4.1K

de Adriana Moscu

Gândul VOCATIV: „Legea Bolojan” a împins deja aproape 400 de profesori să plece din sistem în doar câteva luni. Cei rămași, trebuie să muncească mai mult, pe fondul unei oboseli care se acumulează. E o situație care riscă să scadă și mai mult calitatea orelor, fix când elevii au mai mare nevoie de sprijin. În condițiile în care circa 42% dintre copiii români sunt deja analfabeți funcțional, să pui presiune pe dascăli în loc să-i susții pare rețeta sigură spre încă o generație de sacrifici 

Noutăți din Prima Bancă

📙Statul român mimează combaterea criminalității juvenile

După crima comisă de un băiat de 13 ani în Cenei, Ministerul Justiției propune scăderea vârstei răspunderii penale, deși datele din teren arată un blocaj sistemic grav. Statisticile colectate de jurnaliștii dela0.ro de la 41 de direcții de asistență socială arată că peste 6.400 de minori sub 14 ani au comis fapte penale între 2020 și 2025, însă statul nu mai are niciun centru specializat pentru aceștia. Ultimele s-au închis în 2022. În prezent, copiii violenți sunt adesea cazați la comun cu victimele abuzurilor sau cu minori cu dizabilități, contrar legii.

Aproape 70% dintre direcțiile județene nu au departamente dedicate delincvenței juvenile, iar în județe precum Botoșani sau Maramureș, de sute de cazuri se ocupă un singur psiholog. Lipsa specialiștilor în primării face ca prevenția să fie practic inexistentă, motiv pentru care intervenția are loc abia după comiterea infracțiunilor. În timp ce autoritățile discută despre modificări legislative, soluțiile care apar deja în acte rămân neaplicate din cauza lipsei acute de personal și de spații adecvate.

📙Comisia Europeană aprobă primele profesorilor români

Comisia Europeană a deblocat fondurile pentru primele de carieră didactică destinate profesorilor din România, însă noile reguli de utilizare sunt considerabil mai rigide față de promisiunile inițiale ale Guvernului. Vicepreședinta Comisiei, Roxana Mînzatu, spune că această investiție este direcționată strict către calitatea educației și obligă cadrele didactice să aloce cea mai mare parte a banilor pentru dezvoltare profesională. Concret, dintr-o primă de 1.500 de lei acordată o singură dată pe an, profesorii vor fi obligați să cheltuiască minimum 975 de lei, adică 65% din sumă, exclusiv pe cursuri de formare profesională stabilite de Ministerul Educației. Modificarea presupune o creștere a pragului de cheltuieli obligatorii pentru instruire față de variantele anterioare și lasă doar 525 de lei pentru achiziția de cărți sau materiale de specialitate necesare la clasă.

Aproximativ 220.000 de cadre didactice vor mai primi aceste vouchere, cu 47.000 mai puține față de estimările inițiale ale Ministerului Educației, ceea ce înseamnă o scădere de 18%.

📙Doar unul din patru adolescenți își doresc pe viitor să fie părinți

Pentru generația Z, ideea de împlinire personală nu mai este strict legată de statutul de părinte. Doar 24% dintre adolescenți includ copiii în viziunea lor despre fericire pentru următorul deceniu. Prioritizează cariera de succes (59%), relațiile (57%) și stabilitatea financiară (50%). Rețelele de socializare sunt a doua cea mai importantă sursă de influență (27%), depășind cu mult școala, profesorii sau figurile culturale. 

Familia este locul unde mulți dintre ei au văzut lucruri pe care nu vor să le repete atunci când vor crește, arată un studiu recent realizat de World Vision România pe 608 tineri de 16-18 ani. Adolescenții sunt extrem de receptivi la dinamica dintre părinți. O treime dintre ei a observat în propriul cămin lipsa de respect față de mamă, în timp ce doar 16% au semnalat aceeași atitudine față de tată. 

Cutia cu Idei

📙Ghid practic pentru simulările examenelor naționale

Simulările naționale pentru Bacalaureat și Evaluarea Națională ar trebui să înceapă pe 16 martie, însă organizarea lor în toate unitățile școlare din țară rămâne incertă, în contextul nemulțumirii profesorilor față de schimbările din educație. Chiar dacă nu vor avea loc la școală, e important ca elevii să le exerseze acasă, pentru că îi ajută să se organizeze mai bine, să afle cum stau cu timpul și controlul emoțional, fără presiunea examenului final.

Adrian Manea, doctor în matematică, fondator al Poligon Educational, pasionat de educația științifică interdisciplinară și literatură, și Ioana Enache, profesoară de limba și literatura română la Colegiul German Goethe și doctorandă în literatură la Universitatea din București, cu experiență în educație și domeniul editorial, listează principalele recomandări, de ajutor pentru reușită:

Evitarea greșelilor la exercițiile ușoare. Orice examen conține exerciții cu grade diferite de dificultate: unele necesită calcule sau raționamente mai lungi, altele depind de identificarea unui truc sau a unei scurtături. De aceea, este important ca exercițiile ușoare să nu fie greșite. Subiectele dificile apar aproape inevitabil, însă erorile din grabă sau neatenție sunt cele mai frustrante. Trei exerciții rezolvate rapid, dar cu risc mare de greșeală, aduc mai puțin decât unul sau două rezolvate atent și fără grabă.

Raționamente în loc de memorare. La matematică, este utilă o dependență cât mai redusă de formule memorate. Multe rezultate pot fi deduse, ceea ce reduce riscul erorilor de memorare, mai ales în condiții de stres. Dacă există două idei de rezolvare, ambele pot fi notate pe ciornă și analizate cu atenție; dacă sunt corecte, ar trebui să conducă la același rezultat. Fiecare funcționează și ca verificare pentru cealaltă.

Raportarea calculelor la fenomene reale. La fizică, chiar și calculele aparent abstracte trebuie raportate la fenomene naturale. Unitățile de măsură trebuie exprimate, pe cât posibil, în Sistemul Internațional, și respectate convențiile legate de realitate. Cantitățile fizice negative au semnificații specifice, iar ordinele de mărime oferă o verificare intuitivă a rezultatelor. De exemplu, vitezele rareori depășesc 20-30 m/s (72–108 km/h), iar accelerația sau lucrul mecanic negativ indică rezistență, adică o acțiune împotriva mișcării.

Folosirea timpului pentru ideile dificile. La limba română se vorbește adesea despre „inspirația de moment” a elevului, iar simularea poate arăta dacă acest lucru funcționează în practică. O tehnică utilă constă în parcurgerea rapidă a tuturor întrebărilor din foaia de examen, urmată de notarea pe ciornă a celor care par mai dificile, înainte de a începe rezolvarea. Astfel crește șansa ca ideile necesare să apară până la finalul timpului, deoarece materia a fost deja parcursă anterior și informațiile există în memoria de lungă durată. Evidențierea întrebărilor mai dificile poate facilita recuperarea cunoștințelor care nu apar imediat.

Gestionarea timpului la simulări. Simulările sunt importante deoarece oferă experiența reală a examenului, dar fără consecințele finale. Ele pot fi folosite și pentru evaluarea modului în care este gestionat timpul. De regulă, exercițiile din prima parte sunt mai simple și pot fi rezolvate direct pe foaia de examen. Este recomandată alocarea ultimelor 10-15 minute pentru recitirea lucrării și verificarea cratimelor, majusculelor, virgulelor și diacriticelor.

Importanța de a încerca toate subiectele. Este recomandat ca niciun subiect să nu rămână nerezolvat. Chiar și în cazul întrebărilor care nu pot fi duse la capăt, schițarea unui început de răspuns poate aduce puncte. De exemplu, un răspuns început corect poate aduce 2 puncte din 6, iar fiecare sutime contează.

Rolul echilibrului fizic și emoțional. Capacitatea de a depăși o nereușită este la fel de importantă ca prevenirea ei. Atenția fără grabă, calmul, alimentația și un somn bun în noaptea dinainte contribuie aproape la fel de mult la rezultat ca exercițiile rezolvate și materialele de recapitulare.

Știai că?

📙Franța vrea ca școala să înceapă de la ora 9

Medicii specializați în calitatea somnului și fosta ministră franceză a educației Anne Genetet cer, într-un apel publicat în Le Monde, mutarea orei de început a cursurilor din gimnaziu și liceu la 9. În perioada pubertății, ritmul circadian al adolescenților se decalează natural cu una până la trei ore față de cel al adulților. Un elev de 15 ani care începe școala la 8 funcționează, practic, împotriva propriului organism.

Studiile realizate de Consiliul Științific al Educației Naționale din Franța arată că un program început mai târziu îi ajută pe elevi să doarmă mai mult, să se simtă mai puțin obosiți și mai puțin anxioși, dar și să performeze mai bine la școală. Un detaliu important este că elevii nu se culcă mai târziu, doar se trezesc mai odihniți. Fenomenul e documentat de peste două decenii în cronobiologie. Dezbaterea din Franța vine într-un moment în care tot mai multe țări analizează cum influențează orarul școlar sănătatea mintală și performanța adolescenților.

📙Băieții din Gen Z sunt de două ori mai conservatori decât bunicii lor

Un studiu global realizat pe 23.000 de persoane din 29 de țări arată că tinerii de azi au vederi mai tradiționale despre rolurile de gen decât generațiile anterioare, inclusiv decât baby boomerii, crescuți în anii 1950-1960. Aproape un sfert din persoanele de sex masculin intervievate, care fac parte din Gen Z, cred că o soție ar trebui să-și asculte bărbatul. Procentul e dublu față de cel înregistrat la baby boomeri. Un sfert dintre ei consideră că femeile nu ar trebui să pară prea independente, față de 12% dintre boomeri. Și unul din cinci crede că o femeie adevărată nu ar trebui niciodată să inițieze sexul, față de doar 7% dintre bărbații mai în vârstă.

Cercetătorii de la King’s College London, care au condus studiul alături de Ipsos, spun că în spatele acestor cifre se află ceva mai complex decât simpla nostalgie după valori tradiționale.

Tinerii bărbați se confruntă cu o lume în care reperele clasice ale masculinității (jobul stabil, casa cumpărată, rolul de susținător al familiei) sunt tot mai greu de atins. Iar în locul unor modele alternative de masculinitate, găsesc voci care îi conving că problemele lor sunt vina femeilor sau a egalității de gen. 

Mentorul Săptămânii

EduMetriX este o platformă românească de evaluare bazate pe repere internaționale, de la rapoarte OECD la modele de leadership educațional, prin care profesorii, elevii și părinții spun anonim ce funcționează și ce nu în școala lor. Datele sunt procesate automat într-un raport de impact, astfel încât directorii să știe exact unde trebuie să intervină cu resurse sau schimbări de strategie. 

Ținând cont că noile reglementări îi obligă pe directori să predea până la 40 de ore pe lună, o platformă precum EduMetriX ar putea recupera 20-30 de ore de muncă administrativă lunar, timp care poate fi redirecționat către managementul școlii. Înscrierea școlilor în platformă este gratuită și se poate face AICI. Profesorii și părinții care află despre inițiativă pot transmite informația mai departe directorilor sau conducerii școlii.

Am discutat despre cum a luat naștere EduMetriX și ce poate face o platformă de evaluare în realitatea școlii românești, cu Marian Anghel, profesor de fizică și directorul Liceului Teoretic „Petre Pandrea” din Balș – unul dintre oamenii care au coordonat dezvoltarea platformei.

Iată 5 lucruri de ținut minte de la Marian Anghel:

1. Ce problemă din școli încearcă să rezolve platforma EduMetriX. „Pentru a iniția orice proces de schimbare, trebuie să știi exact de unde pleci. Am plecat de la nevoia de a oferi directorilor o radiografie onestă a școlii. Din experiența mea de director, am realizat că lipsea un instrument care să măsoare constant aspecte evaluate de noi doar sporadic: discuțiile cu elevii și părinții sau asistențele la ore. Produsul este rezultatul unor demersuri anterioare în diverse contexte educaționale, printre care și Programul de Transformare a Școlilor, dezvoltat de Asociația pentru Valori în Educație (AVE), iar acum este deschis oricărei școli din România, nu doar celor publice, care dorește să își evalueze sistemele interne.”

2. Ce tip de date sau indicatori poate vedea un director în platformă. „Datele sunt colectate prin mai multe canale și instrumente: observații la clasă, focus grupuri cu părinții, elevii și profesorii, precum și chestionare aplicate acestor categorii. Există, de asemenea, instrumente specifice, cum este interviul pentru director sau grilele de analiză a mediului școlar completate de profesorii implicați în evaluare. Toate aceste informații, din surse diferite, sunt colectate într-o bază comună și procesate conform unei logici create special pentru EduMetriX.”

3. Cum pot aceste informații să schimbe deciziile pe care le ia un director. „Orice decizie managerială se bazează pe informații, fie că sunt agregate sau nu. EduMetriX combină intuiția directorului cu date concrete. Pentru a îmbunătăți o școală, trebuie mai întâi să identifici zonele unde ai resurse pentru a progresa și zonele în care performanța nu este la nivelul dorit. EduMetriX se bazează exclusiv pe elemente electronice, unde prelucrarea nu este manuală, ci complet automatizată. Prin utilizarea unor elemente de inteligență artificială, platforma colectează un volum mare de date și oferă un raport aproape instantaneu. Astfel, școala nu mai depune efortul suplimentar de a centraliza și de a corela manual informațiile.”

4. Ce trebuie să facă o școală care vrea să se înscrie pe platformă. „Pe site-ul edumetrix.ro există un buton „Află mai multe”, unde se poate trimite un formular de contact. Avem deja zeci de solicitări și urmează să programăm întâlniri și webinare în care școlile pot înțelege exact ce presupune acest proces. În acest moment, avem disponibilitate pentru 200 de școli care pot utiliza instrumentul în mod gratuit în următorul an.”

5. Platforma pune accent pe siguranță și starea de bine. „Școala trebuie să răspundă unei game largi de nevoi, nu doar celor academice. Formarea competențelor de care are nevoie un copil nu se reduce la notele de la română sau matematică. Pentru a dezvolta abilități și comportamente sănătoase, este necesar un mediu propice învățării, bazat pe relații solide între toți actorii implicați. Când vorbim despre starea de bine, ne referim în primul rând la siguranță, nu doar fizică, ci mai ales emoțională. Este contextul în care elevul se simte liber să pună întrebări, să dea răspunsuri greșite și să fie ascultat, indiferent de subiect.”

Poți citi întregul interviu aici. 

Autoare: Adriana Moscu

Managing-editor: Florinela Iosip

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.