvă mai repede sarcinile, dar au o capacitate de înțelegere mai redusă și obțin rezultate mai slabe la examene. Studiile citate indică rezultate mai bune atunci când sunt folosite instrumente AI create special pentru educație, integrate ca parteneri de învățare, asistenți de cercetare sau suport pentru tutori și profesori în formare. OECD mai spune că AI nu este o soluție universală și recomandă guvernelor să sprijine doar utilizări care sprijină predarea, fără a înlocui efortul cognitiv sau judecata profesorilor.

📙Părinții vor putea opri scroll-ul pe YouTube Shorts

Platforma YouTube introduce noi instrumente de control parental care le vor permite părinților să limiteze sau să blocheze complet accesul adolescenților la Shorts, formatul de clipuri scurte asociat cu scroll-ul continuu. Părinții vor putea seta un timp zilnic de utilizare, de la două ore până la zero minute, în funcție de context – de exemplu, fără Shorts în timpul temelor și cu acces limitat în călătorii mai lungi. Platforma extinde și opțiunile de „pauză” și „oră de culcare” și simplifică procesul de creare și administrare a conturilor supravegheate.

Măsura vine pe fondul criticilor legate de caracterul adictiv al clipurilor scurte pentru tineri. YouTube anunță și schimbări în recomandările pentru adolescenți, cu accent pe conținut informativ și dezvoltarea abilităților de viață și bunăstare. Se limitează și accesul repetat la materiale care pot duce spre zone problematice, precum idealizarea anumitor tipuri de corp.

Cutia cu Idei

📙4 lucruri utile dacă vrei să folosești AI cu copiii la clasă

Inteligența artificială a intrat deja în viața elevilor, iar pentru profesori, întrebarea practică rămâne cum poate fi folosită util, controlat și cu sens educațional, nu dacă trebuie evitat. Iată câteva moduri concrete în care AI poate fi introdus în predare, ușor de adaptat în funcție de vârstă și disciplină.

1. AI te ajută să pregătești mai rapid lecția. AI poate genera structuri de lecții pe competențe, planuri pe 50 de minute, idei de activități diferențiate și întrebări pentru discuții. Funcționează bine dacă pornești de la un brief clar: ce vârstă au elevii, ce obiectiv urmărești și ce nivel de dificultate vrei. Exemplu: ceri o structură de lecție de 50 de minute despre fotosinteză, cu obiective, activitate de început și exercițiu de fixare.

2. Feedback-ul poate fi accelerat, nu automatizat. AI poate produce drafturi de feedback pe criterii clare (structură, coerență, argumentare), utile mai ales la teme lungi. Comentariile finale rămân responsabilitatea profesorului, care corectează, ajustează și contextualizează observațiile. Exemplu: la Istorie, clasa a VIII-a, pentru un paragraf despre Unirea Principatelor, generezi un feedback pe criterii din barem (corectitudine, cauză-efect, utilizarea termenilor istorici) și îl ajustezi pentru fiecare elev.

3. AI este un instrument bun pentru exerciții de gândire critică. Răspunsurile generate pot fi analizate împreună cu elevii: identificarea erorilor, a generalizărilor, a biasului sau a informațiilor neverificabile. Elevii pot exersa și formularea de prompturi mai clare pentru a înțelege cum influențează cerința rezultatul. La Geografie, clasa a VI-a, elevii primesc o explicație generată despre schimbările climatice și verifică ce afirmații apar și în manual sau în date oficiale.

4. Pentru predare structurată despre AI, există cadrul AI Generation. Curriculum-ul AI Generation, dezvoltat de UiPath Foundation, oferă lecții gata de folosit, adaptate unei ore de curs, cu materiale pentru profesori și elevi. Cursul introductiv explică ce este AI, cum funcționează la nivel de bază și ce implicații etice apar, oferind un punct de sprijin solid pentru folosirea responsabilă a AI la clasă. (Rubrică realizată în parteneriat cu UiPath Foundation)

📙„Cum a fost la școală?”, întrebarea care blochează dialogul

„Cum a fost la școală?”, deși pare o întrebare firească, de multe ori închide conversația exact când ar trebui să o deschidă, explică psihologul Gaspar György într-o postare pe Facebook. Asta pentru că este prea generală și, pentru un copil obosit și încărcat emoțional, sună ca o cerere de raport scurt. Cel mai probabil, o să răspundă: „Bine. Nimic special”. Problema nu este lipsa de disponibilitate a copiilor, ci felul în care adulții întreabă. Legătura nu se construiește din întrebări mari, ci din unele simple, concrete, care lasă loc de alegere, joacă și curiozitate.

În locul acestei întrebări-umbrelă, funcționează mai bine invitațiile punctuale la dialog: ce ți-a plăcut, ce a fost greu, cu cine ai stat în pauze, ce te-a făcut să râzi, când te-ai simțit mândru sau ce ai schimba la ziua respectivă? 

Astfel de întrebări mută atenția de la performanță la ce a trăit sau simțit în mod concret, normalizează emoțiile dificile, fac loc empatiei și ajută copilul să își înțeleagă mai bine propria experiență. 

Știai că?

📙Chimia vine cu exemple practice în noua programă

De la abstract, la aplicat. Așa arată noua programă de Chimie pentru clasele a IX-a și a X-a, care aduce învățarea mai aproape de experiențele cotidiene ale elevilor, cu activități practice și exemple concrete, potrivit documentului publicat în Monitorul Oficial. Programa se va aplica din următorul an școlar pentru elevii care sunt acum în clasa a VIII-a. 

La clasa a IX-a, elevii vor analiza, printre altele, substanțe întâlnite în viața de zi cu zi, precum oțetul, apa minerală sau aerul, vor studia răspândirea mirosurilor într-o încăpere și vor discuta despre legătura dintre presiunea aerului și folosirea anvelopelor de iarnă sau vară. În clasa a X-a, chimia ajunge în bucătărie și în laborator: elevii vor analiza dospirea aluatului, vor compara fermentația din pâine, iaurt sau murături, vor prepara extracte din plante și vor discuta efectele utilizării antibioticelor fără prescripție. Programa pune accent pe observație, aplicații practice și legătura dintre chimie, sănătate și mediu.

📙Sportul face casă bună cu matematica

Câteva minute de exerciții fizice făcute înainte de ora de matematică pot îmbunătăți capacitatea elevilor de a se concentra și de a ignora distragerile, arată un studiu recent. Desfășurată direct în școli, cercetarea a comparat clase care au făcut scurte sesiuni de mișcare înainte de lecție cu altele care au urmat rutina obișnuită. 

Elevii care au făcut mișcare s-au descurcat mai bine la exercițiile de matematică care cer concentrare și capacitatea de a ignora distragerile. Explicația ține de faptul că exercițiul activează, pe termen scurt, zonele din creier implicate în atenție și în reglarea comportamentului.

Intervenția este ușor de aplicat, nu necesită resurse speciale și poate fi integrată rapid în programul școlar, mai ales în contextul scăderii atenției și motivației elevilor.

📙Testarea timpurie nu crește obligatoriu performanța școlară

Testele date copiilor la începutul școlii primare nu au niciun efect asupra învățării sau stării de bine, arată un studiu realizat în Norvegia. Analiza a urmărit aproximativ 7.500 de elevi cu vârste între 7 și 9 ani, din 81 de școli, care au susținut două sau trei teste de matematică considerate dificile pentru nivelul lor. Rezultatele au fost comparate ulterior cu performanțele la testele naționale și cu răspunsurile elevilor despre cum se simt la școală.

Testarea timpurie nu a îmbunătățit rezultatele la matematică și nu a avut efecte asupra stării de bine a copiilor, indiferent de gen, mediu social sau nivelul de educație al părinților. Totuși, unii elevi – mai ales fetele – au spus că, după aceste testări, au simțit o comunicare puțin mai bună cu profesorii și au fost ceva mai atenți la ore. Motivul posibil este pentru că fetele tind să fie mai receptive la feedback și relația cu adultul. Autorii spun că testele pot fi utile doar dacă sunt folosite pentru a identifica din timp copiii care au nevoie de sprijin, nu ca instrument de presiune sau performanță.

Mentorul Săptămânii

Melania Medeleanu/ Foto: Arhiva personală

Cu peste 20 de ani de experiență în presă și o formare care îmbină jurnalismul cu psihologia, Melania Medeleanu coordonează Asociația Zi de BINE, unde dezvoltă inițiative precum afterschool-uri sociale și dușuri mobile pentru copii, dar și primul centru rezidențial de stat pentru adolescenți cu probleme de consum de substanțe. Am vorbit cu ea despre vocația de a face bine și despre proiectele prin care leagă educația, prevenția și sprijinul pentru adolescenți vulnerabili. 

Iată 5 lucruri de ținut minte de la Melania Medeleanu:

1. Prevenția începe cu vorbitul la timp. „România are nevoie, înainte de orice, să vorbească mai devreme. Nu mai tare, nu mai moralizator, ci mai devreme. Avem tendința de a reacționa abia când lucrurile explodează: când copilul nu mai vine la școală, când adolescentul ajunge într-o criză, când apare un diagnostic sau o tragedie. Atunci ne întrebăm «unde am greșit?», dar, de cele mai multe ori, răspunsul e același: am tăcut prea mult.”

2. Bullying-ul nu începe cu violență, ci cu mici umilințe tolerate. „Suferința emoțională nu începe cu depresie, ci cu retragere, cu un copil care nu mai vorbește. Consumul de substanțe nu începe cu dependența, ci cu dorința de a amorți ceva ce n-a fost auzit la timp. Toate acestea cresc în tăcere, în lipsa unui adult care să întrebe, să observe, să rămână.”

3. Lipsa serviciilor împinge intervenția prea târziu. „Prin proiectul CREAATiV, Asociația Zi de BINE, în parteneriat cu Spitalul de Psihiatrie Voila, a pus bazele primului centru rezidențial de stat din România dedicat adolescenților cu probleme de consum de substanțe. Proiectul a apărut din lipsa totală de servicii specializate pentru minori și din nevoia de a continua sprijinul și după externare, în comunitățile din care provin. Școala a văzut ceva, familia a simțit altceva, sistemul medical a intrat abia în ultimul moment. Lipsesc punțile dintre școală, familie și sistemul medical, iar în golul dintre aceste lumi, tinerii cad.”

4. Cum devin copiii oameni buni. „Trebuie să fim conștienți de felul în care noi, adulții, ne purtăm atunci când suntem obosiți, frustrați sau contrariați. Copiii învață bunătatea nu din ce le spunem, ci din cum ne văd reacționând. Dacă ridicăm vocea când nu mai avem argumente, dacă ironizăm, dacă pedepsim emoția, copilul va învăța că puterea vine din frică, nu din empatie.”

5. Un copil „neascultător” este adesea un copil neauzit. „În spatele unui comportament dificil se află aproape întotdeauna o emoție pe care nu știe cum să o pună în cuvinte. Rolul adultului nu este să corecteze imediat comportamentul, ci să traducă emoția: «Văd că ești furios», «Pare că ți-a fost greu». Când copilul se simte înțeles, comportamentul se schimbă de la sine.” 

Citește interviul complet aici.

Autoare: Adriana Moscu

Managing-editor: Florinela Iosip

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.