Săptămâna asta vedem ce e nou (și ce nu) în planurile-cadru pentru liceu, ce conține primul joc video educațional despre sustenabilitate din România și cum arată un model AI antrenat special pentru BAC. Avem sfaturi practice pentru ca scrisul și cititul să nu ia vacanță, un studiu despre tonul pesimist al manualelor de gimnaziu, dar și vești importante din UE: deepfake-urile cu minori vor fi pedepsite la fel ca abuzurile din viața offline. În plus, vorbim cu Ioana Chicet-Macoveiciuc (Prințesa Urbană) despre cum e să fii părinte într-o altă țară – și cum funcționează o școală în care fiecare copil își alege un scop personal pentru anul școlar, de la „să citesc prima carte fără poze” la „să-mi fac cinci prieteni buni”.
Noutăți din Prima Bancă
📙Noile planuri-cadru pentru liceu sunt gata, dar nu sunt atât de noi
Ministerul Educației și Cercetării a publicat pe 16 iunie varianta revizuită a planurilor-cadru pentru liceu, menite să intre în vigoare cu prima clasă de a IX-a în anul școlar 2026–2027 – și să modeleze BAC-ul din 2029-2030. Schimbările consistente mult așteptate de susținătorii reformelor din educație nu au venit. Momentan, documentul se află în consultare publică.
Ce rămâne la fel:
– Structura pe profiluri (real, uman, vocațional, tehnologic) nu se modifică;
– Se păstrează împărțirea orelor între trunchiul comun (materii obligatorii pentru toți elevii) și curriculum la decizia școlii (ore stabilite de fiecare liceu în funcție de profil);
– Bacalaureatul continuă să fie centrul de greutate: planurile sunt construite în jurul probelor deja existente, nu apare o reconfigurare a examenului;
– Disciplinele clasice rămân la fel, nu apar materii noi sau combinații interdisciplinare.
Ce se schimbă:
– Numărul de ore scade treptat: de la 19 ore săptămânal în clasa a IX-a la 11-13 ore în clasa a XII-a. E o schimbare importantă pentru ritmul de învățare și presiunea pusă pe elevi;
– Istoria și geografia vor fi studiate până la finalul liceului și de elevii de la profilul real, nu doar de cei de la uman;
– Unele materii vor putea fi predate modular, adică pe o perioadă mai scurtă (ex: un semestru, nu tot anul);
– Liceele vor avea mai multă libertate să includă ore de specializare, în funcție de profil (ex: matematică-informatică, științe, filologie etc.);
– Apare accentul pus pe dezvoltarea unor competențe-cheie: digitale, științifice, antreprenoriale, personale și sociale – dar modul în care vor fi integrate efectiv ține de programele care urmează.
Mai mulți profesori și specialiști în educație sunt de părere că noile planuri-cadru ratează șansa unei reforme reale. Se păstrează vechea logică de organizare a școlii, cu prea puțin loc pentru interdisciplinaritate, proiecte aplicate sau reducerea inechităților. S-a renunțat la pilotări curajoase, iar varianta finală pare mai mult un compromis birocratic. Așa se explică de ce personalizarea educației a rămas doar în discursuri.
📙Cum arată viața și examenele finale în liceele din alte țări
Un elev care studiază în Danemarca, la un liceu cu profil business și economie, are în anul terminal 5-6 ore pe zi, cu pauze, zile mai libere și materii alese pe profil. Cursuri precum „Mediu și societate” sau „Teoria cunoașterii” presupun proiecte structurate pe gândire critică.
În Finlanda, absolvenții susțin examenul de Bacalaureat la sfârșitul ultimului an de liceu (din 3 sau 4 ani în total), organizat de o autoritate națională – testele sunt evaluări complexe, scrise și orale, ponderate prin note standard și folosite ca principal criteriu de admitere la universitate.
În Marea Britanie, în ultimii doi ani de liceu, elevii se pregătesc pentru A‑Levels (BAC-ul lor). Aleg doar 3-4 materii de specialitate, care sunt examinate la final, la nivel terminal (după un sistem linear, nu modular). A-Level este structurat exact pe specializări și nu pe trunchi comun.
În Elveția, Germania și Austria, „Matura” sau „Abitur” sunt examene finale complexe, cu probe scrise și orale din mai multe discipline de trunchi comun, dar și din materii alese de elev. Se testează 5-11 materii, cu evaluări standardizate și, în unele cazuri, prezentarea orală a unui eseu.
📙Manualele de gimnaziu cultivă pesimismul
Un studiu recent realizat de cercetătoare de la Centrul CODHUS (de la Universitatea de Vest din Timișoara) analizează peste 40 de manuale de limba română pentru clasele V–VIII și trage un semnal de alarmă: literatura școlară actuală e dominată de teme precum trauma, resemnarea și fatalismul. Studiul, intitulat „Pesimism cultural în educația românească”, folosește o colecție mare de texte din manuale analizate cu instrumente digitale pentru a detecta teme și emoții dominante. Echipa a observat un model recurent de narațiuni negative și lipsa speranței, cu posibil impact asupra modului în care copiii percep lumea. În topul celor mai apăsătoare texte: Eu sunt Malala, Legenda Meșterului Manole și Cu și fără ghiozdan.
Mădălina Chitez, autoarea studiului, este lingvistă și cercetătoare la Universitatea de Vest din Timișoara. Coordonează Centrul de Cercetare CODHUS, primul din România care folosește corpus lingvistic (o colecție mare de texte din manuale – n.r.) pentru studii aplicate în educație. A lucrat anterior în Elveția și Germania, are un doctorat la Freiburg și o bursă PROMYS.
📙Se caută școli-pilot pentru anul școlar 2025-2026
Ministerul Educației anunță că școlile care vor să testeze metode sau programe noi pot aplica pentru statutul de școală-pilot în 2025-2026. Dosarele pot fi depuse între 23 iunie și 18 iulie. În teorie, aceste școli pot încerca soluții mai flexibile, adaptate elevilor, fără să mai urmeze toate regulile standard. În practică, doar câteva unități ajung să primească acest statut, iar impactul la nivel național a fost până acum minim. Lista finală va fi anunțată pe 11 august. Detalii și calendarul complet, aici.
Cutia cu Idei
📙Primul joc video despre sustenabilitate creat de studenți români
Universitatea de Vest din Timișoara a lansat „REGEN:17” – un joc video educațional gratuit, creat integral de studenți, care explică cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă stabilite de ONU. Jocul este gândit ca un instrument de învățare interactivă, pune jucătorii în fața unor decizii legate de probleme reale: mediu, echitate, educație sau sărăcie. Este potrivit pentru vârste 13-14 ani+ și poate fi accesat online, aici.
📙AI carte, AI parte
Platforma AI.Parte pentru Bac, dezvoltată de o echipă de specialiști în educație și tehnologie, oferă peste 300 de episoade audio generate cu AI – mini-podcasturi de două minute care explică textele și conceptele cheie din programa de română. În zilele următoare vor fi încărcate alte aproximativ 130, tot din limba română. Proiectul se bazează pe un model AI antrenat cu manuale, opere literare și metodologie pentru BAC. În curând, elevii vor putea discuta direct cu un profesor virtual antrenat pentru dialog deschis și explicații clare. Toate materialele sunt gratuite.
📙Cinci soluții ca scrisul și cititul să nu intre în vacanță
Lunile libere care urmează n-ar trebui să însemne o pauză totală de la învățare. Fără presiune și program strict, integrează lectura și scrisul în activitățile zilnice, astfel încât copilul tău să nu piardă din ritmul câștigat peste an. The Conversation propune câteva idei:
1. Integrează scrisul în activitățile de peste zi. Listele de cumpărături, programul excursiilor sau un „bucket list” de vară sunt pretexte excelente pentru a-i invita pe copii să scrie.
2. Lasă-l să aleagă ce citește. Cărțile care se intersectează cu pasiunile lui îi poate trezi curiozitatea, mai ales în cazul copiilor neurodivergenți, pentru care interesele speciale pot fi un mod de autoreglare și conectare.
3. Citiți semne, ambalaje și etichete. Lumea e plină de texte scurte. Orice ieșire poate deveni ocazie de învățare: „ Cu ce literă începe cuvântul acesta?”, „Recunoști sunetul?”.
4. Alegeți jocuri care folosesc limbajul. Cele de societate dezvoltă vocabularul, gândirea critică și răbdarea, fără să pară lecții. În plus, întăresc relațiile din familie.
5. Încurajează jocurile spontane cu litere. Scrisul cu degetul pe geam, în nisip, cu bețe sau cretă transformă literele într-un joc senzorial. (Eu încă mai las mesaje pentru familie scrise cu degetul pe mașina personală.)
Foto: Pexels
Știai că?
📙UE cere sancțiuni mai dure pentru abuzurile asupra copiilor
Parlamentul European le cere statelor membre să înăsprească pedepsele pentru abuzurile sexuale asupra copiilor, precum și pentru deținerea sau distribuirea de imagini generate cu AI care simulează astfel de fapte. Propunerea e ca aceste infracțiuni să nu se mai prescrie, având în vedere că este normal ca multe victime să vorbescă abia după câțiva ani. Directiva vizează inclusiv deepfake-uri (imagini sau clipuri video false, create cu AI, care par reale), grooming (ademenirea online a copiilor), sextortion (șantaj sexual online) și transmisiunile live ale abuzurilor. Negocierile între instituțiile europene încep pe 23 iunie.
📙Copiii pot afla de la școală cum să-și înțeleagă emoțiile
În tot mai multe școli din lume, lecțiile nu se opresc la matematică sau gramatică. Copiii învață și cum să-și gestioneze emoțiile, cum să relaționeze sănătos și cum să ia decizii mai bune. E o parte esențială din dezvoltarea lor, inclusă în programă, cu efecte vizibile atât în starea lor de bine, cât și în rezultatele academice.
Două studii realizate în 2025 pe zeci de mii de elevi din Australia arată că acei copii care au urmat programe de educație socio-emoțională (timp de 3-4 ani) au obținut scoruri mai mari atât la evaluări emoționale, cât și la testele de citire și matematică (între 7 și 20 de puncte procentuale mai sus). Aceste abilități se pot preda fie prin integrarea lor în materiile clasice, fie prin programe dedicate.
📙Ce este mișcarea Free-range kids și cum l-ar putea ajuta pe copilul tău?
Cât de mult control e prea mult, atunci când crești un copil? Într-un nou episod al podcastului The Good Fight, publicat pe Substack de Yascha Mounk, politolog, scriitor și profesor, jurnalista americană Lenore Skenazy vorbește despre parentingul hiperprotectiv și efectele lui asupra copiilor. Fondatoarea mișcării Free-Range Kids – care pledează pentru mai multă autonomie și mai puțin control – explică de ce supravegherea excesivă blochează dezvoltarea emoțională a copiilor și le crește anxietatea. Termenul „free-range” este inspirat de la copiii „crescuți în libertate”, care învață prin explorare, nu prin restricții. Skenazy a devenit populară după ce și-a lăsat fiul de 9 ani să meargă singur cu metroul în New York, ca exercițiu de încredere și independență.
Mentorul săptămânii
Ioana Chicet-Macoveiciuc / Foto: Arhiva personală
Cunoscută și sub numele de „Prințesa Urbană”, Ioana Chicet-Macoveiciuc este una dintre cele mai influente voci din spațiul online românesc dedicat părinților și copiilor. Cu o experiență de peste 25 de ani în presă și comunicare, Ioana a publicat peste 40 de cărți pentru copii și șase volume pentru adulți, construind în același timp o comunitate activă și empatică în jurul blogului său, lansat în 2007.
Scrie onest, bine documentat și orientat spre schimbare. Organizează retreaturi, evenimente, cluburi de carte și ateliere pentru adolescenți și părinți, iar în 2023 a co-creat o metodă de terapie prin scris, numită Sinele autobiografic. De la succesul cărții O să te țin în brațe cât vrei tu și încă o secundă până la personajele îndrăgite Ema și Eric, a reușit să creeze punți între generații și să transforme experiențele personale în repere colective. Săptămâna asta vorbim cu Prințesa Urbană despre mutarea ei cu familia în Țările de Jos, adaptarea la o nouă cultură și un nou sistem de educație și ce a învățat ca părinte din această tranziție.
Iată 5 lucruri de ținut minte de la Prințesa Urbană:
1. În Țările de Jos, copiii nou-veniți merg inițial la o școală de tranziție. Aici învață limba și stilul de viață local. După zece luni de școală de tranziție, copiii au intrat în sistemul public olandez, foarte relaxat și prietenos. Nu se pune presiune academică, au multe proiecte distractive, învățarea se face în joacă. În doi ani au ajuns să aibă rezultate foarte bune la examenele naționale, inclusiv la cele de ortografie în neerlandeză, înțelegerea lecturii, matematică.
2. Copiii încep școala în ziua în care împlinesc 4 ani. Primii opt ani, ciclul primar, sunt despre abilități de bază. Copiii învață să învețe, să pună întrebări, să lucreze în echipă, fac matematică de bază, învață să citească atent și critic, află noțiuni primare despre natură, geografie, istorie, gramatică, trafic și orientarea în lume (să citească hărți, grafice, indicatoare), învață engleză. Au de făcut lucrări pe care le prezintă în fața clasei, se evaluează unii pe alții și își oferă feedback.
3. În fiecare an, fiecare copil își stabilește un scop. Să alerge cel mai repede, să aibă 10 la Științele naturii, să citească prima carte fără ilustrații, să-și facă cinci prieteni – poate fi oricine vrea el –, și apoi, împreună cu învățătorul, urmărește dacă e pe drumul bun spre scop.
4. Părinții intervin foarte puțin, încrederea în școală e ridicată. Participă ca voluntari în diverse proiecte, ajută la evenimente sociale ale școlii (excursii, petreceri, tabere, piese de teatru etc). Nu se dau note, nici teme până în anul șapte (când elevii au 11 ani). Din ciclul secundar (de la 12 ani în sus) începe școala serioasă. Crește numărul de materii și dificultatea lor, copiii învață trei limbi străine, examenele sunt grele, primesc multe teme, lucrează mult individual, pe bază de proiecte. Părințiinu sunt lăsați să ajute la teme, copiii sunt încurajați să fie independenți, de la mersul la școală la teme și pregătirea pentru examen.
5. De trei ori pe an, părinții sunt invitați să participe la ore în clasă, alături de copii. Își încep ziua cu 20 de minute de citit independent, cum vor ei. Unii copii citesc pe masă, alții sub masă, unii pe pervaz și alții întinși pe jos. Școala încurajează lectura. Au filială a bibliotecii pe holul școlii, pot lua cărți în pauze, au colegi ambasadori care le recomandă cărți. Apoi fac 10 minute de sport pe muzică, cu noțiuni matematice. Adică faci câte genuflexiuni rezultă dacă aduni 6 cu 8!
Citește aici întregul interviu.
Autoare : Adriana Moscu
Editoare: Andrada Lăutaru
Social-media: Adina Zoican
Coordonatoare: Florinela Iosip
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!