Săptămâna asta aflăm ce trebuie să facă profesorii în vacanță, cum ajung copiii români să fie exploatați în Franța și de ce a interzis Australia YouTube pentru utilizatorii sub 16 ani. Învățăm câteva jocuri cu apă și cum să le vorbim copiilor ca să priceapă ce vrem de la ei. Descoperim stereotipurile din desenele animate, ora ideală pentru examenele orale și de ce preferă adolescenții să se confeseze AI-ului. În încheiere, două specialiste în educație analizează schimbările propuse în sistem și punctează atât aspectele pozitive, cât și problemele rămase nerezolvate, la peste jumătate de an de la instalarea ministrului Daniel David.
Noutăți din Prima Bancă
📙Toate școlile trebuie să-și refacă clasele până pe 8 august
Vacanța asta vine cu (și mai) multă muncă pentru profesori și personalul auxiliar. Ministerul Educației a pus în dezbatere, pe 28 iulie, regulile pentru reorganizarea rețelei școlare din 2025-2026. Toate școlile trebuie să-și refacă clasele în așa fel încât să respecte media legală de elevi prevăzută de legea Bolojan. Până pe 8 august, inspectoratele și autoritățile locale trebuie să trimită propunerile complete de reorganizare la minister și la Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), instituția publică aflată în subordinea Ministerului Educației care se ocupă cu evaluarea și acreditarea școlilor din România.
Pentru a-și păstra personalitatea juridică, o școală trebuie să aibă cel puțin 500 de elevi (sau alte praguri, în funcție de nivel). După comasare, unitățile rezultate intră automat în evaluare ARACIP. Noile reguli permit comasareachiar dacă școlile nu sunt încă acreditate – o schimbare importantă.
📙UNICEF: Mulți copii exploatați în Franța provin din România
19% dintre copiii abuzați și exploatați infracțional în Franța provin din România și Bosnia-Herțegovina, arată un raport UNICEF. Cei mai mulți dintre acești minori sunt separați de părinți și ajung să fie controlați de persoane din anturaj sau chiar din familie. Mulți comit infracțiuni, dar ONU cere ca ei să fie tratați ca victime ale traficului de persoane, nu cum se întâmplă adesea, ca infractori. Pentru asta, autoritățile ar trebui să colaboreze – justiție, protecția copilului, educație, sănătate – și să creeze mecanisme funcționale de identificare și sprijin. UNICEF propune câteva soluții: ca autoritățile să le explice copiilor riscurile legate de traficul de persoane, ca poliția și judecătorii să țină cont de contextul în care au ajuns să comită o faptă, iar cei obligați să încalce legea din cauza exploatării să nu mai fie pedepsiți.
În Franța, două treimi dintre victimele exploatării infracționale sunt minori.
📙YouTube interzis copiilor sub 16 ani în Australia
Guvernul australian a decis să includă YouTube pe lista platformelor interzisecopiilor sub 16 ani, alături de TikTok, Instagram, Snapchat sau Facebook. Până acum, YouTube fusese exceptat, dar autoritatea pentru siguranță online a cerut anularea acestei scutiri după ce 37% dintre minori au raportat conținut dăunător pe platformă. Noua regulă, care intră în vigoare în decembrie, nu le mai permite adolescenților să-și facă conturi, să comenteze, să dea like sau să încarce clipuri. Vor putea în continuare să urmărească videoclipuri, dar doar fără interacțiune. Companiile care nu respectă restricțiile riscă amenzi de până la 50 de milioane de dolari australieni (aproximativ 30 de milioane de euro). Decizia a fost justificată prin impactul negativ al platformelor asupra copiilor și susținută inclusiv de organizațiile de profesori. Guvernul testează în prezent soluții de verificare a vârstei și promite reglementări clare pentru a proteja copiii în fața algoritmilor și a conținutului nociv.
Cutia cu Idei
📙Idei de joacă cu apă pentru zile toride
O metodă simplă să vă răcoriți, să vă distrați și să învățați împreună în vacanța de vară sunt activitățile care implică apa – unele se potrivesc chiar și atunci când nu dispuneți de spațiu în aer liber. Puteți testa idei despre plutire, volum sau cauză-efect, doar cu un vas și câteva obiecte din casă. Un experiment simplu este să observați ce se scufundă și ce plutește. Un altul, pentru cei mai mari, presupune o pungă umplută cu apă, străpunsă cu creioane – fără ca apa să curgă. Sunt activități stimulează curiozitatea, coordonarea și chiar motricitatea fină, fără să semene cu lecțiile clasice. Iată câteva idei desprinse dintr-un articol din Kinderpedia:
– Cine mută cel mai bine? Copiii transferă apă dintr-un vas în altul cu ajutorul unor linguri, polonice sau pahare. Pot observa care ustensilă e mai eficientă și câtă apă se pierde pe parcurs.
– Dacă scapi balonul, ai pierdut. Un joc de echipă cu baloane umplute cu apă. Se aruncă de la un copil la altul, iar cine scapă balonul de trei ori iese din joc.
– Ținte ude. Pistoalele cu apă devin mai interesante dacă le folosiți pentru a doborî ținte improvizate: sticle goale, pahare sau popice.
– Udăm florile și învățăm. Udatul florilor poate deveni un moment bun de vorbit despre plante, nevoile lor și cum le puteți îngriji – chiar și pe balcon.
– Tobogan cu apă. O folie lungă și apă turnată din belșug pot transforma o zonă cu iarbă într-un tobogan improvizat. Funcționează doar afară.
– Cine pescuiește mai repede? Într-un vas cu apă sunt ascunse jucării mici. Copiii le scot cu site, plase, pensete sau linguri, contra cronometru sau pe echipe.
– Mergi cu grijă. Fiecare copil duce un balon cu apă într-o lingură, ținută cu o singură mână. Cine scapă balonul sau folosește ambele mâini pierde puncte.
– Desene care dispar. Copiii „pictează” pe asfalt cu apă, cu pensule, sticle sau pistoale. Pot scrie litere, desena forme sau crea povești.
📙Cum le vorbim copiilor mici ca să înțeleagă ce le cerem
Când fetele mele erau foarte mici, gândurile mele se învârteau des în jurul unor expresii ca: „Vorbești cu pereții”, „Îi intră pe-o ureche și-i iese pe cealaltă”, „Predici în pustiu”, „Bați apa-n piuă”.
Cu alte cuvinte, parcă vorbeam degeaba, nu părea să mă asculte nimeni. Să le ceri copiilor mici să facă ceva pare uneori inutil. Și foaaaarte frustrant. Pare că nu te aud? De fapt, adesea, nu știu exact ce vrei de la ei. În loc de „Fii cuminte” sau „Fă curat”, spune ce vrei concret: „Ia jucăriile și pune-le în cutie”. Formulează rugămințile pe rând, scurt și simplu, ca să aibă timp să le proceseze și să le rețină.
Lasă copilul să aleagă din două variante – „Vrei tricoul cu dinozaur sau pe cel cu pisică?” – ca să simtă că are control, fără să-l lași să decidă ceva cu care tu ai putea să nu fii de acord.
Când se enervează, nu-l lua peste picior. Spune-i că înțelegi: „Ești supărat că nu mai sunt biscuiți, e greu să accepți asta”. Nu înseamnă că-l răsfeți dacă îl educi cu blândețe, ci că îi ajuți să-și înțeleagă emoțiile.
Reacțiile exagerate la atitudini enervante (țipat, aruncat) pot să încurajeze exact comportamentul pe care vrei să-l oprești. Am observat asta pe pielea mea: cu cât am vorbit mai încet, mai rar și mai egal, cu atât m-am făcut înțeleasă mai ușor. Mai bine, îi spui ce să facă în loc de ce să nu facă: „Desenează pe foaie”, în loc de „Nu scrie pe perete”. Așa, nu mai pare că-i interzici, iar el nu are șansa să dezvolte o reacție opusă.
Și când greșești – pentru că o vei face – e mai sănătos să recunoști. „Îmi pare rău că am țipat. Data viitoare încerc să fiu mai calm/ă”. Copilul învață și din ce îi spui, dar mai ales din cum te comporți cu el și cu ceilalți. În cazul meu, faptul că mi-am îmblânzit orgoliile și am reușit să-mi cer iertare prima le-a inspirat să facă și ele la fel data viitoare și a scurtat, ba chiar a ocolit multe, multe potențiale conflicte. Citește despre cum să ne facem mai ușor înțeleși de cei mici, aici.
📙Festival de literatură pentru copii și adolescenți, sub patronajul Comisiei Europene
Între 18 și 21 septembrie, la Botoșani, are loc prima ediție a Festivalului APOLODOR, dedicat exclusiv literaturii pentru copii și adolescenți. Evenimentul se desfășoară sub egida Comisiei Europene în România. Sunt programate lecturi, ateliere de scriere și jurnalism, expoziții de ilustrație și întâlniri cu scriitori, artiști și jurnaliști cunoscuți. Printre invitați se numără scriitorii Florin Bican, Alex Moldovan, Veronica D. Niculescu, Adina Popescu, Adina Rosetti, Dan Ungureanu și Matei Vișniec, artistele vizuale Raluca Ioana Burcă, Sabina Drînceanu, Bianca Simionescu și cântăreața Ada Milea. Activitățile au loc în oraș și în școli, iar accesul este gratuit pentru elevii selectați.
Știai că?
📙Un adolescent din trei preferă să se confeseze unui AI, nu unui om
O treime dintre adolescenții americani preferă să vorbească despre lucruri serioase cu inteligența artificială în locul unei persoane reale, arată un sondaj realizat de organizația Common Sense Media, specializată în relația copiilor cu tehnologia. Mai mult de jumătate spun că vorbesc des cu AI-uri care țin loc de prieteni, iar 7 din 10 au făcut-o cel puțin o dată. Mulți îi folosesc pentru sprijin emoțional, în jocuri de rol sau pentru conversații romantice. Doar jumătate îi percep drept simple instrumente, restul îi tratează ca prieteni virtuali.
O treime dintre cei chestionați au spus că s-au simțit inconfortabil în urma unei discuții cu AI-ul.
📙50 de ani de desene: băieții acționează, fetele relaționează
Scenariile a aproape 7.000 de episoade din 98 de seriale TV pentru copii, difuzate în SUA între 1960 și 2018 au fost recent evaluate de NYU Abu Dhabi din Emiratele Arabe Unite. Cercetătorii au observat un tipar constant de diferențiere a genurilor prin limbaj: personajele masculine sunt descrise mai des ca agenți activi – cei care fac și decid –, în timp ce personajele feminine apar în contexte care implică relații, familie și apartenență. Chiar dacă reprezentarea fetelor în seriale a crescut, asocierea băieților cu acțiunea, puterea și succesul, iar a fetelor cu empatia și familia a rămas surprinzător de stabilă. Aceste tipare subtile pot influența felul în care copiii înțeleg ce e „normal” pentru fiecare gen. În plus, există riscul ca noile instrumente de inteligență artificială, antrenate pe astfel de scenarii, să perpetueze aceleași stereotipuri.
📙Ora examenului poate influența nota finală
Elevii și studenții au mai multe șanse să treacă un examen oral dacă acesta e programat în jurul prânzului, au descoperit cercetătorii de la Universitatea din Messina, Italia. S-au analizat peste 100.000 de evaluări susținute între 2018 și 2020 și s-a identificat un vârf clar al promovabilității: în jurul orei 12. Aproximativ 73% dintre candidați au trecut examenul la această oră, comparativ cu doar 51% dimineața devreme sau după-amiaza târziu.
Explicația ține de ritmurile biologice și de diferențele dintre tiparele de funcționare ale studenților (care sunt adesea mai activi după-amiaza) și cele ale profesorilor (care tind să fie mai vigilenți dimineața). Această tendință poate funcționa nu doar în examenele universitare, ci și în alte tipuri de evaluare – de la interviuri de angajare la concursuri. Așadar, e important și „când” se întâmplă o evaluare, nu doar „cum” sau „cu cine”.
Interviurile săptămânii
Foto: Diana Cernat și Carmen Lică
Noua reformă a educației, propusă de ministrul Daniel David, a stârnit controverse aprinse în societatea civilă, de la profesori la părinți și de la ONG-uri care promovează calitatea și incluziunea în educație la asociații de elevi și jurnaliști interesați de soarta învățământului românesc. În așteptarea toamnei, când schimbările – multe dintre ele, care dau cu virgulă inclusiv specialiștilor în științe exacte – vor fi puse în practică, am discutat cu mai mulți experți în politici și programe educaționale pe marginea viziunii echipei ministeriale. Le publicăm argumentele în următoarele săptămâni.
Diana Certan, directoare executivă a Organizatiei Umanitare CONCORDIA
„La peste șase luni de la preluarea mandatului, actualul ministru al Educației a arătat că reforma burselor nu este o prioritate socială, ci o miză politică. Bursele rămân printre puținele politici educaționale care au efecte reale pentru copiii vulnerabili, dar sunt din ce în ce mai expuse tăierilor și modificărilor birocratice.
În ultimele luni, s-a discutat despre transferul burselor la Ministerul Muncii sau la primării – o direcție care ar fi compromis susținerea elevilor din comunități sărace. Sub presiunea societății civile, ideea a fost abandonată, iar unele burse au fost reintroduse, inclusiv cele pentru mamele minore. Însă raportul ISE care arăta eficiența burselor a fost ascuns, iar eliminarea burselor de reziliență, care ajunseseră la 170.000 de elevi, a fost anunțată fără explicații clare.
În paralel, bursa de merit a fost plafonată la 15% din clasă, ignorând elevii care, deși au rezultate bune, nu se mai încadrează. Elevii, prin Consiliul Național al Elevilor, au cerut menținerea și extinderea burselor. Lipsa de transparență rămâne însă o problemă gravă: bugetul real al burselor a fost anunțat târziu, iar datele despre elevii din învățământul profesional sunt contradictorii.
Orice reformă care vizează milioane de copii ar trebui să se bazeze pe consultări reale și date deschise, nu pe decizii unilaterale luate în spatele ușilor închise.”
Carmen Lică, directoare executivă a Centrului Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională
„Educația timpurie este declarată prioritate, dar nevoile reale rămân uriașe, mai ales pentru copiii sub trei ani. În urban, serviciile existente sunt suprasolicitate, iar în rural, aproape inexistente. Deși s-au făcut progrese – creșele au fost incluse în sistemul educațional, s-au planificat investiții în infrastructură și formarea personalului –, accesul este departe de a fi echitabil. Cercetările arată că 85% din arhitectura creierului se formează până la 5 ani, iar investițiile în educație timpurie aduc beneficii economice și sociale clare.
În contextul măsurilor fiscal-bugetare recente, riscul e ca reorganizarea rețelei să afecteze grav calitatea serviciilor. Specificul educației timpurii – centrat pe joc, nevoi afective și dezvoltare globală – cere o organizare diferită de cea școlară. Comasarea «pe orizontală», între grădinițe și creșe, permite păstrarea calității, dezvoltarea de rețele locale și implicarea comunității. Pe termen lung, legătura cu liceele pedagogice ar putea susține formarea practică a viitorilor profesioniști.
Pentru copiii vulnerabili, participarea la astfel de servicii înseamnă un început mai bun și un parcurs educațional mai stabil. Într-o perioadă dificilă, e esențial ca intervențiile să nu ignore prevenția și rolul educației timpurii în reducerea inechităților.”
Citește intervențiile complete aici.
Autoare : Adriana Moscu
Editoare: Andrada Lăutaru
Social-media: Adina Zoican
Coordonatoare: Florinela Iosip
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!