Săptămâna aflăm cum au ajuns tinerii români să petreacă atât de mult timp online și cum le afectează asta dezvoltarea cognitivă. Paradoxal, românii sunt cei mai avizi consumatori de știință dintre europeni, dar doar online, lucru care duce la dezinformare. Profesorii sunt tot mai obosiți – deși România nu are un program național dedicat exclusiv consilierii psihologice pentru profesori, există câteva soluții pentru burnout-ul profesional.
Într-o notă pozitivă, descoperim cum se construiește independența l a copiii de grădiniță și cum le cultivăm curajul. Înțelegem (non)sensul expresiei „Six-seven”, care s-a viralizat printre elevi și exasperează profii. La final, patru profesori ne dezvăluie cum explică la ore, prin jocuri și exemple practice, valoarea banilor și importanța economisirii.
Noutăți din Prima Bancă
📙Peste jumătate dintre tinerii români, în risc de dependență digitală
Adolescenții din România petrec tot mai mult timp online, iar jumătate dintre ei spun că nu reușesc să își controleze utilizarea ecranelor. Astfel, 53% dintre elevii de 15-16 ani se consideră dependenți de rețelele sociale, iar 25% au dificultăți să se oprească din a se juca, observă un studiu al Agenției Uniunii Europene privind Drogurile.
România se află peste media europeană și la alte forme de adicție: opt din zece adolescenți au consumat alcool, 26% au fumat în ultima lună, iar țara ocupă locul patru în Europa la consumul de tutun. Unul din doi a încercat țigări electronice, iar unul din patru a pariat pe bani cel puțin o dată. În medie, 6 din 10 elevi din Europa spun că se simt bine, dar fetele se simt mai des obosite sau triste.
📙Rețelele sociale afectează atenția și memoria adolescenților
Adolescenții care petrec din ce în ce mai mult timp pe rețelele sociale au rezultate mai slabe la testele de atenție, memorie și limbaj, comparativ cu cei care le folosesc rar sau deloc. Analiza a inclus 6.554 de copii cu vârste cuprinse între 9 și 13 ani, în cadrul proiectului american ABCD (Dezvoltarea Cognitivă a Creierului la Adolescenți). Cei care petrec peste trei ore pe zi pe rețelele sociale până la 13 ani au obținut rezultate mai slabe la testele de memorie și recunoaștere a cuvintelor. Chiar și folosirea moderată a fost legată de o scădere ușoară a performanțelor.
Diferențele nu sunt mari, dar se repetă în mod constant, ceea ce ar putea justifica limite de vârstă mai clare pentru accesul la rețele sociale. Studiul nu dovedește că social media este cauza directă, însă arată o tendință: cu cât timpul online crește, cu atât performanțele cognitive scad.
📙Românii, cei mai activi din UE în discuțiile despre știință – dar doar online
România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la consumul de conținut științific pe rețelele sociale și la exprimarea opiniilor despre știință, dar ultimul loc când vine vorba de participarea la proteste pe teme științifice, arată un studiu publicat în Science Communication, realizat în 68 de țări.
Se observă și o legătură între educație și nivelul de implicare: persoanele cu educație mai redusă tind să fie mai vocale pe teme științifice, deși au mai puține cunoștințe solide. Rezultatele arată că, în România, social media este principalul canal prin care publicul intră în contact cu știința – o oportunitate de comunicare, dar și o sursă majoră de dezinformare.
Hai să facem educația mai bună, împreună! Prin newsletterul VOCATIV, aproape 9.000 de părinți și profesori primesc săptămânal noutăți, idei aplicabile, resurse verificate și voci credibile din educație. Acum vrem să creștem această comunitate și să colaborăm cu școli, ONG-uri, instituții și oameni care cred în puterea educației bazate pe dovezi și empatie. Dacă vrei să construim împreună, completează formularul de AICI. Durează doar două minute!
Cutia cu Idei
📙Profesorii, tot mai epuizați. Ce soluții au?
Pe 26 octombrie, Sergiu Opaeț, director de școală din Telenești, Republica Moldova, a murit la 35 de ani. Presa locală a pus decesul pe seama epuizării, după ce el însuși scrisese despre presiunea „de a fi bun în toate”. În România, 68,1% dintre directorii chestionați de Asociația Comunitatea pentru excelență în management școlar (CEMS) spun că începutul acestui an școlar a fost cel mai greu din ultimii ani, iar 85% raportează niveluri ridicate de epuizare. Noua lege a educației a crescut și norma de predare a directorilor și i-a împins tot mai mult spre munci administrative care le lasă tot mai puțin timp pentru conducerea școlii.
Imaginea globală arată creșteri ale stresului și bariere structurale (lipsă de personal, timp, birocrație), iar un studiu din SUA indică niveluri ridicate de stres și burnout la profesori și directori, care se gândesc inclusiv să părăsească sistemul.
Principalele cauze sunt volumul mare de hârtii, schimbările dese din educație, lipsa de autonomie, personalul insuficient și faptul că directorii trebuie să și predea, ceea ce le rupe timpul de conducere. În România, nu există în prezent un program național dedicat exclusiv consilierii psihologice pentru profesori și directori, desfășurat sistemic de către stat.
Semnele timpurii ale epuizării:
– Oboseală constantă, iritabilitate, lipsă de concentrare, tulburări de somn sau dureri fizice frecvente.
– Detașare emoțională față de elevi, colegi sau școală, pierderea interesului și a bucuriei pentru predare.
– Scăderea performanței, lipsă de motivație, sentimentul că nimic nu are rost.
Ce poți face pentru a preveni burnout-ul:
– Observă-ți starea. Fii atent la cum te simți și reacționezi la stres. Notează-ți gândurile sau discută cu cineva de încredere când simți că oboseala se adună.
– Pune-ți sănătatea pe primul loc. Fă pauze, dormi suficient, ieși în natură, petrece timp cu familia și prietenii. Nu te simți vinovat când îți iei o zi de respiro.
– Stabilește limite. Înainte de a accepta o nouă sarcină, întreabă-te dacă este cu adevărat necesară și ce impact are. Dacă nu contează cu adevărat, renunță.
– Învață să spui „nu”. E o formă de protecție: un profesor e mai valoros când e echilibrat decât atunci când e epuizat.
– Ia o zi liberă când simți că nu mai poți. Nu aștepta să ajungi la limită. Alege să previi epuizarea prin odihnă.
📙Cum se construiește independența la copiii de grădiniță
Copiii încep să devină independenți atunci când li se oferă ocazia să încerce să se descurce singuri. Nu sunt încăpățânați când vor să se îmbrace fără ajutor și nu e nicio tragedie dacă varsă puțin lapte când toarnă din cutie în pahar. Mai degrabă, e dorința de a reuși fără ajutor. Dacă pentru adulți, e un exercițiu de răbdare, pentru copii, e prima formă de încredere în propriile puteri.
Iată câteva moduri simple de a încuraja independența:
– Rutine bine stabilite. Copiii învață ușor când știu ce urmează. O rutină previzibilă, cum ar fi spălatul pe dinți sau pregătirea pentru grădiniță, le oferă siguranță și îi ajută să facă singuri pașii.
– Alegeri potrivite vârstei. A oferi copilului opțiuni simple („vrei bluza albastră sau pe cea roșie?”) îl face să simtă că are control și îl ajută să exerseze luarea deciziilor.
– Implicare în activități zilnice. Copiii se simt importanți când pot contribui. Pot duce o plasă nu foarte grea, strânge jucăriile sau pune hainele murdare în coș.
– Sarcini mici, dar constante. Chiar și la 4-5 ani pot avea „responsabilități” zilnice: să ducă farfuria la chiuvetă sau să așeze șervețelele pe masă. Aceste gesturi le dau sentimentul că sunt capabili.
– Feedback pozitiv. Observarea și aprecierea efortului („Ai reușit să te încalți singur!”, „Te-ai străduit mult la puzzle”) îi fac mai încrezători și dornici să încerce și data viitoare.
📙Cum se formează curajul la copii
Copiii pot fi surprinzător de curajoși chiar de la vârste mici. Cercetările arată că abilitatea de a rămâne calmi, de a proteja pe alții și de a acționa empatic nu apare brusc în adolescență, ci se formează treptat, din primii ani de viață. Chiar și copiii de 2-3 ani pot manifesta empatie, iar la vârsta școlară pot lua decizii altruiste chiar sub stres. Cu alte cuvinte, nu e nevoie de o criză pentru a învăța curajul – e nevoie de un adult care să le arate că a avea grijă de ceilalți e tot o formă de putere.
Pentru părinți și profesori, e important să înțeleagă că și curajul se educă. Iată câteva moduri simple de a-l sprijini:
– Vorbește despre emoții. Copiii care știu să identifice frica, furia sau tristețea reușesc mai ușor să-și regleze reacțiile în situații limită. Învață-l să spună „mi-e teamă” fără rușine, dar și să recunoască ce îl ajută să se liniștească.
– Învață-l să aibă grijă de ceilalți. Gesturile mici – să ajute un coleg, să mângâie un animal speriat, să împartă ceva – pun bazele reacțiilor altruiste care se activează instinctiv în situații grele.
– Dă-i încredere că poate face față. Când un copil e lăsat să încerce singur (să urce pe tobogan, să se împace cu un prieten), înțelege că e capabil. Iar senzația d ecompetență e una dintre rădăcinile curajului.
– Povestiți împreună despre oameni curajoși. Discuțiile despre personaje reale sau de ficțiune care au arătat curaj îi ajută pe copii să-și creeze repere morale și modele de comportament.
Mai jos, trei titluri de cărți care-l pot face pe cel mic mai curajos:
Am curaj/Mi‑e frică (Andrea Schutze): O carte pentru copii mai mici, despre curaj versus teamă, utilă pentru discuţii în familie (4+);
Cartea curajului (Adina Rosetti):10 povești despre ființe mici care fac gesturi mari (4+);
Fii curajos! Ghidul copilului pentru înfrângerea timidității (Poppy O’Neill): activităţi și idei pentru a înfrunta timiditatea şi a cultiva curajul (6+).
Știai că?
📙„Six-seven” – expresia virală care bântuie holurile şcolilor
Dacă atunci când vine acasă, copilul tău începe să strige „six-seven!” fără niciun motiv, stai fără grijă, nu s-a apucat de numerologie. E doar prins în cel mai recent val de slang online care a cucerit TikTok-ul și s-a viralizat și offline. Expresia a apărut în piesa Doot Doot (6 7) a rapperului Skrilla și a devenit virală după ce a fost folosită în clipuri cu jucătorul de baschet LaMelo Ball, care are 1,98 m – adică „six foot seven”. De acolo a ajuns pe TikTok, apoi în clase, unde elevii o strigă de fiecare dată când aud o cifră.
Expresia a fost preluată, remixată și transformată într-un meme. Copiii au început să o strige la școală, acasă, în mașină, uneori însoțită de un gest cu palmele ridicate, ca niște balanțe. Serialul South Park i-a dedicat chiar și un episod, iar Wikipedia are o pagină proprie pentru „Six Seven”.
Partea amuzantă e că expresia nu are niciun sens. Face parte din curentul „brain rot”, acea zonă de umor absurd născută pe TikTok, unde cuvintele nu trebuie să însemne nimic ca să devină virale. Pentru copiii din generația Alpha, „Six Seven” e doar o glumă de grup, un cod de apartenență. Iar pentru părinți, e o ocazie bună să afle cum funcționează cultura digitală a copiilor și cum sensul, în online, nu mai e neapărat condiția unei glume reușite.
📙Cercetătorii tineri renunță la rețelele sociale și se întorc la newslettere
Tot mai mulți oameni de știință, mai ales la început de carieră, renunță la rețelele sociale și preferă canale mai controlate, precum newsletterele, e-mailurile și conferințele academice pentru informare, arată un raport internațional publicat de editura De Gruyter Brill. Studiul, bazat pe răspunsurile a aproape 1.800 de oameni de știință din întreaga lume, descrie un ecosistem digital în tranziție: 67% dintre participanți și-au redus timpul petrecut pe platforme, iar aproape jumătate le consideră prea toxice pentru dialog academic.
Rețelele X și Facebook pierd teren, în timp ce platforme precum Bluesky sau Mastodon sunt testate de un număr mic, dar în creștere, de utilizatori. Totuși, majoritatea cercetătorilor spun că informațiile cele mai utile vin prin newslettere și liste de discuții, considerate surse mai sigure și mai relevante. Trei sferturi dintre respondenți preferă comunicarea prin e-mail, față de doar 41% care aleg social media. Raportul spune că vizibilitatea în mediul academic ar trebui gândită altfel: mai puțin dictată de algoritmi și mai mult bazată pe relații directe, prin evenimente, colaborări și comunicare personală.
Mentorul Săptămânii
Foto: 4 dintre profesorii implicați în programul LifeLab
Educația financiară este încă o slăbiciune majoră în România: trei din patru români se declară puțin sau deloc pregătiți financiar, iar aproape 80% nu stăpânesc conceptele de bază. Patru din zece spun că nu și-ar putea menține nivelul de trai nici măcar o lună fără venituri. Soluția trebuie să vină din școală, acolo unde copiii pot învăța devreme ce înseamnă responsabilitatea financiară.
Un exemplu este programul „Școala de Bani” al BCR, care funcționează de peste zece ani și a ajutat deja sute de mii de români să înțeleagă cum să-și administreze veniturile și economiile. Din el face parte LifeLab, un program cu resurse educaționale pentru profesorii din toate ciclurile de învățământ, care îi ajută să introducă educația financiară în materiile lor, prin jocuri și exemple concrete. Am vorbit cu patru profesori care au urmat programul despre cum au reușit să transforme lecțiile despre bani în exerciții practice și plăcute pentru elevi.
Iată câteva lucruri de ținut minte de la ei:
Cristina Lăcătuș, învățătoare la Școala Gimnazială „Ionel Teodoreanu”, București
„Noțiunile financiare devin clare pentru copii atunci când sunt legate de situații concrete, pe care le pot înțelege și experimenta.
Cele mai eficiente activități sunt cele interactive: jocuri de rol, simulări și exerciții vizuale care îi ajută să observe, să compare și să tragă singuri concluzii. Am folosit la clasă fișe educaționale din LifeLab, precum «Cât valorează prenumele tău?», prin care au învățat să recunoască monedele și bancnotele, calculând valoarea propriului prenume. A fost o lecție amuzantă și memorabilă, care le-a arătat că valoarea nu se măsoară doar în bani. O altă activitate, «Am nevoie de…», i-a ajutat să distingă între nevoi și dorințe. Fiecare elev și-a construit propria piramidă a nevoilor, reflectând asupra lucrurilor cu adevărat importante pentru el.”
Alin Danciu, profesor de matematică și directorul Școlii Gimnaziale Sâncraiu de Mureș
„E nevoie de matematică pentru a înțelege și gestiona banii, bugetele, economiile și cheltuielile. Chiar și la geometrie unde această legătură nu este la fel de evidentă ca cea dintre aritmetică și finanțe, dar este foarte reală și importantă, mai ales când vorbim despre aplicații practice. De exemplu, când comparăm prețuri, suprafețe sau volume, facem legătura directă între geometrie și bani, iar explicarea acestei legături elevilor îi ajută să înțeleagă de ce învață concepte matematice și cum le pot aplica în viața reală.
Legătura poate fi explicată cel mai bine prin exemple simple: cum își gestionează banii de buzunar, cum compară prețurile și calculează reducerile, ce înseamnă să economisească, cum folosesc fracțiile și procentele pentru a calcula dobânzi sau taxe, ori cum planifică un buget pentru o activitate. La geometrie, elevii pot calcula suprafața unei camere sau a unui teren pentru a afla cât costă renovarea, vopsirea sau amenajarea. În felul acesta înțeleg că matematica îi ajută să ia decizii financiare mai bune și să își gestioneze banii cu responsabilitate.”
Nicoleta Cernat, profesoară pentru educație timpurie la Școala Gimnazială nr. 23 „Constantin Brâncoveanu”, Constanța
„Jocurile de rol sunt cea mai firească metodă prin care copiii de grădiniță pot învăța despre bani. În timp ce se joacă de-a magazinul, de-a familia sau de-a piața, preiau comportamente pe care le văd acasă și le transformă în lecții simple despre cumpărături, economisire și valoare. Nu vorbim despre sume sau calcule, ci despre deprinderi de bază: îi învăț să fie autonomi, să se respecte pe ei înșiși și pe ceilalți, să facă alegeri simple și conștiente – primele semne ale responsabilității financiare.
Am introdus educația financiară ca pe o surpriză – le-am spus copiilor că vom explora «lumea banilor» și vom face activități altfel decât de obicei. Am folosit jocuri, discuții de grup, aplicații digitale și fișe simple, potrivite vârstei lor. Fiecare activitate a venit cu o doză de curiozitate și entuziasm: pentru ei, totul era nou, iar pentru mine, o ocazie să le trezesc interesul. Rolul educatorului contează mult – dacă transmiți bucurie și curiozitate, copiii învață cu plăcere.”
Maria Magdalena Dorcioman, profesoară de discipline socio-umane și directoarea Colegiului Național „Dinicu Golescu”, Câmpulung
„Când elevii învață cum să gândească în termeni de echilibru, nu doar de bani, educația financiară devine o formă de maturizare și libertate personală. Într-o lume în care deciziile economice ne influențează zi de zi, educația financiară nu mai este un lux, ci o necesitate. Este, poate, una dintre cele mai importante forme de alfabetizare a secolului XXI – o alfabetizare a responsabilității. Am înțeles că tinerii nu trebuie doar să știe ce sunt banii, ci să înțeleagă ce pot face cu ei – în mod conștient, echilibrat și etic.
Ca dascăl, am avut privilegiul de a-i vedea cum se schimbă: din adolescenți grăbiți, care cred că banii «vin de undeva», în tineri responsabili, care încep să-și planifice drumul. Educația financiară le oferă nu doar instrumente pentru viață, ci și încrederea că pot decide singuri. Că pot visa, dar și economisi pentru visul lor.”
Puteți citi interviul complet, realizat cu sprijinul BCR, aici.
Autoare : Adriana Moscu
Editoare: Andrada Lăutaru
Coordonatoare: Florinela Iosip
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!