Claudia Oprescu, expertă în educație financiară, explică cum vorbim despre bani indiferent de vârstă: „Copiii învață din conversații mici, nu din teorii mari”

9.1K

Articol de Alina Popescu

V-ați întrebat vreodată când și, mai ales, cum să le vorbiți copiilor despre bani? Mulți părinți așteaptă „vârsta potrivită”, dar experții în educație financiară și profesorii spun că acest lucru se poate face încă de la 3 ani, prin mici trucuri. În plus, chiar dacă în lumea modernă folosim mai rar metoda de plată tip cash, pentru copii poate fi mai ușor să înțeleagă valoarea banilor, dar și concepte precum „restul”, atunci când folosim această metodă de plată. Odată cu vârsta apar și tentațiile financiare, dar și economisirea poate fi învățată prin câteva trucuri simple.

De Global Money Week, BCR lansează campania „Se dă edufin la toată lumea” – o săptămână în care educația financiară iese din sala de clasă și apare oriunde ai 30 de secunde libere: la bancomat, în metrou, pe TikTok sau în pauza de la film.

Pornind de aici, am vrut să înțelegem cum arată, concret, toate acestea într-o conversație cu un copil sau un adolescent. Am vorbit cu Claudia Oprescu, expertă în CSR și educație financiară în cadrul programului Școala de Bani de peste 10 ani, timp în care a susținut ateliere de educație financiară pentru mii de copii, adolescenți, părinți și profesori. Totodată, aceasta este specializată în parenting și este scriitoare de cărți pentru copii. Am vorbit cu ea, dar și cu câțiva profesori din programul LifeLab, despre cum arată, concret, o conversație sănătoasă despre bani cu un copil de 5 ani, cu unul de 12 ani și cu un adolescent care abia și-a deschis primul cont.

Când începem să le vorbim copiilor despre bani

„Nu există o vârstă minimă! Poți începe de la 3 ani, cu concepte foarte simple și concrete. Un copil de 3 ani înțelege că bănuțul intră în pușculiță și că pușculița se umple sau că părinții merg la serviciu și sunt plătiți, iar cu banii respectivi cumpără lucruri pentru familie. Atât este suficient pentru început”, explică Claudia Oprescu.

Propriile insecurități legate de felul în care gestionăm banii ne pot face să amânăm discuția, dar, subliniază Claudia, nu este nevoie să fim experți în educație financiară pentru a le vorbi copiilor despre bani.

„În cei 10 ani de Școala de Bani, am întâlnit foarte puțini părinți care vin cu bugetul perfect și cu toate răspunsurile pregătite. Majoritatea sunt, ca și copiii lor, în mijlocul unui proces de învățare  și asta este complet în regulă.

Primul lucru pe care îl spunem mereu este: nu trebuie să ai totul rezolvat ca să poți vorbi despre bani cu copilul tău. Teama că îl vei stresa sau că nu ești suficient de pregătit este de înțeles, dar tăcerea costă mai mult decât o conversație imperfectă. Un copil care nu aude niciodată vorbindu-se despre bani acasă nu înțelege că este un subiect normal, ci că este ceva de evitat. Cel mai important lucru pe care îl poți face este să fii sincer. «Și eu încerc să mă organizez mai bine cu banii» este o frază care face două lucruri în același timp: deschide conversația și îi arată copilului că educația financiară este un proces continuu, nu o stare pe care o ai sau nu.”

Și, oricât de „dezordonat” ar fi bugetul, tot există lucruri pe care le putem face pentru ca cei mici să înțeleagă mai bine diferite concepte.

„Începe să faci lucruri vizibile pentru copil. Pune bani în pușculiță în fața lui. Explică-i de ce alegi un produs în locul altuia la supermarket. Arată-i că banii se gestionează conștient. Nu avem nevoie de perfecțiune, ci de mici lucruri făcute conștient”, subliniază Claudia Oprescu.

Vestea bună este și că, dacă am ratat momentul în copilăria mică, nu este niciodată prea târziu să vorbim despre bani.

„Un copil de 10 ani, de 14 ani sau chiar un adult care nu a vorbit niciodată despre bani acasă poate să înceapă acum; important este că începe. Fiecare conversație despre bani, indiferent de vârsta la care are loc, contează. Cel mai bun moment să începi este data viitoare când ești la supermarket cu copilul, la bancomat sau când plătești o factură.

Nu este nevoie de o conversație specială, este nevoie de un comentariu simplu, cu voce tare, despre ce se întâmplă cu banii în acel moment. Educația financiară nu începe la o vârstă anume, începe cu prima conversație”, mai subliniază experta BCR.

Cash sau card? Cum plătim când vrem să-i învățăm pe copiii de grădiniță despre finanțe

Cardul rămâne mereu la îndemână, dar din când în când poate fi un exercițiu util să scoatem bancnotele din portofel când copilul se află lângă noi, mai explică Claudia Oprescu

„Generația actuală de copii mici nu vede prea des bani fizici, totul se rezolvă cu un card sau cu telefonul. Magia este reală pentru ei. Cel mai eficient exercițiu la această vârstă este să faci plăți cash, deliberat, în fața copilului. Mergi la piață, dai bancnote, primești rest — și comentezi cu voce tare: «Uite, am dat bani și acum am mai puțini. Am cumpărat roșii cu ei». Este simplu, este concret, este vizibil. Un alt exercițiu care funcționează foarte bine: pușculița cu trei compartimente — unul pentru cheltuit, unul pentru economisit, unul pentru dăruit. Nu trebuie să fie sume mari. Important este să se creeze un obicei și consecvență.”

Și la grădiniță se poate vorbi despre bani

Dacă discuțiile nu se opresc acasă, ci continuă și la grădiniță, este cu atât mai bine pentru copii.

„Venim în sprijinul familiei și îi învățăm pe copii despre nevoi și dorințe, despre economisire, donație și despre valorificarea banilor, și nu numai. Educația financiară îi învață să fie disciplinați din punct de vedere material și financiar, să aprecieze bunurile pe care le dețin, să înțeleagă că orice bun sau serviciu costă și nu se obține ușor, ci prin muncă și efort. De asemenea, îi ajutăm să înțeleagă de ce părinții/adulții merg la serviciu”, spune Iuliana Mocanu, educatoare la Grădinița din Cioranii de Jos, județul Prahova, și ambasadoare a programului LifeLab.

Am întrebat-o și cum reacționează cei mici atunci când le vorbește despre bani.

„Reacțiile copiilor sunt influențate de mai mulți factori. Dacă ne limităm doar la a discuta despre bani, sunt atenți, curioși, activi și interesați pe o perioadă mai scurtă de timp. Dacă discuția este însoțită de material didactic — bancnote de jucărie, monede, casă de marcat de jucărie, planșe, tablă interactivă, jocuri digitale — vorbim despre alt tip de reacții: entuziasm, implicare mai mare, dorința de a participa la joc, de a mânui materialele, de a se exprima, de a răspunde, de a veni cu idei, de a pune întrebări. Preșcolarii reacționează, în general, pozitiv și curios la discuțiile despre bani, mai ales dacă acestea sunt prezentate prin joc, povești și situații concrete”, explică educatoarea.

Perioada școlii vine cu noi provocări

De la grădiniță ajungem la școală, iar mulți părinți se întreabă dacă ar trebui să aloce copiilor un buget lunar. Experta în educație financiară Claudia Oprescu spune că aceasta este o decizie pe care fiecare familie o ia în funcție de valorile și contextul ei. Nu există o recomandare universală.

„Ceea ce știm, din experiența noastră cu mii de părinți, este că atunci când copiii au acces la sume mici de bani, pe care le gestionează ei înșiși, învață lucruri pe care nicio conversație nu le poate preda la fel de bine. Nu contează neapărat dacă banii vin săptămânal, lunar sau ocazional, contează că există un moment în care copilul ia o decizie reală, cu bani reali, și trăiește consecințele acelei decizii în condiții sigure.”

Gimnaziul, vârsta marilor dorințe

Marile provocări apar la gimnaziu, când elevii încep să fie expuși la reclame, influenceri, dar și presiunii grupului. Un produs scump, pe care copilul l-ar fi ignorat, poate, în primii ani de școală, poate deveni acum un obiect al dorinței cât ai spune „bani”. Cum gestionăm astfel de situații? Claudia Oprescu ne recomandă mai întâi ce nu trebuie să facem.

„Greșeala cea mai frecventă pe care o fac părinții la această vârstă este să înceapă conversația cu «tu cheltuiești prea mult» sau «nu știi valoarea banilor». Copilul se închide imediat, nu pentru că n-ar vrea să vorbească, ci pentru că simte că este judecat, nu ascultat.”

Și atunci, ce putem face?

„Cel mai bun punct de intrare este curiozitatea autentică, nu lecția. «Ce ai face cu 500 de lei dacă i-ai primi mâine?» sau «Ai văzut reclama aia? Crezi că merită banii?» sunt întrebări care deschid, nu închid conversații. La această vârstă, influencerii și presiunea grupului sunt realități pe care nu le poți ignora — le poți folosi. O conversație despre cum funcționează marketingul, despre cum sunt construite reclamele ca să te facă să vrei ceva, este o lecție de educație financiară mai valoroasă decât orice teorie despre buget”, spune Claudia.

Pot economisi copiii în gimnaziu? Cum transformăm regulile plictisitoare în ținte atractive

În contextul dorințelor multiple, concepte precum „economisirea” sau „strânsul banilor” își pot face loc în mintea preadolescenților?

„Să fim sinceri: pentru majoritatea elevilor de gimnaziu, economisirea este un concept aproape extraterestru. Creierul lor este, din punct de vedere neurofiziologic, programat pentru recompensă imediată. Pungile de chipsuri, skin-urile din jocuri video sau o ieșire cu prietenii bat întotdeauna ideea abstractă de a strânge bani. Viitorul, pentru ei, înseamnă cel mult weekendul următor, nu o investiție pe termen lung. Vestea bună este că mușchiul economisirii se poate antrena, dacă o facem pe limba lor”, spune Alin Danciu, profesor de matematică și director la Școala Gimnazială Sâncraiu de Mureș.

Proful de mate ne-a oferit și câteva trucuri:

• „Ținta vizuală. Niciun copil nu va pune bani deoparte pentru un cont abstract. Dar va strânge cu entuziasm pentru căști de gaming, o bicicletă sau bilete la un concert. Obiectivul concret transformă economisirea într-un instrument, nu într-o pedeapsă.
• Regula celor 24 de ore. Când apare dorința: «Trebuie să cumpăr asta acum!», răspunsul magic este: «Sigur, dar hai să așteptăm până mâine, la aceeași oră». În majoritatea cazurilor, a doua zi dorința a dispărut. Este cel mai simplu tratament împotriva cumpărăturilor impulsive.
• Banca părintească. Dacă vrei să-l motivezi cu adevărat, devino-i investitor: «Pentru fiecare 50 de lei pe care îi economisești, eu adaug încă 20 de lei». Astfel, copilul învață intuitiv ce înseamnă dobânda și randamentul, fără nicio lecție plictisitoare.
• Metoda 50/50. Nu-i tăia complet oxigenul. Când primește bani — alocația, bursa de la școală, bani de la bunici — învață-l să împartă: 50% pentru plăcerile de azi, 50% pentru obiectivul mare. Are satisfacția imediată, dar învață și răbdarea.

Concluzia? Economisirea la gimnaziu funcționează doar dacă o transformăm dintr-o regulă plictisitoare a adulților într-un instrument prin care ei își pot atinge propriile visuri.”

Liceul, o provocare și mai mare

Odată cu perioada liceului apar și mai multe provocări, iar educația financiară devine cu atât mai relevantă.

„Un aspect deosebit de interesant este faptul că liceenii sunt adesea fascinați de modul în care funcționează banii și economia. Concepte precum investițiile, creditele, dobânda sau inflația generează numeroase întrebări și discuții la clasă. Provocarea nu constă atât în înțelegerea acestor noțiuni, cât mai ales în lipsa experienței directe care să le ofere un context concret de aplicare. În acest sens, educația financiară joacă un rol esențial în mediul școlar. Ea nu presupune doar transmiterea unor informații economice, ci mai ales formarea unei gândiri financiare responsabile, care să îi ajute pe elevi să înțeleagă relația dintre venituri, cheltuieli, economii și deciziile personale.

Prin exemple practice, discuții aplicate și activități care îi implică direct pe elevi în simularea unor situații reale de gestionare a banilor, educația financiară poate transforma curiozitatea naturală a adolescenților într-o competență esențială pentru viața adultă”, spune Maria Magdalena Dorcioman, profesor de psihologie și director la Colegiul Național „Dinicu Golescu” din Câmpulung.

„Nu este nevoie de un curs de economie. Este nevoie de un minut și de curiozitate. Cel mai important lucru este consecvența. O conversație mică despre bani, în fiecare săptămână, face mai mult decât un seminar de o zi”, recomandă Claudia Oprescu.

Sfaturi după deschiderea primului cont bancar

Tot în perioada liceului, mulți adolescenți ajung să își deschidă și propriul cont bancar. O astfel de decizie vine și cu o serie de aspecte la care trebuie să fie atenți. Responsabilitatea joacă un rol-cheie. Claudia Oprescu subliniază că primul cont bancar vine cu o expunere la care adolescenții ar trebui să fie atenți:

„Date personale, carduri salvate pe platforme, linkuri de plată primite pe WhatsApp, oferte prea bune ca să fie adevărate. Frauda online vizează din ce în ce mai mult tinerii, tocmai pentru că aceștia sunt activi digital, dar mai puțin familiarizați cu semnalele de alarmă.

Lucrurile esențiale pe care un tânăr ar trebui să le știe înainte: nicio bancă nu îți cere niciodată parola sau codul PIN — nici prin telefon, nici prin e-mail, nici prin SMS. Un link primit de la un „prieten” sau de pe o platformă de socializare, care îți promite bani sau reduceri mari, este aproape întotdeauna o capcană. Datele cardului nu se dau nimănui, niciodată, indiferent de context.

Ce pot face părinții concret? Să aibă această conversație înainte ca adolescentul să primească primul card, nu după primul incident. Și să creeze un spațiu în care tânărul să poată spune «am primit ceva suspect» fără teamă de judecată sau reproșuri.”

Fondul de urgență este un alt concept care trebuie introdus încă din adolescență. Iar cel mai simplu instrument este modelul personal al părinților, astfel încât, atunci când vor ajunge să câștige propriii bani, tinerii să pună deoparte, la rândul lor, un procent din salariu.

„Tinerii adulți cu care lucrăm sunt, în general, inteligenți și motivați, dar aproape nimeni nu a ajuns la primul salariu cu ideea că primul lucru pe care îl faci este să pui ceva deoparte pentru situații neprevăzute.

Consecința este că orice problemă mică devine o criză. Mașina care se strică, o cheltuială medicală, o lună mai dificilă la serviciu — toate devin urgențe financiare care ar fi putut fi absorbite fără stres de un fond de 2-3 salarii pus deoparte în timp”, atrage atenția experta în educație financiară.

Cum „se dă educație financiară la toată lumea”

„Școala de Bani”, proiectul BCR de educație financiară, a ajuns în 10 ani la peste 3 milioane de oameni. Anul acesta, conceptul pentru Global Money Week este unul inedit: „se dă educație financiară la toată lumea”. Claudia Oprescu explică cum această campanie „a pornit dintr-o observație culturală pe care o cunoaștem cu toții: când se dă ceva gratuit în România, lumea reacționează imediat. Am vrut să folosim exact acest reflex  și să îl întoarcem spre ceva care contează cu adevărat.”

Dar, dincolo de jocul de cuvinte, mesajul este serios. „Educația financiară a fost mult timp percepută ca ceva rezervat pentru cei cu bani mulți, pentru cei cu studii economice, pentru cei care «se pricep». Noi spunem exact contrariul: este pentru toată lumea, este accesibilă oricui și este cel mai democratic instrument de schimbare pe care îl avem.

Relația românilor cu banii este complexă, marcată de istorie, de nesiguranță, de generații care nu au discutat despre bani. Schimbarea acestei relații nu se face printr-un curs, se face prin conversații mici, repetate, în familie, în școală, în comunitate. Exact ce ne-am propus să facem în cei 10 ani de Școala de Bani. Și exact ce continuăm să facem în această săptămână cu 100.000 de ore de educație financiară împreună.”

Mai multe resurse educaționale, atât pentru profesori, cât și pentru părinți, puteți găsi pe platformele de educație financiară școaladebani.ro și lifelab.ro.

Articol realizat cu sprijinul BCR.

Autoare: Alina Popescu

Coordonatoare: Florinela Iosip