2.8K

După 20 de ani, România reformează programa de liceu, iar temele pentru vacanță devin opționale. Australia interzice accesul la social media celor sub 16 ani, un expert în AI învață părinții cum să le explice copiilor ce este (și ce nu este) inteligența artificială și Comisia Europeană propune metoda investigației ca formă de predare pentru studiul științelor exacte. La final, Cătălina Rață, coordonatoarea programelor educaționale UiPath Foundation, vorbește despre cum ar trebui să integrăm tehnologia în școli pentru a crește nivelul de echitate și de calitate a educației.

Noutăți din Prima Bancă

📙Ministerul Educației a pus în consultare publică programele școlare pentru liceu, aplicabile elevilor care intră în clasa a IX-a anul viitor. Este prima actualizare majoră după aproape 20 de ani și continuă noile planuri-cadru pentru liceu, aprobate în iunie 2025.

În trunchiul comun apar, pentru toate profilurile, Educație fizică și sport, Dezvoltare personală și consiliere în carieră, discipline artistice și științele de bază, iar gramatica limbii române revine explicit în liceu. Cel puțin 25% din timpul fiecărei discipline trebuie folosit pentru recuperarea lacunelor, consolidarea competențelor, aplicarea lor în viața de zi cu zi și pregătirea pentru performanță. Ministrul Daniel David numește schimbarea „paradigmatică” și leagă noul curriculum de ținta reducerii analfabetismului funcțional.

Specialiștii în curriculum subliniază, însă, nevoia de conținuturi „aerisite” și coerente; altfel, riscul de supraîncărcare rămâne. Perioada de consultare este scurtă – doar 13 zile lucrătoare pentru un pachet mare de programe. Iar pașii care vor urma depind direct de aceste documente: abia după aprobarea lor pot începe atât scrierea noilor manuale, cât și formarea profesorilor.

Pe lângă aceste observații, Ștefan Baghiu, lector la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, spune că programa de română pentru clasa a IX-a „pare mai învechită decât cea din anii 1990”, fiind construită strict cronologic și fără texte în care elevii de azi să se poată regăsi. Totodată, accesul la autoare femei ar urma să fie și mai restrâns față de programa din prezent. Documentele sunt în transparență decizională până pe 12 decembrie.

📙Temele de vacanță devin opționale

Toate temele din vacanță ar putea să devină opționale, arată o propunere pusă în consultare publică de către Ministerul Educației. Totodată, cele obligatorii vor trebui să respecte anumite limite de timp pentru fiecare nivel. 

• Elevii din primar nu pot depăși o oră de teme pe zi.
• Elevii de la gimnaziu și liceu au un prag de două ore. 
• La clasa pregătitoare nu se dau teme deloc. 

Directorul și dirigintele au obligația să verifice dacă profesorii respectă timpii de lucru și să adune anual feedback de la elevi și părinți. Ministerul atrage atenția că încărcarea excesivă poate duce la sancțiuni administrative.

Anca Tîrcă, expertă în politici educaționale, scrie că temele devin utile doar atunci când sunt puține, clare și date cu un scop. Ea amintește regula celor „10 minute” pentru ciclul primar și faptul că o temă nu trebuie să devină rutină, ci să ajute copilul să progreseze fără să afecteze timpul în familie.

📙Australia blochează accesul copiilor sub 16 ani la social media

Australia devine prima țară care interzice conturile de social media pentru copiii sub 16 ani. În următoarele zile, platformele – TikTok, Instagram, Facebook, Snapchat, Threads – le vor trimite notificări utilizatorilor minori să-și descarce fotografiile și să-și înghețe conturile. În caz contrar, profilurile vor fi șterse automat. Sistemul nu e perfect – adolescenți de 16-17 ani au fost blocați greșit, iar copii de 15 ani au primit acces. Dacă un utilizator contestă blocarea, platforma îl trimite către o aplicație de verificare a vârstei, care estimează vârsta fie dintr-un selfie, fie dintr-un act de identitate încărcat de utilizator.

Legea vine după tot mai multe semnale de alarmă legate de sănătatea mintală a adolescenților. Investigațiile arată că platformele cresc nivelul de anxietate și depresie și expun copiii la forme mai dure de bullying. Mai multe țări, inclusiv Marea Britanie, Franța și Danemarca, analizează măsuri similare. 

Pe de altă parte, organizații pentru libertăți digitale susțin că politicienii nu atacă problemele reale (design-ul adictiv, algoritmii, reclamele) și preferă o interdicție radicală, care poate fi ușor ocolită cu VPN sau conturi false. 

Cutia cu Idei

📙Cum îți crești copilul în era AI

Nate B. Jones, expert în inteligență artificială, propune un ghid practic pentru părinți: cum să le explice copiilor ce este inteligența artificială și cum să o folosească în siguranță.

Câteva soluții utile pentru părinți:

 – Explică simplu ce este AI: nu gândește, nu simte, doar prezice următorul cuvânt pe baza unor modele din date.
– Stabiliți regula „om înainte de AI”: pentru emoții, crize, conflicte și decizii importante, copilul vorbește mai întâi cu un adult de încredere, abia apoi folosește AI și doar împreună cu un adult.
– „Arată-mi procesul”: dacă folosește AI la teme, îți arată conversația și îți explică singur, cu cuvintele lui, ce a înțeles. Dacă nu poate, înseamnă că a lăsat AI să muncească în locul lui;
– Pune limite de timp: intervale clare în care AI este permis la învățat și ore fără AI, mai ales seara târziu sau când copilul e foarte încărcat emoțional.
– Introdu regula „3 surse”: orice informație importantă primită de la AI se verifică din cel puțin trei surse independente (manual, site de știri, profesor etc.).
– Fii atent(ă) la semnele de alarmă: copilul spune că „AI mă înțelege mai bine decât oamenii”, preferă conversațiile cu AI în locul prietenilor, ascunde istoricul sau folosește AI ca prim refugiu când se simte rău.

📙Metoda investigației, recomandată de Comisia Europeană

Deși mulți elevi aleg domeniile STEM (științe, tehnologie, inginerie și matematică), rămân cu lacune serioase la matematică și științe, arată Monitorul Educației și Formării 2025, un raport Comisiei Europene despre starea școlii din România. Documentul spune că sistemul produce absolvenți fără competențele de bază cerute pe piața muncii. Predarea rămâne prea teoretică, activitățile practice sunt rare. De aici și recomandarea Comisiei: formarea profesorilor în metode moderne de predare, în special în învățarea prin investigație, care îi pune pe elevi în rol de exploratori ai fenomenelor.

Ce presupune, practic, metoda investigației:

– Pornește de la întrebarea: „Ce vrem să aflăm?”. Elevii formulează întrebări care pot primi răspuns prin observație și experiment.

– Realizează un experiment sau o activitate practică pe grupe: elevii măsoară, notează, compară, filmează, folosesc aparatura pe care școala deja o are.

– Analizează datele: pun rezultatele în tabele sau grafice, caută tipare, observă diferențe, își confruntă concluziile între ei.

– Formulează explicații: împreună cu profesorul, transformă datele în reguli, principii, legi – adică „traduc” ce au văzut în limbaj științific.

– Aplică în situații noi: rezolvă probleme, proiecte sau experimente ușor diferite, în care folosesc regulile descoperite anterior.

– Reflecție la final: ce au învățat, unde s-au blocat, ce ar schimba la experiment, cum îi ajută această lecție în viața reală.

📙NABU – bibliotecă digitală de cărți gratuite pentru copii

Platforma NABU funcționează ca o bibliotecă digitală gratuită, în care găsești sute de cărți ilustrate pentru copii în mai multe limbi, inclusiv în limba română. Poveștile sunt scurte, adaptate pe niveluri de lectură și gândite să îi ajute pe cei mici să citească zilnic, chiar și fără acces constant la internet, pentru că pot fi descărcate offline.

NABU lucrează cu autori, ilustratori și educatori locali pentru a produce povești relevante cultural, iar în România a fost lansată pentru a sprijini copiii între 2 și 10 ani. Aplicația poate fi folosită atât acasă, cât și în grădinițe sau școli ca resursă suplimentară de lectură. NABU este o organizație nonprofit internațională cu sediul în SUA, al cărei obiectiv este să crească rata de alfabetizare a copiilor în țările în care accesul la cărți este redus. Câteva titluri în limba română găsești aici. 

Știai că?

📙Ceaușescu, vedetă pe TikTok

TikTok devine principalul canal de propagandă pro-Ceaușescu în rândul tinerilor, arată un studiu realizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER). Analiza a urmărit câteva sute de conturi care au generat peste 130 de milioane de vizualizări cu doar aproximativ 200 de postări – un nivel de expunere considerat „alarmant”.

Conținutul urmărește reabilitarea imaginii lui Nicolae Ceaușescu și a regimului comunist, prin mesaje despre „patriotism”, „disciplină”, „autenticitate” sau „realizările economice” ale epocii. Clipurile compară frecvent perioada comunistă cu situația actuală, sugerând superioritatea trecutului.

Sunt două tipuri de surse observate: 

– Conturi vechi, create înainte de 2020, care au atras inițial public prin videoclipuri emoționale (animale, scene sentimentale), apoi au trecut treptat la propagandă.

– Conturi de trolli și boți, apărute după 2021, care postează zilnic și sunt activate în perioade electorale.

Toate folosesc tactici vizuale și sonore adaptate pentru publicul tânăr – culori puternice, muzică ritmată, montaj rapid – și formule aparent neutre („trageți singuri concluziile”), care maschează intenția manipulatoare. Un sondaj INSCOP din 2025 arăta că doi din trei români cred că Ceaușescu „a fost un lider bun pentru România”, iar analiza institutului sugerează că TikTok joacă un rol important în formarea acestor percepții la generațiile care nu au trăit comunismul.

📙Heavy metal: terapie pentru adolescenții depresivi

În rezervația indigenă Blackfeet din Montana, profesorii unui liceu cu predare alternativă pentru elevi care se simt marginalizați și în prag de abandon au inventat un mod neobișnuit de a ține adolescenții departe de sinucidere: un curs de heavy metal și participarea la un festival rock fără alcool. La Buffalo Hide Academy, elevi retrași sau cu episoade de criză sunt invitați la sesiuni de muzică metal, unde analizează versuri, învață istoria genului, cântă la instrumente și vorbesc explicit despre depresie și pierderi.

Ideea a apărut după un val de sinucideri în rândul copiilor și adolescenților din comunitate, care a coincis cu debutul pandemiei din 2020 și a lovit aproape fiecare familie. 

Mentorul Săptămânii

Cătălina Rață/ Foto: Arhiva personală

Cătălina Rață coordonează programele educaționale ale UiPath Foundation, unde conduce un portofoliu amplu de intervenții dedicate copiilor din medii vulnerabile: sprijin socio-educațional integrat, alfabetizare digitală, pregătirea profesorilor, programe de tehnologie și AI. 

Iată 5 lucruri de ținut minte de la Cătălina Rață:

1. Despre tehnologie și echitate socială. „Ne-a ghidat mereu un principiu simplu în relația dintre tehnologie și echitate socială: educația este scopul, tehnologia este doar un instrument. Rolul ei este să facă educația mai accesibilă, mai conectată la lumea reală și mai aliniată cu situația copiilor și tinerilor cu care lucrăm. Există tentația de a transforma tehnologia într-un scop în sine, mai ales acum, când pare să promită rezolvarea unor probleme sociale majore. Înțelegerea corectă a tehnologiei este doar punctul de plecare.”

2. Tehnologia, ca instrument real de incluziune. „Tehnologia nu doar că pare inaccesibilă uneori, ci chiar este inaccesibilă pentru o parte dintre copii. Este o poartă către cunoaștere și dezvoltare care, pentru unii, rămâne închisă. Primul pas este accesul efectiv: device-uri, conexiune la internet, un mediu sigur și orientat spre învățare. În România, din punct de vedere al infrastructurii, stăm relativ bine. Rata de utilizare a device-urilor este ridicată, internetul are o calitate bună, însă trebuie făcut pasul de a orienta acest acces către învățare și siguranță, la scară largă. Asta nu e ușor.”

3. Generații cu perspective diferite. „Generațiile actuale de elevi se adaptează natural, aproape instantaneu, la tehnologii care nouă, adulților, ni se par inovatoare sau chiar intimidante. Pentru ei, devin rapid un limbaj comun și o normă culturală. Pe de altă parte, există riscul ca noi, ca adulți, să construim reguli și așteptări prin propria lentilă, nu prin norma reală a generației tinere. Aici apare tensiunea.”

4. Binele care se întoarce. „Primii copii care au intrat în programele noastre în 2019 au ajuns la facultate în 2025. Unii dintre ei au fost voluntari în tabăra noastră, ceea ce pentru mine a fost un moment de full circle. I-am văzut crescând, i-am văzut parcurgând drumul lung până aici și cred că și pentru ei a fost o satisfacție reală faptul că pot să dea ceva înapoi comunității din care provin. A fost unul dintre cele mai emoționante momente ale anului și un motiv puternic de satisfacție pentru mine și pentru echipa noastră.”

5. Potențialul copiilor și limitele sistemului. „În ultima perioadă m-am gândit mult la asta. Dacă ne uităm la toate statisticile despre educație și echitate în România, e imposibil să spui că un copil care ajunge la 15 ani analfabet funcțional este acolo dintr-un eșec personal. Nu e așa. A ajuns acolo pentru că mediul social și educațional în care s-a dezvoltat are limite majore. Potențialul copiilor este îngrădit de contextul în care trăiesc.”

Citește întregul interviu, realizat în parteneriat cu UiPath Foundation, aici.

Autoare : Adriana Moscu

Managing-editor: Florinela Iosip

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.