Săptămâna asta vorbim despre cum ar putea arăta educația din toamnă: mai multe ore, mai puțini bani și riscul ca mii de elevi să rămână fără profesori. Vedem și cum scade încrederea tinerilor în democrație și ce rol joacă lipsurile economice. Aflăm cum extremismul online vizează copiii de vârste tot mai mici, cum afectează ecranele percepția realității și câteva idei de vacanță pentru familii în București, dar și în alte orașe. În plus: ce valori promovează grădinițele din mai multe țări, de ce nu funcționează școala de patru zile și cum ar putea părinții să oprească poluarea din jurul școlilor. Încheiem cu trei mărturii despre cum arată, de fapt, vara pentru profesori.
Noutăți din Prima Bancă
📙Legea Bolojan: mai multe ore, mai puțini bani pentru profesori
Premierul Ilie Bolojan și-a asumat în Parlament pachetul de măsuri fiscale care afectează direct sistemul de educație. Promite că profesorii titulari nu-și pierd posturile și salariile de bază, dar:
– Norma didactică crește cu 2 ore;
– Plata cu ora scade, fiind raportată la 40h/săptămână;
– Bursele de merit devin mai selective: minimum nota 9, maximum 15% din clasă;
– Bursele sociale vor fi acordate „doar pentru nevoi reale”, potrivit ministrului Daniel David. Pe de altă parte, o familie cu un copil unde ambii părinți câștigă câte 2000 de lei/pe lună nu se încadrează la bursă socială, conform criteriilor de acordare a burselor din prezent.
Guvernul justifică măsurile prin nevoia de „echitate” și eficientizare bugetară. Profesorii acuză reduceri mascate de venituri, lipsă de personal și subminarea motivației. Liderii sindicali avertizează că în toamnă, sute de mii de elevi riscă să rămână fără profesori la clasă. În locul tăierilor anunțate, voci din educație propun reducerea birocrației în școli, indexarea echitabilă a salariilor pentru tot personalul și stabilirea clară a posturilor pentru a evita haosul plății cu ora.
📙Tot mai puțini tineri europeni cred în democrație
Un sondaj recent, realizat pe un eșantion de 6.700 de tineri între 16 și 26 de ani din șapte țări europene (Marea Britanie, Germania, Franța, Spania, Italia, Grecia, Polonia), arată o scădere vizibilă a încrederii în democrație: doar 57% o consideră cea mai bună formă de guvernare. Studiul mai arată că 21% dintre respondenți preferă un regim autoritar, cu vârfuri de 23-24% în Italia, Franța, Spania și Polonia. Nemulțumirile economice joacă un rol important: doar o treime dintre tinerii de centru-dreapta care se simt dezavantajați financiar mai sprijină democrația. În plus, 38% cer restricții mai dure privind migrația, în creștere față de 26% în 2020. UE este percepută ca prea birocratică, dar 66% vor ca țara lor să rămână în blocul comunitar.
Și în România, încrederea tinerilor în democrație și instituții este în scădere semnificativă. Un sondaj din 2024 arată că peste 60% dintre tinerii români nu au încredere în instituțiile statului, iar 90% consideră că politicienii mint. În plus, un alt studiu relevă faptul că aproape 41% dintre tinerii între 18 și 34 de ani cred că o dictatură ar fi potrivită pentru România.
📙 Copiii, noua țintă a extremismului online în Marea Britanie
În Marea Britanie, jumătate dintre cazurile investigate de programul guvernamental Prevent în ultimii 6 ani sunt copii sub 18 ani. Cei mai mulți au între 11 și 15 ani, iar în unele cazuri vârsta coboară chiar sub 10 ani. Programul Prevent, lansat în 2006 după atentatele din Londra, încearcă să identifice și să consilieze adolescenții vulnerabili.
Experții atrag atenția că radicalizarea se produce tot mai devreme, alimentată de timp petrecut online fără ghidaj și de lipsa educației critice. Mulți adolescenți combină idei din mișcarea Incel (bărbați sau băieți care se consideră excluși involuntar din relații și dezvoltă adesea ură față de femei) cu idei extremiste de dreapta sau reacționează la conflicte globale, precum cel din Gaza, pentru a-și satisface nevoia de apartenență. Potrivit poliției, unul din cinci suspecți de terorism are sub 17 ani. Afli mai multe din ancheta Sky News, care explică de ce părinții trebuie să fie vigilenți la comportamentul copiilor și la sursele lor de informare online.
Cutia cu Idei
📙Copiii expuși devreme la ecrane pot pierde simțul realității
Mihnea Măruță, jurnalist și doctor în filozofie, specializat în comunicare și identitate digitală, a fost invitat în podcastul Boabe de cunoaștere, moderat de dr. Mihail Pautov, unde a discutat despre impactul rețelelor sociale și al tehnologiei asupra copiilor și adolescenților. Dialogul poate fi ascultat aici.
Iată principalele idei:
– Rețelele sociale pun presiune pe copii să-și construiască un personaj public cât mai atrăgător, în loc să-și dezvolte autentic personalitatea;
– Grupul de urmăritori devine o autoritate morală pentru copil, înlocuind familia, școala sau comunitatea;
– Validarea primită online întârzie procesul de maturizare și afectează echilibrul emoțional;
– Ecranele anesteziază simțul realității: copilul își pierde reperele de spațiu și timp, ca într-o stare de hipnoză;
– Asistenții virtuali și presiunea de a „cuceri rețelele” le impun copiilor decizii și așteptări care pot deveni copleșitoare;
– Sportul rămâne una dintre cele mai eficiente alternative, pentru că asigură repere reale și autocunoaștere;
– Nostalgia generației Z vine dintr-un contrast puternic între o copilărie „mai simplă” și un prezent suprasaturat digital;
– Rețelele nu sunt democratice – doar câțiva influenceri concentrează atenția globală;
– Într-un viitor dominat de AI, tot mai puțini oameni vor deține cunoștințe reale, fără ajutor extern;
– Libertatea de decizie va fi pusă sub semnul întrebării, într-o lume în care alegerile sunt sugerate de algoritmi.
📙Cum te reconectezi cu adolescentul tău?
Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, împreună cu echipa de la Psihiatria Pediatrică Obregia, organizează un atelier gratuit pentru părinții de adolescenți. Prima întâlnire are loc pe 17 iulie, ora 17, la Spitalul „Prof. Dr. Al. Obregia”. Specialiști în sănătate mintală vor vorbi despre emoțiile adolescenților, cum se construiește încrederea și cum se pot gestiona conflictele zilnice.
Pentru înscriere trimite un e-mail la promovareasanatatii@assmb.ro cu subiectul „Vreau să particip”, menționând numele și numărul de telefon.
📙Unde ieșim cu copiii vara asta? (București și alte orașe – partea a II-a)
– Outdoor & mișcare: Trasee de bicicletă în pădurea Băneasa (+ centru de închirieri): ideal 7-14 ani; Cernica Extreme Park (8+ ani): tiroliene, trasee și adrenalina outdoor; Bounce Park Ariceștii Rahtivani (4+ ani): parcuri de aventură la 30 min de București.
– Creativitate, ateliere & concerte: Școala de vară – Fundația Calea Victoriei(13+ ani): cursuri de arte și gândire critică; Festivalul Strada Armenească (7+ ani): tradițiile, muzica, dansul și mâncarea comunității armene din România;
– Cultură & explorări: Muzeul de Geologie (toate vârstele); Muzeul Tehnic, Casa Ceaușescu (12+ ani): vizită ghidată într-un spațiu dintr-un trecut care nu trebuie uitat; Muzeul Țăranului Român.
– Indoor & distracție: Cyber Jump, Destiny Park, Hype Arena, Vmax Karting(Romexpo): vârstă potrivită în funcție de înălțime; Museum of Senses (AFI) (6+ ani); Escape room & trasee Questo (10+ ani).
– În alte orașe: Timișoara: Vară apARTE; Banatul Habsburgic – Restituiri istorice și culturale @ Muzeul Satului Bănățean; Gărâna Jazz Festival 2025.
Cluj: Concert simfonic – Orchestra Simfonică de Tineret din Bremen @ Auditorium Maximum; Revolution Outdoors (+ 3 ani): plimbări cu caii în natură; RoCreator la Turn – Festivalul Artizanilor, Designerilor și Artiștilor din Transilvania (10+ ani).
Sibiu: Făgăraș Fest: peste 20 de drumeții și tururi ghidate în natură, patru dezbateri din seria Carpathia Talks, activități pentru copii și familii, ateliere de percuție, meșteșugărit (3+ ani); Muzeul Brukenthal; Expoziția: „Moluște actuale și fosile – evoluție, diversitate, stabilitate”, Muzeul de Istorie Naturală.
Ai mers recent într-o excursie cu clasa sau ai descoperit un loc grozav împreună cu copilul tău? Spune-ne unde ați fost și ce v-a plăcut – fie că ești părinte sau profesor. Pregătim o nouă listă de idei și ne-ar plăcea să includem și recomandarea ta! Ne poți răspunde direct la acest mail sau scrie-ne la vocativ@eduforum.ro!
Știai că?
📙Grădinițele pregătesc copii pentru competiție, nu pentru solidaritate
Un studiu realizat în 53 de țări, printre care și România, arată că politicile de educație timpurie favorizează meritul individual, competiția și autonomia, în defavoarea solidarității, sprijinului comunitar sau înțelegerii contextelor sociale. Doar patru state – Irlanda, Noua Zeelandă, Malaezia și Filipine – recunosc în politicile oficiale că factori incontrolabili precum boala sau statutul familial influențează reușita în viață. Restul insistă că succesul ține exclusiv de efort individual. Cercetarea a analizat 92 de documente oficiale din perioada 1999-2023 și atenționează că valorile transmise în educația timpurie influențează convingerile copiilor despre lume. Iar promovarea ideii că un individ poate reuși doar prin meritele proprii poate afecta sănătatea mintală și slăbi legăturile dintre oameni.
📙Săptămâna de patru zile la școală nu aduce beneficii elevilor
O analiză a Universității din Oregon, bazată pe 11 studii, arată că trecerea la o săptămână de patru zile de școală nu îmbunătățește performanțele elevilor și poate avea efecte negative. În general, elevii din clasele primare și gimnaziale înregistrează scăderi la matematică și citire. La liceu, unele studii arată ușoare creșteri la note și ratele de absolvire, dar și mai multe absențe sau întârzieri. În orașe, efectele sunt mai degrabă negative. În plus, reducerea orelor poate duce la creșterea absenteismului cronic, a problemelor de comportament și chiar a infracționalității. Elevii rămân fără activități structurate în ziua liberă, iar asta le poate afecta dezvoltarea.
📙Se cere interzicerea staționării cu motorul pornit lângă școli
Campania „Oprește motorul!”, lansată de Asociația Părinți de Cireșari cu sprijinul Ecopolis, atrage atenția asupra poluării din jurul școlilor, cauzată de părinții care își așteaptă copiii cu motorul pornit. Măsurătorile făcute în Sectorul 1 arată depășiri constante ale limitelor legale de dioxid de azot, mai ales acolo unde traficul e blocat și motoarele rămân pornite – inclusiv în proximitatea școlilor și a grădinițelor.
Panouri informative au fost montate în fața a peste 100 de școli, iar proiectul a fost preluat oficial în sectoarele 1 și 6. Scopul final este modificarea Codului Rutier, astfel încât staționarea cu motorul pornit să fie interzisă prin lege. Afli mai multe din interviul acordat jurnalistei Adina Zoican de coordonatoarea campaniei, Elena Lucaci.
Interviurile săptămânii
Ilustrație: the74million.org
Mulți cred că vacanța profesorilor e la fel de lungă ca a elevilor. Dar pentru profi, vara vine și cu examene, formări, planificări și alte activități. Trei profesoare ne povestesc cum arată, de fapt, această perioadă pentru profesori.
Alexandra Chirea, profesoară de franceză la Colegiul Național „Gh. Șincai” și la Școala Gimnazială Evrika din București (de 16 ani la catedră)
„După ce se termină școala, primele două săptămâni de vacanță dorm. Atât de obosită sunt. Pentru că ultimele trei săptămâni nu le-am dormit, am scris aproape zeci sau sute de scrisori de feedback de final, am lipit plicuri, le-am ștampilat, am ascultat pentru măriri, am încheiat medii, am numărat scutiri și am motivat absențe, am renumărat că nu ieșeau, am visat că am lăsat medii neîncheiate, am mâncat bomboane cu copiii, am strâns și am predat manualele, am dat refresh la catalogul online de 100 de ori, că nu mergea. Am, pur și simplu, capul calendar. Așa trăim noi, profii, sfârșitul de an școlar. Este frumos, dar este și epuizant. Numai cine nu a fost la catedră poate afirma că avem prea multă vacanță. Eu, una, am nevoie de vacanță ca de aer, pentru că urmează apoi un alt an în care îmi pun tot sufletul și toată știința în slujba copiilor.”
Claudia Chiru, profesoară pentru Învățământul Primar la o școală de stat din București (de 15 ani la catedră)
„În vacanța de vară nu am doar o pauză binemeritată, în continuare muncesc pentru binele copiilor mei și al carierei mele. Folosesc această perioadă pentru formarea profesională: particip la cursuri, ateliere, conferințe și programe de perfecționare. Este momentul în care îmi actualizez cunoștințele – am achiziționat cinci cărți pentru această perioadă, explorez metode noi de predare, mă pregătesc pentru pasul următor în carieră și investesc în dezvoltarea mea personală și profesională. În paralel, vacanța de vară este și o perioadă de planificare intensă. Uneori, colaborez cu edituri, redactez articole sau mă implic în proiecte educaționale locale. Anual, particip și la tabere și școli de vară, pentru că îmi face plăcere să lucrez cu copiii chiar și în afara cadrului formal, îmi place momentul în care aceștia văd și trăiesc legătura dintre conceptele predate la școală și viață.”
Mihaela Murgoci, profesoară de istorie la Școala Gimnazială „Ionel Teodoreanu”, București (de 8 ani la catedră)
„Vara nu a fost niciodată pauză completă. Am participat la cursuri, am dat examene – de patru ori titularizarea, apoi definitivatul și gradul II – și am lucrat la proiecte educaționale. Am fost corector și supraveghetor la Bacalaureat și am petrecut zile întregi la Inspectorat pentru repartiții. În paralel, am continuat pregătirea pentru ore și clasele noi din toamnă. Vacanțele de vară au însemnat și excursii cu elevii: la Sibiu, Brașov sau Viena. Am strâns fonduri, am scris proiecte și am mers voluntar cu copiii la ateliere despre drepturile omului. Am organizat tabere și ieșiri din banii adunați din vânzarea de mărțișoare sau globuri, iar materialele pentru ateliere le-am cumpărat personal. Tot vara am creat materiale pentru ore, am cumpărat jocuri educaționale și am citit cărți pentru lista de lecturi a elevilor din clasele mici. Vara lui 2024 am petrecut-o între cursuri de pregătire și examenul de gradul II, pe care l-am luat cu 9,75. Nu am apucat să-mi iau nici cele 62 de zile de concediu restante, din cauza examenelor și activităților.”
Citește aici testimonialele complete.
Autoare : Adriana Moscu
Editoare: Andrada Lăutaru
Social-media: Adina Zoican
Coordonatoare: Florinela Iosip
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!