4.6K

Sumar VOCATIV #64: Ce (nu) s-a schimbat la concursul directorilor și de ce rămâne politizat, evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, iar studenții cer reglementări pentru AI în universități. La Cutia cu Idei, cinci cărți pentru liceeni, formare pentru profesori pe educație sexuală și sustenabilitate. Aflăm de ce mamele renunță la cursa perfecțiunii, dar și cum modelează cititul cu voce tare creierul copilului. La final, Andreea ne spune cât de greu este să fii profesoară la sat și, în același timp, mama a doi copii.

Noutăți din Prima Bancă

📙Ce (nu) s-a schimbat la concursul pentru directori

Ministerul Educației a publicat o nouă metodologie de concurs pentru directorii de școli, dar cercetătorul în științele educației Șerban Iosifescu avertizează că schimbările sunt, în mare parte, de formă. Noua metodologie seamănă foarte mult cu cea veche și păstrează, în esență, aceleași prevederi (inclusiv unele care nu sunt susținute de legea nouă).

Un exemplu concret: în comisia de concurs este inclus în continuare un reprezentant al primarului, deși legea nu prevede explicit asta. Iosifescu vede în această prevedere un risc de politizare: prezența consilierului primarului în comisie poate fi o modalitate de a se asigura că „iese cine trebuie” la concurs, adică cel agreat politic, nu neapărat cel mai bun candidat.

Structura probelor s-a modificat ușor (de la două la trei probe), dar două dintre ele sunt eliminatorii, fără să conteze la media finală, ceea ce lasă loc de subiectivitate. Criteriile de evaluare rămân vagi, iar membrii comisiei nu au, de regulă, o pregătire specifică pentru a evalua competențe de management.

📙Emoții pentru copiii de clasa a II-a

Elevii de clasa a II-a au susținut săptămâna aceasta testările de la Evaluarea Națională. Copiii au trecut prin trei probe: Limbă și comunicare (scris), Limbă și comunicare (citit), respectiv Matematică și Explorarea mediului. Aceste testări nu au rol de ierarhizare, iar notele nu sunt trecute în catalog. În schimb, ele pot ajuta cadrele didactice să își dea seama de nivelul elevilor, iar astfel să lucreze mai mult cu cei care au dificultăți. 

Tot un rol de diagnostic educațional îl au și evaluările naționale de la clasa a IV-a și a VI-a, care urmează să aibă loc săptămânile viitoare. Elevii de a IV-a vor susține testările între 19 și 21 mai, iar cei de a VI-a între 26 și 28 mai. Din acest an, evaluările vor conține și itemi de tip PISA, după ce Ministerul Educației a aprobat în septembrie, anul trecut, o metodologie actualizată. 

📙Studenții își doresc AI responsabil în universități

Universitățile din România au nevoie de ghiduri clare privind utilizarea responsabilă, etică și eficientă a inteligenței artificiale, dar și de un cadru legislativ general în domeniu, atrage atenția Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Adaptarea sistemului universitar la noile tehnologii trebuie să fie însoțită de măsuri care să sprijine atât studenții, cât și profesorii, spun reprezentanții ANOSR.

Aceștia au propus și câteva măsuri de îmbunătățire: dezvoltarea competențelor pedagogice, de comunicare și de adaptabilitate ale cadrelor didactice, dar și participarea lor la programe care să-i ajute să înțeleagă nevoile studenților internaționali și diferențele culturale.

Totodată, studenții își mai doresc ca feedback-ul lor să conteze și să fie integrat în procesul educațional; publicarea tuturor documentelor în format online, dar și spații de cazare renovate și sigure. 

Cutia cu Idei

📙5 cărți pe care le vor citi liceenii cu plăcere

Dacă aveți un adolescent acasă sau la clasă care susține că nu-i place să citească, poate că n-a găsit încă cartea potrivită. Maria Melente, profesoară de română la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București, a ales cinci titluri care chiar prind la liceeni.

Învățare de Tara Westover – Autobiografia unei femei care a crescut izolată, fără să meargă la școală, într-o familie care se pregătea de apocalipsă și care a ajuns la Cambridge. O carte care îi poate ajuta pe adolescenți să prețuiască altfel accesul la educație, oricât de puțin le place programa.

Eu, care nu am cunoscut niciodată un bărbat de Jacqueline Harpman – O femeie care a crescut într-un buncăr subteran, fără să știe de ce. Atât. Cartea pune întrebări despre ce înseamnă să fii om fără contextul care te definește de obicei: familie, societate, trecut. Îi lasă pe cititori să se uite în gol mult timp după ultima pagină.

Istoria secretă de Donna Tartt – De la prima pagină știm că a avut loc o crimă în cadrul unui grup de studenți. Restul cărții e despre cum s-a ajuns acolo. O poveste cu atmosferă de „dark academia”, despre moralitate și despre cât de ușor inteligența devine justificare pentru lucruri discutabile.

Proiectul Hail Mary de Andy Weir – Un bărbat se trezește singur pe o navă spațială, fără să știe cine este sau de ce e acolo. Dovada că o carte poate fi și inteligentă, și imposibil de lăsat din mână, dar și că fizica nu e chiar atât de rea când vine la pachet cu o poveste bună. Există și o ecranizare de succes. 

Hamnet de Maggie O’Farrell – Shakespeare a scris „Hamlet” după ce fiul său, Hamnet, a murit la 11 ani. O’Farrell ia acest fapt și scrie unul dintre cele mai dureroase romane despre doliu, din perspectiva mamei. O carte care le arată adolescenților că, în spatele scriitorilor din manuale, există oameni obișnuiți care au trăit lucruri neobișnuit de grele.

Maria Melente este genul de profesoară caldă, care citește extraordinar de mult, care își pune întrebări diferite, și care, la clasă, nu se ferește să folosească AI pentru dezvoltarea gândirii critice. O găsiți pe Instagram @profaderomana.ro, unde le dă sfaturi elevilor, rezolvă teste de antrenament și face recomandări de lectură pentru elevi, profesori și părinți.

📙SEXUL vs BARZA caută profesori interesați de educația sexuală

Asociația SEXUL vs BARZA caută profesori care vor să abordeze altfel subiectele dificile din relația cu elevii. Dacă predai la gimnaziu sau liceu și vrei să înveți cum să gestionezi mai bine conversațiile despre emoții, rușine și identitate în perioada pubertății, poți aplica pentru sesiunile lor de formare în formularul de AICI. 

Pe același subiect, poți urmări și un video cu Adriana Radu, fondatoarea asociației, în care explorează câteva dintre situațiile cele mai recurente și mai greu de gestionat din clasă, inclusiv cum privim cu înțelegere emoțiile noi ale adolescenților, mai ales rușinea, și schimbările din perioada pubertății.

Adriana Radu a vorbit și pentru VOCATIV despre cum absența educației sexuale se transformă în traume invizibile. Interviul integral îl găsești AICI.

📙Cum predăm despre sustenabilitate

Cum îi ajuți pe elevi să înțeleagă că sustenabilitatea nu e doar despre mediu, ci și despre felul în care consumăm, construim, colaborăm sau avem grijă de comunitățile în care trăim? Și cum transformi toate aceste teme într-o experiență de învățare care chiar rămâne cu ei după ce se termină ora?

De aici a pornit SustenAbilitate 2.0, programul prin care EFdeN își propune să formeze anul acesta aproximativ 1.000 de profesori din 20 de județe, prin sesiuni gratuite dedicate predării sustenabilității aplicate în licee.

Mai mult decât un nou opțional aflat în proces de acreditare la Ministerul Educației, programul încearcă să schimbe felul în care se întâmplă învățarea la clasă. Profesorii sunt formați în metodologia Project-Based Learning, dezvoltată de Olimpia Meșa, care presupune un mod de predare în care elevii lucrează pe probleme reale, în echipă, cercetează, propun soluții și înțeleg mai ușor cum îi privește sustenabilitatea direct.

Profesorii participanți la trainingul gratuit, de tip Train the Trainers, vor primi curriculum complet, resurse educaționale și instrumente concrete de lucru la clasă. Dacă ești unul dintre profesorii interesați sau știi pe cineva care ar vrea să participe, accesează formularul de înscriere AICI.

Știai că?

📙Mamele încep să renunțe la cursa perfecțiunii

Un nou curent în rândul mamelor contestă modelul „părintelui-manager”. Cercetătorii de la Universitatea Pennsylvania arată că, între 1975 și 2018, timpul petrecut de mame ajutând copiii la teme a crescut de aproape cinci ori: de la 14 minute pe săptămână la peste o oră. La fel s-a întâmplat cu timpul dedicat îngrijirii bebelușilor și jocului cu copiii (de la 36 de minute la aproape trei ore). Între timp, rata natalității a scăzut cu 20%.

Tot mai multe mame spun că renunță la cursa optimizării copilului (activități extracurriculare nenumărate, note perfecte, obsesia admiterii la universități de top) și că sunt mai echilibrate și mai odihnite de când au făcut-o. Atât ele, cât și copiii lor.

În plus, economiștii subliniază că piața muncii a devenit atât de imprevizibilă, încât logica sacrificiilor nesfârșite nu mai pare rațională. „Părinții realizează că poate admiterea la Harvard nu garantează succesul”, spune Emily Oster, economist la Universitatea Brown și specialistă în parenting.

Totodată, psihologii confirmă că supracontrolul parental are un cost real pentru copii: adolescenți cu adevărat talentați, care cântau în orchestre profesioniste ori se clasau la competiții sportive, renunțau brusc la totul la 15-16 ani. Era singurul lor act de autonomie într-o viață altfel complet administrată de părinți.

📙Creierul se modelează diferit datorită cititului cu voce tare

Cititul cu voce tare nu este doar un ritual plăcut de seară. Cercetările au arătat de mult că aceste momente le îmbunătățesc copiilor abilitățile de limbaj și comunicare și că îi ajută să se dezvolte emoțional. O echipă de cercetători însă a vrut să afle dacă efectele merg mai departe de atât.

Într-o serie de trei studii realizate în școli primare și gimnaziale, cercetătorii au comparat copiii care participau la sesiuni regulate de citit cu voce tare cu cei care continuau activitățile obișnuite de la clasă. Rezultatele au fost clare: grupul expus lecturii cu voce tare a înregistrat o dezvoltare mai accentuată pe două măsurători distincte ale inteligenței. Cu alte cuvinte, nu e vorba doar de vocabular sau de fluență, creierul copilului se modelează diferit atunci când ascultă povești.

Ce puteți face:

1. Citiți cu voce tare zilnic, chiar și 15–20 de minute. Nu contează dacă copilul știe deja să citească singur, ascultatul unei povești îi solicită creierul diferit față de lectura independentă.

2. Alegeți cărți puțin peste nivelul lui curent. Poveștile cu vocabular nou și structuri narative mai complexe stimulează mai mult decât cele deja familiare.

3. Discutați după. Câteva întrebări după poveste „Ce crezi că simțea personajul?”, „Tu ce-ai fi făcut?” transformă lectura într-un exercițiu activ de gândire.

4. Nu înlocuiți cartea tipărită cu audiobook-ul. Studiile arată că interacțiunea directă cu cărțile tipărite oferă beneficii mai mari pentru dezvoltare decât alternativele digitale.

Editorialul Săptămânii

Andreea Maria Țăranu este profesoară de engleză la Liceul „Mihail Sadoveanu” din comuna Borca, județul Neamț. Predă atât la ciclul primar, cât și la gimnaziu și liceu. Asta înseamnă că, în fiecare zi, face saltul de la copii de clasa I la adolescenți de clasa a XI-a. Este și mama a doi copii, care învață la aceeași școală: un băiat în clasa a V-a și o fetiță în clasa I.

Editorialul ei este despre ce înseamnă să fii profesoară într-o școală de la țară, cu o comunitate vulnerabilă, în care unii copii vin la ore fără pix și fără „pachețelul cu mâncare”.  Despre cum, la aceeași clasă, predai unui copil rom dintr-o familie săracă cu ADHD, dar și unei fetițe cu autism aflată în plasament. 

Despre cum, după o astfel de zi, te întorci acasă stoarsă de energie și abia atunci începe a doua tură: cea de mamă. Și despre vina care nu te lasă să dormi pentru că, după ce ai dat tot ce ai avut altor copii toată ziua, pentru ai tăi nu mai ai destulă răbdare și înțelegere. Nu mai ești acolo, lângă ei, așa cum ți-ai dori.

*****

Am intrat în învățământ în 2008, înaintea erei noastre, zic eu, pe timpul când profesorul era cineva, ori poate era doar impresia debutantului. De atunci profesez în aceeași școală, am văzut-o crescând și am crescut odată cu ea. În tot acest timp am întâlnit fel și fel de situații, dar nimic până acum nu m-a făcut nici măcar să mă gândesc să renunț… până acum.

Vremurile acestea au venit la pachet cu foarte multe provocări pentru mine ca profesor în mediul rural. Comunitatea este una vulnerabilă, iar elevii mei provin din medii foarte diferite. Activitatea la clasă nu e chiar cum aș dori, cum m-aș aștepta.

Fiecare copil e unic prin bagajul pe care îl poartă din familie și din mediu, dar atunci când bagajul real din ghiozdan lipsește (de la pachețel și până la caiete ori creioane) rolul meu de profesor devine umbrit de cel de mamă, de om, de cetățean revoltat că sărăcia este încă vie și apasă zi de zi pe umerii unor copii.

Nu mă plâng. Duc povara cu demnitate. Am grijă ca în rucsacul meu să port mereu un pix, un creion, o foaie, un caiet în plus, am diferite bomboane, batoane de ciocolată… Am și șervețele, șosete… Am spus destul și doare.

Cezar e un copil de etnie romă, e incredibil de isteț și muncitor. E în clasa a III-a. Familia nu-l susține, nu-i insuflă drag de școală, de ordine, de a avea grijă de lucrurile pe care le are în posesie; probabil suferă și de o formă de ADHD. Nu are niciodată cu ce să scrie.

La clasa asta eu merg pregătită sufletește și material, spun un „Doamne-ajută!” când intru pentru că tot aici este și Carina, o fetiță cu autism aflată în plasament. Nu mă plâng că e greu, știu că le pot duce pe toate, dar asta nu mă împiedică să mă întreb permanent „De ce?”.

Citește întregul editorial AICI. 

---

Ajunge la cei care contează în educație! Newsletter-ul VOCATIV este citit săptămânal de peste 11.000 de părinți, profesori și specialiști în educație. La acest canal se adaugă site-ul și conturile noastre de social media. Dacă ai un program, o platformă educațională sau reprezinți un ONG ori o companie cu misiune în educație, poți deveni partener VOCATIV. Scrie-ne la vocativ@eduforum.ro și îți trimitem opțiunile de colaborare.

Autoare: Alma-Maria Coman, Florinela Iosip

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.