Săptămâna asta vorbim despre ce e de făcut urgent pentru a înlocui un sistem al educației prăfuit cu unul fresh și realist, cum poate AI-ul să ajute la meditații și să fie integrată la ore fără prea mari bătăi de cap. Aflăm ce înseamnă mobilitate sigură pentru copii și de ce e nevoie de „străzi școlare”, avem și o selecție de cărți premiate pentru cei mici. Psihologa Daniela Vasile ne spune cum să recunoști o traumă la copii, iar la final, ne descrețim frunțile cu o poezie primită în dar de la o cititoare talentată.
Noutăți din Prima Bancă
📙România are nevoie de reforme urgente în educație
Pe 27 mai a fost publicat cel mai recent Raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind Educația și Competențele în România. Îl poți citi în original, aici.
În ciuda noilor legi ale educației, reformele avansează greu, iar sistemul rămâne dezechilibrat și ineficient. România e mult sub media OCDE la aproape toți indicatorii – de la participarea în educația timpurie până la scorurile PISA și rata de angajare a tinerilor. Raportul oferă direcții de urmat: accent pe educația funcțională de la cele mai mici vârste, formare reală pentru dascăli și susținerea elevilor în risc de abandon. Raportul OCDE vine la pachet cu 88 de „mesaje de politică educațională” și cere urgent planuri concrete. România se află într-un punct cheie: fie construiește un sistem mai echitabil și adaptat vremurilor, fie continuă să piardă elevi și profesori pe drum.
Ce propune OCDE?
– Finanțare echitabilă, care să susțină cu prioritate educația timpurie și școlile din comunități vulnerabile;
– Acces la educație pentru copiii din mediul rural, familii sărace și comunități rome;
– Mai mult curriculum aplicat real, mai puțin teoretizat – predare mai conectată la viața practică;
– Examene aliniate cu programa: centrate pe înțelegere, aplicare și gândire critică, în loc de memorare mecanică.
– Sprijin concret pentru profesori și directori: mentorat, formare adaptată, mai multă autonomie și responsabilitate;
– Rețea școlară regândită, inclusiv prin clustere educaționale (un context în care mai multe școli dintr-o zonă colaborează, își împart resursele, se sprijină între ele, învață unii de la alții);
– Învățământ profesional cu sens, conectat la nevoile tinerilor și ale pieței muncii;
– Competențe esențiale pentru viață: curiozitate științifică, dincolo de simpla memorare a informațiilor.
📙4 din 10 adulți nu pot înțelege texte sau face calcule simple
Se apropie perioada examenelor și iar o să se râdă de perlele scoase de copii la Capacitate și Bacalaureat – puse pe seama analfabetismului funcțional. Realitatea e, însă, că și populația adultă are lacune serioase legate de educație și cultură generală.
Un studiu realizat de Ministerul Educației în 2023 și publicat în 2025 arată că aproape 40% dintre adulții din România au dificultăți serioase în a înțelege texte scurte sau a face calcule de bază. Este primul studiu de acest fel făcut vreodată la noi, echivalent cu testele PISA, dar aplicat populației adulte.
Cele mai mari probleme se întâlnesc la generațiile care au trecut prin școală în perioada comunistă: mai mult de jumătate dintre românii care aveau peste 30 de ani în 1989 se află acum sub nivelul minim de competențe în literație și calcul. Nu stăm mai bine nici în cazul tinerilor – unul din trei este în zona de analfabetism funcțional sau de risc.Rezultatele vin în sprijinul concluziilor Raportului QX, care evaluează starea educației și cercetării din România, și arată de ce trebuie reformate școala și învățarea pe tot parcursul vieții. Cei care au participat recent la cursuri de formare continuă au rezultate mai bune. La fel și cei cu studii superioare. Părinții și profesorii pot folosi aceste date pentru a susține învățarea funcțională încă din primii ani de școală.
📙S-au deschis înscrierile pentru Gala Directorii Anului 2025
Asociația pentru Valori în Educație dă startul înscrierilor pentru Gala Premiilor Directorii Anului, eveniment care scoate în evidență munca directorilor de școli din învățământul public preuniversitar. Se pot înscrie până pe 20 iulie toți cei care au ocupat funcția de director sau director adjunct în perioada 2024-2025. Jurizarea regională va avea loc la Bacău, Alba Iulia, Oradea și Constanța, iar premiile – în valoare de 3.500 euro fiecare – vor fi decernate pe 20 octombrie, la Opera Națională București. Gala premiază excelența în trei categorii: Inovare, Antreprenoriat și Egalitate de Șanse. Poți consulta regulamentul competiției aici.
📙Copiii nu ar trebui să creeze legături emoționale cu inteligența artificială
Sam Altman, CEO-ul organizației OpenAI și proaspăt tată, spune că nu își dorește ca fiul său să dezvolte o relație apropiată cu un chatbot. Declarația vine în contextul discuțiilor tot mai aprinse despre cum ar trebui protejați copiii de riscurile AI, mai ales când sistemele încep să colecteze și să analizeze date personale. Altman a recunoscut că mulți adulți apelează deja la inteligența artificială pentru sprijin emoțional, dar susține că acest fenomen trebuie monitorizat atent. El consideră că adulții ar putea avea mai multă libertate în folosirea AI, însă copiii ar trebui protejați. Este, însă, dificil, pentru că identificarea vârstei reale online rămâne o provocare.
Cutia cu Idei
📙Ghid practic despre AI, făcut special pentru profesori
RoboHub.ai, un centru educațional din România, creat de Asociația E-Civis cu sprijinul Microsoft România, care promovează programarea, robotica și AI în rândul elevilor, profesorilor și publicului larg, a lansat un ghid practic și ușor de folosit, disponibil gratuit pe site-ul proiectului. Tot ce trebuie să faci e să dai click pe fereastra care apare când accesezi site-ul, apoi se va deschide un formular, de completat cu nume și e-mail. În scurt timp, vei primi prin poșta electronică varianta electronică a ghidului. Dacă ești cadru didactic și vrei să înțelegi mai bine cum funcționează inteligența artificială și cum o poți integra în lecții, ghidul ăsta e pentru tine: informațiile sunt explicate limpede, cu exemple din atelierele desfășurate anterior cu profesori. Poți merge și mai departe și să participi la cursurile gratuite RoboHub – online sau direct în laborator, printre roboți. Următoarele întâlniri sunt pe 6 iunie (webinar) și 7 iunie (atelier fizic, în București). Te poți înscrie aici (pentru 6 iunie) și aici (pentru 7 iunie).
📙Povești bune, premii meritate
Literatura pentru copii a fost în centrul atenției la librăria Cărturești Carusel din București, unde a avut loc a doua ediție a Premiilor Cărturino. Au fost premiate cărți pentru copii, semnate de autori și ilustratori români – un mod de a-i susține pe cei care le creează și de-a ajuta părinții și educatorii în alegerea lecturilor. Iată câștigătorii:
Vreau să fiu invizibil – Dan Ungureanu (Cartea ilustrată a anului – 6-10 ani). Cartea spune povestea lui Toma, un băiat care caută refugiu în cărți și visează să dispară, ca să scape de fratele lui mai mic, care nu-i dă deloc pace.
Comoara lui Harap Alb – Mihai Mănescu (Cartea de literatură pentru copii a anului – 8-12 ani). Un bătrân erou de poveste ajunge în lumea noastră și pornește alături de șase copii într-o aventură plină de mistere, prietenie și magie.
Marele Ciulică – Nicolae Popa (Premiul copiilor – 6-10 ani). Cartea urmărește viața unor copii rămași într-un sat, unde porunca de a fi ascultător le schimbă felul de a vedea lumea și felul în care lumea reacționează la ei.
Descântece de bune maniere – Ionela Hadârcă (Premiul librarilor – 4-6 ani). O carte pentru copiii care vor să scape de reguli și să trăiască fix cum au chef – cu râsete, obrăznicii și descântece împotriva bunelor maniere.
Cele 20 de titluri finaliste vor putea fi răsfoite într-un raft dedicat, în librării și pe carturesti.ro.
Știai că?
📙Legendele urbane – adevărate lecții de gândire critică
Elevii unui liceu din Pennsylvania învață să distingă faptele de ficțiune, în timp ce explorează cele mai bizare legende locale, scrie un articol din Edutopia. Pornind de la un joc de telefonul fără fir, profesorii îi ghidează prin surse istorice și vizite la fața locului, pentru a descoperi ce adevăruri se ascund în spatele miturilor. Pe lângă distracție, adolescenții învață cum se formează narațiunile colective și ce spun ele despre valorile, temerile și prejudecățile unei comunități.
📙Întrebările cu răspunsuri multiple clarifică mai bine materia
Un studiu din 2025 realizat de Bayes Business School din Londra arată că elevii învață mai bine atunci când la testele grilă sunt nevoiți să bifeze mai multe răspunsuri corecte, nu doar unul singur. Deși acest tip de întrebare este perceput ca fiind mai greu și provoacă mai mult stres, el îi ajută pe elevi să înțeleagă mai profund materia și să o aplice mai bine la alte tipuri de evaluare, cum ar fi proiectele sau testele scrise. Cercetarea a inclus două grupe de elevi care au susținut aceleași teste, dar în formate diferite. Cei care au lucrat cu grile multiple au spus că au fost mai atenți la detalii și că au gândit mai critic. Deși notele au fost mai mici la acest tip de test, efortul suplimentar a dus la o implicare mai mare și, în final, la rezultate mai bune în restul activităților. Cercetătorii propun ca profesorii să combine cele două tipuri de întrebări în examene, pentru a evalua atât cunoștințele de bază, cât și capacitatea de aplicare.
📙(Nu e încă, dar) Bucureștiul poate deveni un oraș prietenos cu copiii
Deși ocupă locul 34 din 36 în clasamentul european al orașelor sigure pentru copii, realizat de Clean Cities, Bucureștiul are toate șansele să recupereze rapid. ONG-ul 2Celsius propune câteva soluții care ar putea remedia situația: reducerea vitezei la 30 km/h pe străzile secundare, crearea a 30 de „străzi școlare” (zone fără trafic auto în jurul școlilor, în anumite intervale orare), o rețea de 100 km de piste protejate pentru biciclete și o platformă online unde părinții pot vota zonele care au nevoie de intervenție. Orașe ca Paris sau Helsinki arată că aceste măsuri sunt posibile și eficiente: scad numărul accidentelor, reduc poluarea și încurajează mersul pe jos.
Mentorul săptămânii
Diana Vasile/ Foto: Arhiva personală
Diana Vasile e psihoterapeut, psiholog clinician și predă la Psihologie, la Universitatea din București. A fondat Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei și de peste 25 de ani se ocupă de felul în care răni vechi, din copilărie sau din familie, ajung să ne blocheze viața.
În discuția de față, spune ce e, de fapt, o traumă. Ce-i încurcă pe părinți. Ce se întâmplă când protejezi prea mult. Și cum recunoști momentul în care ai nevoie de ajutor – tu sau copilul tău.
– Ce soluții există pentru protejarea sau îmbunătățirea sănătății mintale a copiilor și adolescenților?
Buna funcționare a adultului. Părintele trebuie să aibă grijă de sine, să se afle într-o stare de echilibru, ca să poată oferi copilului ce are nevoie. E o relație inevitabil inegală – copilul primește, părintele oferă. Dacă părintele nu are de unde să ofere, se instalează epuizarea. Îngrijirea de sine și sprijinul din partea altor adulți sunt esențiale.
Înțelegerea psihologiei copilului. Părintele trebuie să știe ce nevoi emoționale are copilul, cum gândește, cum reacționează, cum cere ajutor. Nu emoțiile sunt problema, ci felul în care știm să le gestionăm. Trebuie să oferim mesaje clare, să răspundem comportamentelor copilului într-un mod care îl ajută să crească și să se dezvolte.
Un părinte suficient de bun nu înseamnă un părinte perfect, ci unul care reușește, în mod constant, nu neapărat mereu, să răspundă adecvat nevoilor copilului. Înseamnă și să accepți momentele grele, să navighezi printre ele și să îl înveți pe copil că uneori e firesc să pierdem, să greșim, să suferim.
– Cum ar trebui să reacționeze un părinte atunci când copilul trece printr-un moment dificil? Ce poate spune ca să-l sprijine?
Poate spune ceva simplu și clar: „Înțeleg că treci printr-o perioadă grea. Sunt aici pentru tine”. Sau, dacă este foarte furios și are comportamente nepotrivite, părintele poate spune: „Tu ești un copil bun care trece printr-un moment dificil. Vreau să te ajut să fii în siguranță și să găsim împreună comportamente care să-ți fie de folos acum”. Această abordare îi transmite copilului că este văzut, acceptat și susținut fără judecată.
📙5 lucruri de ținut minte pentru părinți și profesori de la Diana Vasile:
1. Copilul nu are nevoie doar de succese, ci și de eșecuri. „Învață la fel de mult – poate chiar mai mult – din nereușite. Eșecul nu este o tragedie, ci o etapă firească în procesul de dezvoltare. Nu ne speriem că nu merge din prima – nici la mers, nici la matematică, nici la relații. Învățarea se construiește din pași mici, din succese și greșeli, iar grija reală înseamnă să fii acolo pentru ambele.”
2. Copiii sunt adesea neglijați. „Uneori, profesorii – la fel ca părinții – devin ei înșiși epuizați și nu mai au resurse emoționale să se implice. Nu mai observă copiii, nu mai intervin în conflicte, nu mai întrețin relații sănătoase în clasă. De aici, apar tensiuni în colectiv și se ajunge ușor la forme de agresivitate și excludere. Pe scurt, lipsa grijii – fie că vorbim de abuz, stres sau neglijare – este ceea ce transformă un context școlar într-un mediu cu risc traumatic.”
3. Nu trebuie să punem ceva „în locul” furiei. „Furia este o emoție valoroasă, ca toate celelalte. Nu trebuie anulată sau înlocuită, ci simțită, recunoscută și exprimată în mod sănătos. O emoție are un parcurs firesc: trebuie simțită, acceptată, denumită, exprimată și asociată cu un comportament adaptativ. Copilul trebuie să-și observe senzațiile din corp și să le pună în cuvinte: Simt furie, Mă simt frustrat, Mi-e greu, Mă simt apăsat. Emoția trebuie identificată și validată: E normal să simți asta acum.”
4. Copilul are nevoie de o rețea de sprijin. „Este esențial să existe o colaborare între părinți, profesori, consilieri, prieteni apropiați, chiar și vecini. Împreună, acești adulți pot crea un mediu în care copilul se simte în siguranță și ascultat.”
5. Copiilor trebuie să li se dea credit. „De multe ori, adulții tind să creadă mai ușor varianta celuilalt adult, mai ales când copilul acuză un comportament nepotrivit din partea unui profesor sau coleg. Dar atunci când copiii se deschid și povestesc lucruri dureroase, primul nostru impuls nu trebuie să fie îndoiala. Să nu presupunem că exagerează sau că au înțeles greșit.”
Citește aici întregul interviu.
Autoare : Adriana Moscu
Editoare: Andrada Lăutaru
Coordonatoare: Florinela Iosip
Comunitatea Vocativ
„Cum te porți… așa primești”: o lecție de viață scrisă în carantină
Viorela Mihai ne-a scris o poveste care ne-a emoționat. În timpul pandemiei, ca să își păstreze echilibrul și optimismul, a creat o poezie pentru copiii mici și mari. A devenit un proiect de familie, ilustrat cu jucării și imagini din grădină. A sperat atunci să-l poată dona unui ONG, pentru a ajuta, dar planul s-a amânat. Ce a rămas însă a fost poezia și dorința de a face bine. După ani în care gândul n-a dispărut, Viorela ne-a trimis povestea lui Ștrengărel, o istorioară cu tâlc și versuri care adună în ele tot ce ne-ar plăcea să păstrăm din copilărie: curaj, răbdare, joacă și bunătate.
Redăm mai jos un fragment din cartea ei:
„Să fii drept… este permis,
Fun-ul nu e interzis,
Dar toate la timpul lor!
Cu răbdarea… nu-i ușor,
Curajul nu vine-n zbor,
Doar în tine îl găsești.
Cum te porți… așa primești!”Îi mulțumim Viorelei și sperăm să mai auzim de Ștrengărel. Așteptăm cu mare bucurie poveștile voastre la Vocea comunității – inclusiv cele care au așteptat câțiva ani până să fie trimise. 🙂
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!