3K

Sărbătorile sunt foarte aproape și par să ne ia din nou pe nepregătite, căci, nu-i așa, iarna nu-i ca vara. Din fericire, se anunță și ninsori. Nu vor putea să acopere toate scandalurile din educație adunate peste an, dar măcar pot aduce, pentru câteva zile, o pauză de la zgomot. Ne luăm și noi acest răgaz: vă lăsăm (și ne lăsăm) câteva săptămâni pentru liniște, citit, dormit și pus gândurile în ordine. Ne revedem în 2026.

Noutăți din Prima Bancă

📙Alocațiile pentru copii ar putea crește din 2026

Alocațiile pentru copii nu sunt „înghețate”, spune ministrul Muncii, Florin Manole, care susține indexarea lor cu rata inflației de la 1 ianuarie 2026. El a afirmat în presă că nu există, în acest moment, nicio decizie în Guvern sau în coaliție cu privire la blocarea alocațiilor anul viitor și crede că majorarea este necesară, în condițiile în care sărăcia în rândul copiilor rămâne ridicată, iar scumpirile și inflația afectează direct bugetele familiilor vulnerabile. În prezent, alocația este de 292 lei/lună pentru copiii de peste 2 ani și 719 lei/lună pentru copiii sub 2 ani (sau cu dizabilități).

În România, aproximativ 41,5% dintre copiii din populația totală trăiau în 2021 la risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce arată cât de importante sunt alocațiile ca sprijin pentru familiile vulnerabile.

📙Programa la Limba română sub semnul întrebării

După ce noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a a fost criticată pentru faptul că propune texte vechi (secolele XVI-XIX), fără nicio legătură cu realitatea din prezent a copiilor, acum este contestată și pentru modul în care a fost elaborată. 

Mai mulți profesori din grupul de lucru spun că au primit documente deja scrise, fără proceduri clare, fără vot și fără o dezbatere reală, iar deciziile ar fi fost luate „de la centru”, la București, așa cum au semnalat mai mulți profesori implicați, sub protecția anonimatului, pentru Cultura la dubă. Situația este agravată de suprapunerea dintre autorii programei și comisia care o avizează, semnalată public ca viciu de procedură.

📙Cum ar arăta programa dacă ar fi scrisă de cititori

În plină controversă legată de noua programă de Limba și literatura română, Scena9 a invitat scriitori, regizori, critici și profesori să spună ce texte ar include ei în programa de clasa a IX-a. Scriitoarea Alina Purcaru îi propune pe Panait Istrati și Cella Serghi, dar și voci contemporane precum Sașa Zare, Gabriela Adameșteanu sau Elena Vlădăreanu. Regizorul Bobi Pricop recomandă Nostalgia lui Mircea Cărtărescu și adaugă autori ca Andrei Dósa sau Tudor Ganea. Lectorul universitar Ștefan Baghiu leagă literatura despre comunism (Ana Roșculeț de Marin Preda) de proza contemporană (Interior zero de Lavina Braniște).

Cutia cu Idei

📙Cărți și filme pentru vacanță

Vacanța de iarnă e aici și, odată cu ea, momentul acela rar în care e timp nelimitat pentru lectură. Anul acesta, editurile din România vin cu o grămadă de apariții de sezon, povești de iarnă, cărți de Crăciun și albume tematice pentru copii. O selecție amplă, actualizată pe parcursul lunii, este făcută de Laura Frunză, scriitoare, traducătoare și bloggeriță de carte, cunoscută pentru recomandările ei de lectură pentru copii și familii. 

Pentru cei care vor să citească, dar nu neapărat povești legate de Sărbătorile de iarnă, aici e o listă de cărți pentru copii, scrise de autori premiați cu Booker Prize – de la povești pentru cei foarte mici la romane pentru adolescenți, cu titluri cunoscute și alte câteva „bijuterii” mai puțin mediatizate. 

Iar aici sunt recomandări de filme de Crăciun pentru copii, selectate pe grupe de vârstă, de la 3 ani în sus. Lista este realizată de un ONG preocupat de siguranța copiilor în online și de conținut potrivit pentru ei.

📙Ce mai știe copilul fără telefon?

După întâlniri cu profesori din mai multe orașe și participarea la Simpozionul anual al profesorilor de limba română de la Cluj, Mihnea Măruță, jurnalist, doctor în filozofie și cadru didactic asociat la Universitatea „Babeș – Bolyai” din Cluj-Napoca, pune pe masă o observație incomodă: tehnologia nu mai este un instrument neutru, ci a devenit grila prin care copiii înțeleg lumea. Elevii născuți după 2010 trăiesc deja într-un univers modelat de rețele sociale și asistenți virtuali, iar școala concurează cu „planeta întreagă” pentru atenția lor.

Presați de digitalizări adesea inutile, tensionați de relația cu părinții, dezamăgiți de minister și epuizați de reforme succesive, mulți profesori sunt debusolați și demoralizați. Li se spune constant că „învățatul pe de rost” nu mai are sens. 

Cu toate astea, într-o lume în care inteligența artificială oferă tuturor acces la aceleași răspunsuri, diferența nu o mai face cine știe să întrebe un instrument AI, ci ce știi tu să faci sau despre ce poți vorbi liber, chiar și atunci când ești deconectat de AI.

Memoria, cultura internalizată, capacitatea de a lega idei și de a surprinde devin avantajele care te diferențiază într-o lume ultraconcurențială. De aceea, argumentează Măruță, copiii trebuie să continue să învețe poezii, formule, teoreme, ca formă de rezistență la uniformizare.

Știai că?

📙Paradoxul testelor PISA, cazul Finlandei

De fiecare dată când apar testele internaționale care compară ce știu elevii de 15 ani din diferite țări, Finlanda este dată drept exemplu – și, mai nou, drept „caz în declin”. O analiză arată însă că scăderile sunt moderate, iar elevii finlandezi rămân la un nivel bun. Problemele reale sunt altele: diferențele dintre copii cresc, sprijinul pentru cei cu dificultăți de învățare a scăzut, iar profesorii sunt tot mai obosiți.

În loc să dramatizeze, Finlanda încearcă să crească interesul pentru lectură, să sprijine accesul la educație de la vârste mici și să ofere ajutorul individual pentru elevi, ca școala să rămână echitabilă. Un lucru pe care orice țară, inclusiv România, ar trebui să-l pună în practică. 

📙Etica în cercetare evită raportarea hărțuirii

Noul Cod de etică pentru cercetare a apărut cu mare întârziere și pune ordine în lucruri precum folosirea AI, citarea sau plagiatul, dar evită o problemă importantă. Abuzurile și hărțuirea nu pot fi raportate anonim, pentru că documentul acceptă doar sesizări semnate, cu nume și prenume. Asta îi descurajează pe mulți să vorbească, mai ales în contexte unde raportarea poate avea consecințe directe asupra carierei.

Citește aici poveștile a zece oameni de știință suspectați de hărțuire și abuzuri sexuale, care arată că derapajele grave nu țin cont de carte.

📙Un podcast despre adolescență

START PENTRU TINERI este un proiect cultural-educațional derulat la Centrul START din Târgu Lăpuș, județul Maramureș, de Asociația Culturală Sub Stejar, care a oferit adolescenților ateliere gratuite de teatru, fotografie, grafică, film și podcast. Din proiect a rezultat START PODCAST, o serie de discuții realizate împreună cu tinerii, pe teme precum bullying-ul, dependența digitală și viața de adolescent. Episoadele sunt disponibile aici.

Mentorul Săptămânii

Radu Vancu/ Foto: Arhiva personală

Radu Vancu este prozator, poet și profesor universitar la Facultatea de Litere și Arte din Sibiu. Am vorbit cu el despre noua programă de română pentru clasa a IX-a și riscul ca accentul pus pe literatura veche să îndepărteze elevii de lectură. Vancu propune un echilibru între reperele istorice și textele contemporane, astfel încât literatura să rămână relevantă pentru elevii de azi.

Iată 5 lucruri de ținut minte de la Radu Vancu:

1. Un conținut care îndepărtează elevii de lectură. „Mă îngrozește gândul că, într-o țară ca România, unde oricum se citește foarte puțin, problema lecturii riscă să se acutizeze poate definitiv. Se va citi și mai puțin, iar România va avea o conștiință de sine tot mai slabă. Toate acestea ne fragilizează și mai mult în fața salturilor naționaliste, despre care vedem deja unde ne-au dus.”

2. Scriitorii români se formează în dialog direct cu autorii occidentali. „Șerban Foarță spunea, cu ironie fină, că Mihai Eminescu este «un mare poet romantic german de limbă română». Formula ne face să zâmbim, dar spune ceva esențial. Eminescu s-a format acolo; sursele lui literare fundamentale sunt germane. Gândirea sa poetică se cristalizează în urma interacțiunilor cu literaturile occidentale, mai ales cu cea germană. Eminescu fără germană și sanscrită nu ar fi devenit Eminescu.”

3. Libertate de alegere la clasă. „Profesorul ar trebui să aibă libertatea de a alege autorii cu care poate ilustra cel mai bine literatura română la clasă, de la începuturi, dacă se dorește neapărat acest lucru, dar în mod obligatoriu până în contemporaneitate. Doar așa poate avea siguranța că elevii vor simți că literatura este vie, că stârnește interes, că aduce plăcere și cunoaștere și că vorbește despre lumea lor.”

4. Forța literaturii contemporane. „Am văzut de nenumărate ori acest lucru: atunci când literatura contemporană ajunge în clasă, elevii încep să citească, fără excepție. Este o eroare majoră faptul că aceasta lipsește din programa de clasa a IX-a. Elevii vin după un examen de Evaluare Națională care i-a ținut sub presiune cel puțin un an. Au nevoie de un timp de respiro.”

5. Cuvintele care salvează vieți. „Am văzut cum cuvintele scriitorilor și jurnaliștilor au salvat oameni de la moarte, cum au dus la comutarea unor condamnări la pedeapsa capitală. Le povestesc adolescenților astfel de cazuri și le spun concret cum s-au întâmplat lucrurile: cum am reușit să salvăm oameni, cum i-am scos din închisori, cum acești dictatori, acești despoți care au armate, au sisteme și aparate represive la dispoziție, se tem de cuvinte.”

Citește interviul complet aici.

Autoare : Adriana Moscu

Managing-editor: Florinela Iosip

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.