Tinerii implicați în proiectul ZBOR/ Foto: Arhiva BCR
Mulți tineri ajung să ia decizii importante despre viitor fără să aibă aproape un adult care să-i îndrume cu răbdare și pricepere. Deși au întrebări și caută o direcție, nu întotdeauna găsesc un loc unde să fie ascultați. Totuși, există inițiative care le oferă contexte de învățare și dialog cu adulți care îi susțin și îi validează.
„Zboară peste tot, gândește limpede”
Cu ani în urmă, doi artiști români, Guess Who și Marius Moga, au scos un hit ale cărui versuri se potrivesc perfect și azi: „Și visul meu nu are limite/Zboară peste tot, gândește limpede/Mă îndrumă după cum îmi pun în minte toate gândurile/Să fac totul ca la carte, să rup rândurile/Că poate azi nu, dar mâine sigur nu-i la fel/Trage de mine caracterul meu de fier. Ai mei n-au avut habar/Cât de sus pot eu să sar/Acum că nu mai am nimic de ascuns/Pot să mă duc tot mai sus”.
Tinerii nu au nevoie de rețete, ci de puțină încredere și un adult care să-i ghideze la momentul potrivit.
Sasha Scotnițchi are 19 ani și vara asta a luat Bacalaureatul, după patru ani petrecuți pe băncile Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” din București. E pasionat de știință și ar fi putut aplica la oricare din universitățile mari ale lumii, dar nu s-a grăbit să facă pasul spre viața de student.
Sasha a ales să-și ia un an sabatic după liceu, nu pentru că e nehotărât, ci pentru că nu vrea să se grăbească să aleagă: vrea să facă știință în mod autentic, să meargă pe teren și abia apoi să decidă dacă va dedica mai mult timp pentru biologie, chimie, fizică sau astronomie.
„Am devenit voluntar în cadrul Departamentului de Biologie Moleculară al Muzeului Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa» din București, anunța el pe contul de Instagram de curând.
Sasha este printre norocoșii care și-au găsit „cuibul”. „Am intrat în echipa de cercetători pe care am bucuria să îi numesc mentori, prieteni și chiar familie.”
Mara Surugiu are 17 ani și este elevă în clasa a XI-a, la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” , București. Nici ea nu s-a hotărât încă ce meseria va urma. „Sunt încă în ceață când vine vorba de facultate și carieră. Îmi plac multe lucruri și, de curând, am redescoperit o latură umanistă pe care o ignorasem complet în planurile de viitor. Pe scurt, nu știu încă ce drum profesional să aleg.”
- Citește mai multe testimoniale legate de cum văd tinerii viitorul în carieră și ce își doresc de la adulți, aici.
Care e problema?
Deși România a lansat recent reforme în educație, provocările rămân mari, arată raportul Education and Skills/Educație și competențe lansat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și publicat în mai 2025. Mulți elevi părăsesc școala fără competențe de bază, în special la matematică, știință și citire, iar diferențele dintre mediul urban și rural sunt importante.
Accesul la educația timpurie este încă redus în zonele defavorizate, iar programele de formare pentru adulți sunt puține și slab finanțate. Participarea la învățământul superior rămâne sub media OECD, iar tranziția de la educație la piața muncii este dificilă pentru mulți tineri.
Se recomandă investiții mai mari în educația timpurie, sprijin personalizat pentru elevii vulnerabili, dezvoltarea competențelor relevante pentru viitor și consolidarea legăturii dintre școală și realitatea socială și economică – inclusiv prin inițiative locale și formare continuă pentru adulți.
Lucruri destul de greu de dobândit în viitorul apropiat, având în vedere schimbările sub care a început noul an școlar – cu școli închise, mai mulți elevi comasați în clase și profesori nevoiți să-și ia ore de predare în plus pentru a realiza norma didactică.
În același timp, peste trei sferturi dintre tinerii români consideră că dezvoltarea personală și profesională este o prioritate, arată datele unui sondaj realizat de BCR. Cu toate acestea, doar o treime spun că găsesc astfel de oportunități în România sau în comunitatea lor.
Această diferență între ce își doresc și ce găsesc îi face pe mulți tineri să se simtă nesiguri pe viitor. Pentru 59% dintre ei, lipsa perspectivelor din orașul natal e principala sursă de anxietate. Aproape jumătate sunt nemulțumiți de lipsa de oportunități, iar mulți spun că vor să plece pentru a găsi joburi mai bune.
Un raport UNICEF lansat în septembrie 2025 arată că aproape 1 din 4 elevi de gimnaziu din România au probleme emoționale la școală, mai ales fetele, copiii din urban și cei cu nevoi speciale. Mulți nu au încredere în adulții din jur și simt că nu pot vorbi deschis cu ei. Iar când asistă la situații în care alți colegi sunt jigniți, umiliți sau agresați, aproape jumătate dintre ei nu intervin deloc.
O altă preocupare importantă a tinerilor este legată de costul vieții: tot mai mulți tineri cer investiții în locuințe accesibile și sprijin financiar pentru a-și putea construi un viitor stabil.
În multe țări europene, au fost puse în practică soluții concrete care îi ajută pe tineri să treacă mai ușor prin tranziția spre viața adultă. De exemplu, programul Youth Guarantee, o inițiativă a Uniunii Europene, le oferă celor sub 25 de ani sprijin rapid pentru a-și găsi un loc de muncă, o formare sau un stagiu. Alte inițiative se concentrează pe cursuri care dezvoltă competențele de bază – matematică, digital, comunicare – adaptate nevoilor fiecărui tânăr. Totodată, multe state investesc în consiliere și sprijin emoțional, prin grupuri de suport, consilieri accesibili și campanii care normalizează discuțiile despre sănătatea mintală.
Pe lângă acestea, mobilitatea și voluntariatul rămân instrumente puternice: programe ca Erasmus+ sau Corpul European de Solidaritate le oferă tinerilor șansa să învețe din experiență, să colaboreze cu alții și să capete încredere. Iar în unele țări, tinerii sunt implicați direct în luarea deciziilor care îi privesc – prin grupuri consultative, platforme de dialog sau procese de consultare reală.
Tinerii implicați în proiectul ZBOR/ Foto: Arhiva BCR
Se poate și la noi
Cum răspunsurile din partea instituțiilor vin adesea prea târziu sau nu acoperă nevoile reale ale tinerilor, tot mai multe inițiative independente sau private încearcă să acopere golurile și să dezvolte abilități necesare integrării în piața muncii: adaptabilitate, educație financiară, gândire critică, creativitate, sănătate emoțională.
Școala nu poate acoperi tot ce are nevoie un tânăr pentru a deveni un adult complet. Oricât de important ar fi ce se întâmplă în clase, tinerii au nevoie, dincolo de teorie, și de contexte alternative în care să învețe din experiență. Au nevoie de locuri unde pot greși fără teamă și pot pune întrebări fără să fie judecați. Unde pot învăța direct de la adulți care îi înțeleg și îi tratează ca parteneri.
„Dacă e totuși ceva ce îmi doresc cu adevărat, e să găsesc un grup de tineri ca mine. Care au în ADN curiozitatea, dorința de a descoperi și de a înțelege lumea. Să ne întâlnim constant ca să dezbatem idei, teorii și lucrări științifice. Asta îmi doresc și eu: un spațiu mic, dar viu, de gândire și prietenie”, spune Sasha Scotnițchi.
În câteva orașe din România, tinerii încep să aibă acces la astfel de spații. ZBOR, inițiat de BCR, este cel mai extins ecosistem dedicat tinerilor din România și a pus în mișcare o rețea națională de huburi educaționale – 7 deschise în 2024, iar până la finalul lui 2025 vor fi 12. Acestea se află în Constanța, Iași, Cluj-Napoca, Brașov, Ploiești, Târgu Jiu, Baia Mare, Vaslui, Timișoara, iar în pregătire Craiova și două în București (ASE și Politehnică).
La 1 an de la lansare, ZBOR înseamnă peste 51.000 de tineri implicați, 1.358 de evenimente, 598 de ore de educație financiară și antreprenorială, peste 300 de voluntari activi și o rețea de peste 250 de ONG-uri și 50 de companii partenere. Fiecare hub include ateliere de educație financiară, sustenabilitate, public speaking, managementul timpului sau inteligență emoțională – toate cu acces gratuit pentru cei între 14-25 de ani.
La Cluj, tinerii lucrează cu specialiști în storytelling, educație financiară și gaming. La Brașov, învață cum se spune o poveste prin imagini și cum funcționează blockchain-ul. În Vaslui, descoperă ce înseamnă sustenabilitatea și cum se poate transforma o idee în proiect de comunitate.
Fiecare hub e adaptat local, dar toate au în comun același lucru: tinerii sunt tratați cu seriozitate și primesc spațiul de care au nevoie ca să-și dea seama cine sunt și ce pot face.
ZBOR nu vine cu rețete gata făcute. În schimb, oferă contexte din care se pot naște idei strălucite. BCR susține această schimbare de perspectivă, de la soluții formale, adesea abstracte, la experiențe pe bune.
Viitorul începe atunci când tinerii sunt văzuți. Și ascultați.
- Un material susținut de BCR, care deschide conversația despre cum putem trece de la critică la încredere atunci când vorbim despre tinerii din ziua de azi. ZBOR este un proiect BCR care pune la dispoziția tinerilor huburi fizice, o platformă digitală și resurse pentru dezvoltare personală și profesională. Pentru că atunci când tinerii primesc încredere, își întind aripile, se implică și aduc o schimbare pozitivă în comunitate. Mai multe informații pe www.zborhub.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!