de Bianca Dragomir

Într-un sistem de învățământ care de multe ori este precar și nu răspunde nici pe departe nevoilor reale de învățare ale copiilor, peste 14.000 de profesori din programul Life-Lab, dezvoltat de BCR, din toate colțurile țării încearcă să le arate elevilor că școala chiar poate să-i pregătească pentru cele mai importante provocări ale vieții. Printre ele se numără și gestionarea banilor și, mai ales, înțelegerea faptului că alegerile de acum le pot oferi șansa la un viitor mai bun și mai stabil la vârsta adultă. Acești profesori, indiferent că predau Matematică, Biologie, Arte sau Religie, și-au propus un pariu cu ei înșiși: să-i învețe pe copii cum să ia decizii mai bune pentru viitorul lor.  Fie că le vorbesc despre bani, emoții, relații sau alte aspecte vitale ale vieții lor.

Comisia Europeană menționează că România este pe ultimul loc în UE la alfabetizare financiară. De altfel, datele europene din ultimii ani au arătat constant că România are un procent redus de adulți cu competențe financiare ridicate și un număr mare de oameni fără economii de urgență, ceea ce îi face extrem de vulnerabili.  

În paralel, scorurile mici la competențele de bază (înțelegerea unui text, logică, matematică aplicată) reprezintă și acestea un semnal de îngrijorare referitor la felul în care elevii de azi vor lua decizii cu banii lor de mâine. 

Simona Negru, profesoară de Fizică și Chimie la Școala Gimnazială Ghindeni din județul Dolj, ne-a mărturisit că cei mai mulți dintre elevii cărora le predă nu-și conștientizează nevoile și rareori înțeleg valoarea banilor. „În ultimul timp, am remarcat că, deși suntem în mediul rural, ei au la dispoziție un buget mai mare decât generațiile părinților acestora, dar nu cunosc valoarea lor. Din păcate, de multe ori, cheltuie fără să se gândească la consecințe. Nu prioritizează ceea ce este important pentru ei.”  

În plus, tocmai din cauza lipsei unei educații financiare integrate în sistemul de învățământ, Simona a remarcat că elevii ei nu știu să economisească, nu au un plan, un obiectiv sau o dorință pentru care să pună bani deoparte. „ Copiii cred cel mai adesea că este doar în responsabilitatea părinților să se ocupe de banii lor”, a adăugat profesoara. 

Cum poate fi educația financiară pe înțelesul copiilor? 

În acest peisaj, educația financiară devine una dintre puținele ancore reale pentru generațiile care vin. Reporterul VOCATIV a stat de vorbă cu mai mulți profesori care fac parte din programul național de educație financiară LifeLab, dezvoltat de BCR, aflat în acest an la a patra ediție. Din acest program face parte și profesoara Simona Negru.  

În cadrul uneia dintre întâlnirile profesorilor la care am participat, am remarcat că aceștia nu vorbeau despre definiții sau metodologii rigide, ci deschideau conversații despre viață: Cum explici diferența dintre nevoie și dorință? Cum transformi economisirea într-un exercițiu de răbdare? Cum faci loc întrebărilor sincere? Și de ce unii au, iar alții nu?

„În această perioadă, am reușit să facem educația financiară «vie» printr-o abordare practică, interactivă și adaptată realității copiilor. Am pus accent pe exemple concrete din viața de zi cu zi a elevilor: jocuri de rol, simulări, provocări și discuții deschise, astfel încât conceptele financiare să nu rămână abstracte”, explică Adina Roșca, coordonatoarea profesorilor din program. „Am vorbit despre bani pornind de la lucruri care contează pentru ei – economisire pentru un obiect dorit, alegeri între nevoi și dorințe, gestionarea unui buget simplu – și i-am încurajat să aplice imediat ceea ce învață.” 

„Părinte pentru o săptămână”, „simulare despre cum funcționează un magazin”, „copacul cu bancnote” sau „cum să câștigi bani din produse handmade” sunt doar câteva dintre activitățile și fișele realizate prin programul LifeLab.

În această poveste, profesorii sunt „punțile” care transformă educația financiară într-un joc despre viață, în care se creează un dialog autentic cu copiii printr-un limbaj accesibil lor. Așa se face că elevii din program nu doar că au înțeles noțiunile teoretice, dar au început să le și recunoască și să le aplice în propriile decizii. Asta face ca educația financiară din clasă să devină utilă în viața lor de zi cu zi, confirmă mai multe cadre didactice la unison. 

Educație începută de la cele mai fragede vârste 

La una dintre activitățile din program, am întâlnit-o pe Iuliana Mocanu, educatoare, și recunosc că am avut o ușoară reticență când m-am gândit cât de mici sunt copiii pe care trebuie să-i învețe despre bani. Însă, Iuliana mi-a spulberat imediat preconcepția: mi-a vorbit despre educație financiară nu ca despre o lecție cu definiții, ci ca despre un mod de a-i învăța pe copii să-și înțeleagă alegerile. De multe ori a început cu un singur cuvânt. O singură noțiune: „economisire”, „alegere”, „valoare”. Și, dintr-o dată, povestea începea să prindă contur. Apărea un personaj, o situație, o provocare. Iar copiii deveneau parte din poveste, nu doar spectatori. Învățarea nu mai era un obiectiv bifat, ci o experiență trăită.” 

Încet-încet, înțelegerea a început să se vadă în gesturi mărunte: să alegi, să aștepți, să compari, să te oprești o clipă înainte de impuls. Concepte care păreau grele pentru niște „oameni mici” au devenit simple atunci când le-au fost prezentate cu sens. „Am aplicat fișe, am creat activități pentru toate domeniile de activitate și, pas cu pas, am realizat cu câtă ușurință pot fi introduse noțiuni de educație financiară la grupă. Fără presiune. Fără teorie rigidă. Cu sens”, mai explică Iuliana.  

Introducând educația financiară la vârste atât de fragede precum a copiilor de grădiniță, educatoarea a văzut cum copiii încep să înțeleagă universul financiar din familie, dar și dincolo de ea.  

O eroare care ar trebui îndreptată

Când am întrebat-o pe Adina Roșca (coordonatoarea lor) ce reușesc profesorii să schimbe în felul în care elevii gândesc despre bani, a ales un mit pe care îl întâlnește frecvent în rândul copiilor, dar și la părinți sau chiar la unii dintre profesori: ideea că finanțele personale țin doar de matematică sau de economie. 

„Inițial, mulți elevi vedeau banii ca subiect relevant numai la orele de matematică sau la economie, fără legătură cu celelalte materii sau cu propria viață. Profesorii cu care lucrez au corectat acest aspect prin integrarea conceptelor financiare în lecții de Geografie, Biologie, Limba Română, Arte sau alte discipline, arătând că finanțele sunt peste tot și că luarea deciziilor responsabile implică abilități transversale (comunicare, colaborare, planificare etc.)”, spune Adina.  

De aici vine și miza: nu construiești doar cunoștințe despre bani, ci un fel de a gândi. „Educația financiară în școli este esențială pentru că formează un tip de gândire rațională, nu doar transmite informații despre bani”, adaugă profesoara.

„Pe elevi îi surprinde faptul că facem o conexiune între bani și tot ce ne înconjoară, și faptul că le explic că oriunde am merge, vorbim despre bani. Drept urmare, la orice materie putem să vorbim despre bani”, completează Daniel Burlacu, profesor de matematică la Liceul Tehnologic „Ilie Gavrilăi” din Ciorani. 

„În realitate, copiii și adolescenții iau decizii financiare mult mai devreme decât credem”, continuă coordonatoarea profesorilor din programul LifeLab. Fie că vorbim despre gestionarea banilor de buzunar, alocații, burse, economisire și mai târziu, administrarea primului salariu. Dacă elevii nu primesc repere clare și sănătoase din școală, deciziile lor se vor baza pe impuls.” 

Iar educatoarea Iuliana completează din experiența sa la clasă: „Am văzut copii care înțeleg că banii nu sunt doar ceva ce primești, ci ceva ce gestionezi. Că alegerile contează. Că munca are valoare.” Și, poate cel mai important, am văzut profesori care nu se simt singuri în această muncă: au resurse, mentorat, comunitate — și un motiv în plus să creadă că școala poate să pregătească pentru viață, nu doar pentru teste. 

LifeLab: Un laborator de idei pentru profesori 

LifeLab, inițiativă dezvoltată de BCR, își propune să nu transforme educația financiară într-o „materie în plus”, ci într-un mod de a preda mai aproape de viață, indiferent de materie. Cele peste 500 de resurse educaționale sunt gândite să intre în disciplinele deja existente în programa școlară — Română, Geografie, Biologie, Arte, TIC, chiar și preșcolar — și să-i scutească pe profesori de efortul de a inventa singuri totul, seara, când își pregătesc lecțiile pentru a doua zi.

„Îmi place să predau în special cu metode noi și atractive pentru copii, cu platforme digitale, și încerc pe cât posibil să fac ca ceea ce predau să fie lecții mult mai aplicate și mult mai apropiate de realitățile pe care le trăiesc elevii”, spune Magdalena Iacob Baciu, profesoară de Istorie și Geografie la Școala Gimnazială George Coșbuc din comuna 23 August, Constanța. 

Așadar, programul nu este doar un set de fișe de lucru distribuite mecanic, ci pune accent pe eliminarea presiunii și a teoriei rigide, permițând introducerea educației financiare în mod firesc, prin joc și povești adaptate lumii copiilor, fie că sunt la grădiniță sau la liceu. Este, în esență, inclusiv un spațiu de creștere pentru cadrele didactice. LifeLab îi ajută pe dascăli să devină versiuni mai bune ale lor: mai creativi și mai deschiși la inovație. 

Mărturiile profesorilor cu care am discutat sunt, poate, cele mai bune explicații pentru ceea ce face LifeLab: le dă voie profesorilor să adapteze și să ducă noțiunile mari în limbajul micilor întrebări. Programul le oferă profesorilor inspirația de care au nevoie pentru a transforma noțiuni rigide în experiențe vii. 

„Pentru mine, educația nu a fost niciodată doar despre fișe, obiective sau planificări. A fost, înainte de toate, despre oameni mici cu ochi mari și curioși, despre întrebări sincere și despre bucuria descoperirii. Iar proiectul LifeLab a venit ca o confirmare că ceea ce simțeam deja… se poate face. Și se poate face frumos”, mărturisește Iuliana Mocanu.  

Prin fișele de lucru și activitățile practice interdisciplinare de tip joc, ambele cele mai apreciate de profesori, educația financiară îi ajută pe copii să dezvolte competențe fundamentale: gândire critică, planificare, asumarea responsabilității și înțelegerea consecințelor pe termen lung. Astfel, școala nu mai oferă doar teorie, ci pregătește elevii pentru viață.  

„Pe termen lung, impactul depășește nivelul individual: tineri care înțeleg cum funcționează banii devin adulți mai responsabili, mai autonomi și mai echilibrați în raport cu resursele lor. De aceea, educația financiară în școli nu este un «bonus», ci o investiție directă în maturitatea economică și socială a unei generații”, concluzionează Adina.

De la lansare și până în prezent, LifeLab a devenit un hub digital pentru profesori din toată țara. Peste 14.000 de cadre didactice au accesat platforma, iar 3.700 dintre ele o folosesc activ. 

Material realizat cu sprijinul BCR.

Autoare: Bianca Dragomir

Managing-editor: Florinela Iosip

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.