Săptămâna aceasta trecem în revistă trei studii românești: cum se informează copiii pe temele care îi interesează, ce subiecte discută adolescenții în mediul online și care sunt obiceiurile lor de zi cu zi. Aflăm unde pot învăța gratuit limbi clasice pasionații de filologie, pe ce canal online pot primi răspunsuri de la specialiști despre sănătatea mintală și unde pot vedea filme animate pe marele ecran. Descoperim un documentar despre dramele copiilor abandonați și o serie jurnalistică despre vulnerabilitățile care pândesc online. La final, Andrei Stupu, expert în educație etico-morală, ne vorbește despre cum sistemul de învățământ ar putea crea indivizi capabili să empatizeze și să coopereze pentru binele tuturor.
Noutăți din Prima Bancă
📙Tabu în familie: adolescenții nu vorbesc cu părinții despre sexualitate
Adolescenții din România se bazează în primul rând pe părinți atunci când caută informații despre sănătate, însă evită să vorbească despre sexualitate și relații. 8 din 10 spun că merg la părinți pentru sfaturi medicale, dar doar o treime afirmă că pot discuta deschis orice subiect. Cele mai sensibile teme rămân sexualitatea (evitată de 41% dintre tineri) și relațiile (27%). Datele provin dintr-un studiu național realizat de iZi Data și Fundația Metropolis, în sprijinul proiectului „How to Adolescence”, un ghid gratuit despre sănătate și prevenție pentru părinți și adolescenți, care îi ajută să aibă conversații mai deschise și mai sincere.
📙Copiii caută echilibru între ecrane și viața offline
Matematica și științele rămân preferate, dar și artele, limbile străine sau sportul se află sus în opțiunile copiilor între 4 și 14 ani. Doar 15% menționează tehnologia ca materie preferată. În schimb, sportul și vacanțele sunt momentele de care se bucură cel mai mult, iar streamingul și jocurile video fac parte constant din rutina lor zilnică.
„Kids Habits Study” arată că generația digitală își construiește valorile și relațiile oscilând între ecrane și viața offline, între logică și creativitate. Peste 45% dintre copii cred că notele bune sunt esențiale pentru viitor, iar modelele lor sunt în primul rând părinții și profesorii – semn că adulții din jur le definesc încă direcția și încrederea în propriile alegeri.
📙Tinerii Gen Z vorbesc despre educație, bani și sănătate mintală
Adolescenții și tinerii de 14-25 de ani discută pe rețele sociale, forumuri și în presă despre ce contează pentru ei: educația, finanțele, sănătatea mintală și activismul. În același feedapar entuziasmul pentru laboratoare de realitate augmentată și frustrările legate de manuale lipsă sau sate fără internet. Banii sunt văzuți ca dovadă a independenței, dar și sursă de anxietate, iar sănătatea mintală a devenit subiect legitim, cu discuții despre anxietate, burnout sau nevoia de consiliere.
Generația Z respinge stereotipurile despre „leneși” și caută transparență și autenticitate din partea școlii, brandurilor și instituțiilor. TikTok și alte platforme sunt spații de creativitate, dar și de presiune, ceea ce îi face pe mulți să experimenteze „digital detox” – o pauză intenționată de la telefon, rețele sociale sau internet, pentru a reduce stresul și dependența de ecrane.
Cutia cu Idei
📙Webinar gratuit despre AI la clasă de la UiPath Foundation
Pentru cei interesați de cum pot fi predate competențele viitorului la liceu, UiPath Foundation organizează pe 9 octombrie, între orele 17 și 18, webinarul „Inteligența artificială la clasă: competențele viitorului predate pentru elevii de azi”, parte din proiectul AI Generation. Evenimentul este gratuit, se desfășoară online și aduce împreună profesori, elevi, experți în educație și reprezentanți ai industriei software pentru o discuție despre importanța dezvoltării competențelor de inteligență artificială. Poți citi aici mărturiile a patru profesori care au vorbit despre utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale la clasă.
Printre invitați se numără Cătălina Rață (UiPath Foundation), Kelly Shiohira (GSoLEN, coautor UNESCO AI Competency Framework for Students), profesorii Adriana Pîrvan și Constantin Balica, eleva Georgiana Grigoraș și Răzvan Petria (UiPath).
Participanții vor descoperi resurse practice gratuite pe care le pot folosi la clasă, exemple concrete despre cu poate fi integrată inteligența artificială în educație și informații din curriculumul AI Generation dezvoltat de UiPath Foundation. Link-ul de conectare va fi trimis în dimineața evenimentului pe adresa de e-mail completată în formular. Detalii, aici.
📙Cursuri gratuite de latină și greacă veche la Universitatea București
Poate că sunt „limbi moarte”, dar mențin creierul viu. Pe 4 octombrie începe a treia ediție a Cercului de Filologie Clasică, organizat de Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a UB. Cursurile de latină și greacă veche se desfășoară săptămânal, sâmbăta, între 12 și 18, până în mai 2026. Sunt patru grupe – latină și greacă pentru începători și intermediari – cu întâlniri la sediul facultății și transmisii online pe Google Meet.
Inițiativa, premiată în 2024 de Senatul UB ca „cea mai bună inițiativă civică în domeniul Științelor Umaniste”, a atras până acum sute de participanți de toate vârstele. Înscrierilese fac prin e-mail la cerculdefilologieclasica@gmail.com.
📙Întrebări despre sănătatea mintală? Psihologii răspund pe Discord
În fiecare miercuri, de la ora 20, un psiholog răspunde live pe canalul Discord la întrebări despre emoții, tulburări mintale sau felul în care putem sprijini pe cineva apropiat. Inițiativa aparține organizației Mental Health for Romania, un ONG format din specialiști și voluntari care promovează educația pentru sănătate mintală și accesul la servicii de sprijin.
Dacă aveți acasă adolescenți care folosesc Discord, merită să le transmiteți informația. Întâlnirile sunt deschise tuturor și pot fi un mod simplu și prietenos de a primi răspunsuri direct de la profesioniști. Serverul poate fi accesat aici.
📙Animest 2025 aduce filme pentru copii & adolescenți
Între 3 și 12 octombrie, Festivalul Internațional de Film de Animație Animest ajunge la ediția a 20-a. Tema acestei ediții este Călătoria și aduce filme legate de transformări interioare, migrație, vis, memorie. O secțiune specială, Minimest, pune în scenă 22 de scurtmetraje din peste 15 țări, adresate copiilor – povești despre emoții, prietenie, egalitate, dependență de tehnologie, ecologie sau toleranță. Filmul de deschidere, Amélie et la métaphysique des tubes (6+), va fi proiectat pe 3 octombrie, ora 19, la Sala Luceafărul.
Festivalul mai propune, pe lângă proiecții în săli de cinema, ateliere, masterclass-uri și experiențe interactive, pentru public tânăr și adulți deopotrivă. Detalii, pe animest.ro.
Știai că?
📙Există huburi educaționale pentru tineri
Tinerii din România încep să aibă spații dedicate unde pot experimenta, greși fără teamă și învăța direct de la adulți care îi iau în serios. Proiectul ZBOR a creat deja o rețea națională de huburi educaționale gratuite pentru cei între 14 și 25 de ani – cu ateliere de educație financiară, sustenabilitate, public speaking, gaming sau storytelling. În doar un an, peste 51.000 de tineri au participat la 1.358 de evenimente, alături de 300 de voluntari și sute de organizații partenere. Detalii și testimoniale, în acest material susținut de BCR.
📙„Toți știau” despre copiii abandonați
Recorder a lansat documentarul Singuri, o investigație despre trauma copiilor abandonați în România, de la politica pronatalistă a lui Ceaușescu până la cazuri recente din centre de plasament. Jurnaliștii arată cum lipsa părinților și abuzurile din sistemul de protecție lasă urme profunde. În loc de siguranță și sprijin, mulți copii au întâlnit bătăi, umilințe și nepăsare. Documentarul ridică întrebarea dureroasă: cât timp vom continua să evităm adevărul și să îi lăsăm pe acești copii singuri?
📙Vulnerabilitatea se amplifică în spațiul digital
Scena9 a început un dosar tematic, Vulnerabili online, care analizează provocările copiilor și adolescenților în mediul digital și prezintă soluții posibile, pornind de la faptul că, mai degrabă, familiile, școlile și instituțiile din România nu țin pasul cu transformările vieții digitale și nu-i pot ajuta pe tineri să se apere în fața violențelor online de care au parte tot mai des. Ore de educație media pentru profesori și părinți în România, teatru participativ în Spania, linii de urgență și poliție cibernetică în Ucraina – acestea sunt câteva dintre soluțiile care funcționează deja și pot fi replicate.
Mentorul Săptămânii
Andrei Stupu/ Foto: Impact Bucharest
Andrei Stupu, doctor în Științele Educației, a cercetat un domeniu rar explorat la noi: inteligența etico-morală și modul în care poate fi cultivată în școli. După o bursă Fulbright la Harvard, unde a lucrat cu cercetători de top în educație și inteligență, el și-a continuat activitatea și în plan practic, prin programe de orientare vocațională și ateliere pentru elevi, părinți și profesori. Am discutat cu el despre ce înseamnă să formezi caractere într-un sistem dominat de standardizare, despre generațiile Z și Alpha și despre cum teoria inteligenței etico-morale poate fi aplicată în clasă, chiar în contextul reformelor care întârzie să prindă contur.
Iată 5 lucruri de ținut minte de la Andrei Stupu:
1. Cui servește educația? „Când vorbim despre diagnosticul educației, ar trebui să discutăm despre management educațional, despre curriculum, despre felul în care școala funcționează ca instituție. Școala, conform legii, trebuie să asigure transfer de cunoștințe, dezvoltarea unor competențe transversale și capacitatea de a învăța să înveți.
Dacă lipsesc aceste trei elemente, școala, ca instituție a statului, nu își îndeplinește corect rolul de a forma viitorii cetățeni. Educația, în schimb, e definită de o serie de filosofii care s-au schimbat de-a lungul timpului, pentru a se adapta cerințelor societății. Întrebarea fundamentală ar trebui să fie – felul în care educăm mai servește lumii de azi? Nu doar pentru a produce agenți economici – ingineri, medici, IT-iști –, ci pentru a forma oameni în sensul profund al cuvântului.”
2. Educația – motorul principal al echității sociale. „Există un dezechilibru între potențialul pedagogic al profesorului și nevoile reale ale elevului. Educația ar trebui să ofere șanse egale, indiferent dacă un copil vine dintr-o familie bogată sau săracă. În mod ideal, școala ar trebui să asigure tuturor șansele de a duce o viață împlinită.
Din păcate, realitatea arată altfel. Indicii de inechitate socială sunt mari chiar și în țările dezvoltate, iar în unele locuri, cum e Brazilia, durează până la nouă generații pentru ca o familie să urce pe o altă treaptă socială. România nu stă nici ea bine. Un copil dintr-un sat lipsit de resurse educaționale trebuie să depună un efort uriaș pentru a depăși aceste bariere.”
3. Profesorii rămân în mare parte blocați în disciplina lor. „Mulți sunt matematicieni sau biologi buni, dar nu pedagogi buni. Științele educației ar trebui să corecteze asta, dar schimbarea este lentă. Ministerul Educației este cel mai mare angajator din România, iar rețeaua e construită în așa fel încât schimbările se fac greu. Singurul pas esențial ar fi să investim 6% din PIB în educație, așa cum prevede legea.
Fără bani nu putem aduce specialiști, nu putem forma profesorii și nu putem face reformă reală. Altfel, rămânem la schimbări de fațadă: mutăm câteva ore în planurile-cadru și avem impresia că reformăm sistemul. Dar problema reală rămâne – subfinanțarea.”
4. Feedback-ul elevilor ar trebui introdus în evaluarea profesorilor. „În momentul de față, elevii nu sunt întrebați nimic. Tot procesul se face fără să conteze vocea lor. În plus,în educație, ca și în alte domenii publice, există frică. Toată lumea tace ca să nu supere pe cineva. Elevii nu sunt văzuți ca parteneri în proces, deși ar trebui.
Uneori nici nu e nevoie să-i întrebi pe elevi ce vor, pentru că se exprimă prin multe forme. Relația lor cu profesorii depinde de măiestria pedagogică, de pasiunea pentru disciplină, dar mai ales de felul în care profesorul contribuie la dezvoltarea caracterului. Dacă te gândești la propriii profesori, ce rămâne în amintire este felul în care te-au făcut să te simți. Faptul că te-au văzut, că te-au motivat, că te-au inspirat să alegi o carieră.”
5. Sistemul nu este construit să se adapteze fiecărui copil. „Fiecare învață și evoluează în ritmul său. Unii știu din clasa întâi ce vor să facă și urmează acel drum pas cu pas. Alții ajung cu câteva luni înainte de bacalaureat și încă nu au răspuns. Și ambele situații sunt normale. Am ajuns să construim un sistem educațional care produce specialiști în dat teste.
În România, Bacalaureatul este exemplul cel mai clar. Examenul e foarte standardizat, fixat pe câteva competențe considerate importante, dar care ignoră dezvoltarea completă a individului. Poate un elev vrea să fie muzician, pictor sau meșteșugar, dar sistemul îl formează să dea BACUL. Aceeași problemă se vede și în alte state. Educația globală a fost infestată de un tip de standardizare. În esență, evaluarea și comparația sunt necesare. Problema este felul nesănătos în care am transformat testele în scop final. Am ajuns să educăm pentru examene, nu pentru viață. ”
Citește interviul complet aici.
Autoare : Adriana Moscu
Editoare: Andrada Lăutaru
Coordonatoare: Florinela Iosip
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!