Aflăm săptămâna asta ce schimbări aduc noile planuri-cadru pentru liceu, cum consumă elevii informația în era TikTok și ce ne spune știința despre gândirea critică la copii.
Vorbim și despre responsabilitate – de la implicarea copiilor în treburile casei până la cultivarea independenței prin educație financiară. În plus, câteva recomandări de evenimente și resurse utile: o carte de astronomie avizată de Ministerul Educației, o expoziție interactivă la Muzeul Copiilor și un blog despre reformele din educație.
Noutăți din Prima Bancă
📙Se schimbă foaia la liceu!
Ministerul Educației a pus pe masă noile planuri-cadru, iar dezbaterea e în toi. Se propune un sistem de învățământ mai flexibil, care să pregătească elevii nu doar pentru examene, ci și pentru viață. Mai multe opționale, mai multă autonomie pentru școli și un Bac adaptabil ar trebui să le permită să-și aleagă mai bine direcția, fie că vor la facultate sau direct pe piața muncii. Se introduce gramatica drept unitate de învățare separată, latina devine opțională, iar la filiera tehnologică se pune accent pe practică. Pe hârtie, pare un pas spre un liceu care contează cu adevărat pentru viitorul elevilor. Cât de bine funcționează asta în realitate? Analizăm un pic mai încolo. Până atunci, uite câteva variante de cum ar putea arăta orarul.
📙De la TikTok la fake-news – cum consumă elevii informația
Un studiu al Centrului pentru Jurnalism Independent arată că elevii români petrec ore întregi pe social media, dar rămân departe de informațiile esențiale. O treime dintre liceeni stau pe TikTok mai mult de cinci ore pe zi și știu tot despre meme-uri, trenduri și influenceri, dar aproape nimic despre alegeri sau politică externă. Majoritatea cred că o informație e adevărată dacă le confirmă ce știau deja, iar verificarea surselor se limitează la un scroll rapid. Profesorii sunt însă pe lista celor în care elevii au încredere când vine vorba de adevăr, ceea ce spune multe despre rolul școlii în lumea digitală de azi. O analiză a studiului și a concluziilor sale este disponibilă pe canalul de YouTube al CJI.
📙Bârfa, primul test de gândire critică al copiilor
Și copiii mici sunt atenți la bârfe, dar nu le cred chiar pe toate. Cercetătorii chinezi au descoperit că, de la vârsta de 6 ani, copiii devin mai sceptici și încep să verifice informațiile, mai ales când acestea contrazic ce știau deja despre cineva drag. Studiul, publicat în British Journal of Developmental Psychology, sugerează că educatorii și părinții pot încuraja acest tip de gândire critică, provocând copiii să-și pună întrebări despre ce aud și să caute singuri confirmări. O strategie simplă? Întrebări precum „Ești sigur?”, „Cum ai aflat asta?” pot face diferența în modul în care copiii învață să filtreze informațiile.
📙Pandemia a schimbat regulile jocului pentru cei mici
Lockdown-ul și închiderea grădinițelor au lăsat urme asupra copiilor sub șase ani, arată o studiu realizată de către Universitatea California-Merced (SUA), în perioada 2019-2023, și publicată în ianuarie 2025. Cercetătorii au descoperit că acești copii au avut dificultăți mai mari în a înțelege perspectiva altora – o abilitate esențială pentru comunicare și interacțiuni sociale. Testele realizate înainte și după lockdown arată o scădere semnificativă a acestei competențe, mai ales în rândul celor din familii cu venituri mici. Lipsa socializării, stresul părinților și timpul crescut petrecut în fața ecranelor ar putea fi printre cauzele acestui decalaj. Iar vestea și mai proastă? În unele cazuri, problemele au persistat și după ridicarea restricțiilor. Interacțiunea directă cu alți copii, jocurile de rol și activitățile care implică empatie și cooperare pot ajuta la recuperarea acestor abilități sociale.
Cutia cu Idei
📙THE FUNNY BRAND, Jocuri care deschid conversații. Dacă vrei să încurajezi conversații autentice și să descoperi lucruri noi despre cei din jur, THE FUNNY BRAND e un mod simplu și relaxat de a face asta. Create de Alex Zamfir – Cel Mai Bun Tată (al lui Mark) –, aceste jocuri pun întrebările potrivite pentru a deschide discuții despre experiențe, valori, temeri sau vise. Fie că le joci în familie sau cu prietenii, creează un context în care copiii și adulții se simt ascultați, își exersează gândirea critică și, uneori, își schimbă perspectiva.
Mie mi-a atras atenția jocul Copiii și banii (recomandat pentru 7-12 ani), care transformă educația financiară într-o experiență practică și distractivă. Prin joacă, cei mici învață despre economisire, obiective și decizii financiare smart. Un prim pas spre independență financiară. Aruncă un ochi pe site-ul thefunnybrand.com să descoperi toate produsele disponibile.
📙Cu Ilie prin galaxie. Pe vremea mea, Ilie era un cangur simpatic și pus pe șotii. Dar în cartea de față, Cu ILIE prin galaxie. Carte de astronomie, Ilie este un viitor cosmonaut, care invită micii cititori să pornească într-o călătorie prin Univers. Li se va alătura și Matilda, pasionată de explorarea spațiului încă din vremea lui Iuri Gagarin. Scrisă de Claudiu Tănăselia, fizician și expert în astronomie, cartea îi ajută pe copii să descopere planete, stele, sateliți și comete, dar și cum funcționează rachetele, stațiile spațiale sau călătoriile interplanetare. Printre pagini, copiii îl vor întâlni și pe Dumitru Prunariu, singurul român care a ajuns în spațiu, deci știe cum stă treaba cu explorările cosmice dintr-o perspectivă cu totul și cu totul reală. Cartea este avizată de Ministerul Educației (potrivită pentru copiii cu vârste între 7 și 12 ani) și poate fi folosită ca material didactic în școli, dar, dincolo de asta, este un ghid pentru toți cei care visează să ajungă printre stele. (Optimista din mine încă speră că nu toții copiii de azi vor să devină IT-iștii de mâine.)
📙Mașina timpului la Muzeul Copiilor. Din 8 februarie, Muzeul Copiilor deschide Mașina Timpului, o expoziție interactivă care o să vă poarte prin momente esențiale ale istoriei. De la dinozauri și primii oameni până la invențiile lui Leonardo da Vinci și orașele viitorului, traseul te ajută să descoperi și să înțelegi mai bine trecutul și viitorul. Un context util pentru părinți și profesori care vor să le prezinte copiilor istoria într-un mod accesibil. Rezervă-ți locul aici.
📙Despre educație – reforma la firul ierbii. Anca Tîrcă are o experiență îndelungată în educație, dezvoltarea resurselor umane și implementare de proiecte. Pe blogul ei găsești reflecții și soluții pentru o educație mai bună, bazate pe peste 40 de ani de lucru în domeniu. Profesoară, directoare, trainer și consultant educațional internațional, Anca vorbește despre școala românească, reforme necesare și modele care funcționează. Dezvoltarea unui mediu prietenos în școli, pregătirea profesorilor și adaptarea educației la nevoile actuale sunt câteva dintre temele abordate. Vei găsi aici și inițiative precum „Starea de bine în școală” și proiecte europene de formare, dar și campanii care încurajează lectura, creativitatea și învățarea în aer liber.
Știai că?
📙Bine ai venit, Generație Beta! Anul 2025 începe cu Generația Beta, formată din cei născuți până în 2039. Acești copii vor crește într-o lume în care AI-ul și automatizarea sunt parte din viața de zi cu zi, iar tehnologia nu mai este doar un instrument, ci un mediu. Vor avea părinți din rândul Millennials și Gen Z, mai conștienți de impactul digitalizării și mai atenți la expunerea online. Generația Beta va trebui să navigheze printre provocări globale precum schimbările climatice și urbanizarea rapidă, iar valorile sale vor fi influențate de sustenabilitate și responsabilitate socială. În mod evident, pentru Generația Beta tehnologia va fi o parte firească a educației. Materii precum programarea, robotica și inteligența artificială vor deveni elemente de bază în școală. Dă play aici pentru un video scurt despre Generația Beta și ce așteptări va avea de la lumea noastră.
📙Sfânta rutină. Un program recurent și bine stabilit pentru teme și învățare poate îmbunătăți semnificativ rezultatele școlare ale copiilor. Un studiu publicat în 2024 în Journal of Family Theory & Review arată că un mediu de studiu organizat și previzibil îi ajută pe copii să fie mai concentrați și mai autonomi. Specialiștii recomandă un spațiu liniștit, ore fixe pentru teme și pauze regulate pentru a evita oboseala, dar mai ales implicarea părinților într-un mod echilibrat (adică să explice punctual, acolo unde copiii nu înțeleg, dar nu să rezolve temele în locul lor) pentru a maximiza beneficiile.
📙Rufele se spală în familie. Copiii care ajută constant la treburile casei devin mai responsabili, mai independenți și capătă mai multă încredere în propriile abilități. Dincolo de sarcinile în sine, modul în care părinții le integrează în viața de familie face diferența. Specialiștii recomandă discuții deschise despre împărțirea sarcinilor încă de la 3 ani. Chiar dacă cel mic probabil mai mult te va încurca decât să te ajute. La început, miza nu este ca micuțul/micuța să-și aranjeze perfect hainele, ci să capete autonomie și încredere în propria persoană. Iar în loc de recompense materiale, laudele și recunoașterea efortului au un impact mai mare asupra motivației. (Mă duc să le anunț asta și pe fetele mele, mai sceptice din fire.)
Care-i faza cu noile planuri-cadru pentru liceu?
Flexibilitate, predictibilitate și BAC personalizat. Care-i faza cu noile planuri-cadru pentru liceu?
Pe 31 ianuarie 2025, Ministerul Educației a publicat proiectele noilor planuri-cadru pentru liceu, aflate în dezbatere publică până pe 6 martie. Acestea propun un nou mod de organizare a materiilor și orelor pentru toate specializările din învățământul liceal: teoretic, vocațional și tehnologic.
Dacă lucrurile merg conform planului, noile structuri vor intra în vigoare din anul școlar 2026-2027, ceea ce înseamnă că elevii care sunt acum în clasa a VII-a vor fi primii care vor învăța după ele și, în final, vor da Bacalaureatul reconfigurat. În prezent, liceele funcționează încă după planurile-cadru stabilite în 2004 și 2009.
Dar hai să vedem ce se schimbă în noile planuri-cadru pentru liceu. Pe scurt, Ministerul promite mai multă flexibilitate și predictibilitate, fără să mai supraîncarce elevii cu ore peste ore.
În clasele a IX-a și a X-a, accentul cade pe acomodare și o tranziție mai lină de la gimnaziu la liceu. Apoi, în anii terminali, specializarea devine clară, iar elevii au mai multă libertate să-și aleagă materiile care contează pentru viitorul lor. Elevii vor putea să-și configureze Bacalaureatul în funcție de traseul educațional dorit, iar școlile au mai multă autonomie în organizarea cursurilor.
Astfel, liceele primesc mai multă putere să-și creeze o identitate proprie, inclusiv prin parteneriate și cursuri opționale care să corespundă nevoilor elevilor. În plus, apare un curriculum mai aplicat, iar la filiera tehnologică, învățământul dual este extins, ceea ce înseamnă că teoria și practica vor merge mai bine mână în mână.
Citește întreaga analiză aici.
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
Autor : Adriana Moscu
Managing-editor: Florinela Iosip
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!