Săptămâna asta înțelegem de ce educația sexuală nu are legătură cu narativele false care circulă pe social media. Aflăm cum cititul cu un creion poate schimba ritmul lecturii, ce progrese aduce un robot în terapia pentru autism și ce cărți merită puse pe lista de vară a părinților, profesorilor și copiilor. În plus, psihologa Silvia Ciubotaru ne explică cum îi putem sprijini pe adolescenți să recunoască semnele timpurii ale unei relații toxice, dar și de ce o diferență mai mare de 3 ani în relațiile adolescentine poate duce la dezechilibre de putere.
Înainte să începem, vrem să mulțumim tuturor celor care au redirecționat 3,5% din impozitul pe venit către VOCATIV. Datorită vouă putem suporta costurile pentru platforma de pe care trimitem newsletter-ul până la sfârșitul anului, ceea ce ne bucură foarte mult! Mulțumim că ne citiți, ne trimiteți feedback și că sunteți parte din această comunitate care aspiră la o educație mai bună, bazată pe știință și adaptată la prezent, pentru copiii și elevii noștri.
Noutăți din Prima Bancă
📙România nu adoptă EVARS. Informațiile din online sunt false
Programul EVARS (Éducation à la Vie Affective, Relationnelle et Sexuelle), introdus în Franța ca „Educație pentru viața afectivă, relațională și sexuală”, nu va fi aplicat în România, a declarat recent ministrul Educației, Daniel David. Acesta a explicat că nu susține o disciplină numită „educație sexuală”, deoarece stârnește controverse care nu mai pot fi controlate științific. Dacă va exista o componentă de acest tip în viitor, aceasta ar trebui să poarte un nume neutru, precum „educație pentru viață”, și să aibă la bază consens științific și social.
Pe rețelele sociale circulă, însă, narațiuni false și alarmiste, care susțin că EVARS ar permite pedofilia și că ar urma să fie impus în toată Uniunea Europeană. Scopul acestor mesaje este de a instiga părinții, de a promova retorica anti-europeană și de a deschide drumul propagandei ultrareligioase în educație. Informațiile trebuie verificate din surse oficiale, nu din postări virale cu titluri șocante pe platforme care nu au legitimitate.
Iată ce învață copiii în Franța în cadrul EVARS:
– despre respectul față de sine și față de ceilalți;
– ce înseamnă relații sănătoase și cum să evite abuzul;
– noțiuni de consimțământ și limite personale;
– diferența între intimitate, rușine și pericol;
– prevenirea stereotipurilor de gen și a violenței sexuale;
– anatomie și igienă, în funcție de vârstă.
Conținutul este adaptat, desigur, etapelor de dezvoltare ale copilului. Dezinformarea privind educația sexuală face rău tocmai copiilor pe care pretinde că îi apără. O explicație ușor de înțeles găsești și aici.
📙Suedia vrea mai mulți tineri în STEM până în 2035
Suedia a lansat o nouă strategie pentru educația STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică). Ținta inițială este ca minimum 15% dintre elevi să obțină rezultate la matematică, iar până în 2035 procentul de liceeni care se specializează în aceste discipline să crească la 25%. Un alt obiectiv este ca numărul studenților STEM să urce de la 80.000 la 90.000. Pentru a atinge obiectivele, a fost înființată o delegație STEM, care va lucra alături de școli, universități și companii pentru a face aceste domenii mai atractive și mai accesibile tinerilor.
Cutia cu Idei
📙Cum pot elevii să-și crească șansele la examene în ultimele zile: somn, recapitulări scurte și pauze dese
Cu Bacalaureatul și Evaluarea Națională la doar câteva zile distanță, perioada de recapitulare devine esențială. Nu mai e timp pentru metode greoaie sau pentru acumulat informații de la zero. Strategiile eficiente acum sunt cele care susțin concentrarea, reduc stresul și ajută la accesarea rapidă a cunoștințelor deja învățate.
Ce funcționează în această perioadă:
– Recapitularea în sesiuni scurte, împărțite pe teme. Fără maratoane de învățat, ci 2-3 ore pe zi, alternate cu pauze scurte.
– Somnul de calitate are efect direct asupra memoriei și capacității de concentrare. O noapte nedormită poate compromite tot efortul dinainte.
– Evitarea „tocitului” în noaptea de dinainte. Mai importantă decât adăugarea unor detalii în ultimul moment e păstrarea clarității mentale.
– Organizarea materialelor din timp. Caietele, fișele, pixurile și eventualele foi de examen ar trebui pregătite cu o zi înainte.
– Simularea examenului: exerciții contra-cronometru, rezolvări din subiecte oficiale sau din ani anteriori, în condiții cât mai apropiate de cele reale.
– Pauze dese și activități fizice ușoare. O plimbare scurtă sau exerciții de întindere ajută mai mult decât încă o oră de stat pe scaun.
– Mese regulate și hidratare constantă. Creierul obosit și deshidratat procesează mai greu informațiile.
– Dimineața examenului: mic dejun ușor, apă la pachet, toate materialele pregătite. Evitarea panicii prin respirații regulate și verificarea atentă a cerințelor.
– După examen: nu se reiau subiectele cu colegii, nu se compară răspunsurile. Se trece la următorul examen, cu mintea limpede.
📙Cum îi sprijinim pe copii să prindă gustul cititului
Îmi amintesc prea bine cum, în copilărie, zeci de stimuli vizuali și auditivi – uneori, chiar propriile gânduri – îmi distrăgeau ușor atenția de la citit. Am încercat de toate atunci: cititul silabisit, cu voce tare, sau urmăritul rândurilor cu ajutorul degetului arătător. Citirea este o abilitate care se construiește în timp, dar frustrarea poate să apară devreme – mai ales la copiii care vor să citească „mult și repede” și nu reușesc încă. Iar de aici, până a se lăsa păgubaș mai e doar un pas. Alexandra Olariu, care ține cursuri de dezbatere și oratorie pentru copii, a povestit pe social media cum a ajutat-o pe fiica ei o tehnică simplă: cititul cu reper vizual. Am extras câteva idei utile din experiența lor, pe care și le-au însușit din cartea Tehnici de învățare, de Georgiana Gerea. (Și care merg bine și la adulți.)
– Cititul urmărind rândul cu creionul (reperul vizual) ajută ochii să urmărească textul mai cursiv și crește viteza de citire;
– Frustrarea de la început e firească: înțelegerea vine cu timpul, nu de la prima încercare;
– Creierul va opune rezistență la schimbare – „nu înțelegi nimic”, „mai bine citeai ca înainte” – dar tocmai ăsta e semnul că exercițiul funcționează;
– Reperul vizual (creion, pix, bețișor) e mai eficient decât degetul, care acoperă textul și distrage atenția;
– Cititul cu reper îmbunătățește atenția, memoria și înțelegerea și reduce nevoia de a reciti.
📙10 cărți cu și despre copii, parenting și educație care mi-au atras atenția la Bookfest 2025
Pentru copii
Țup. Regăsirea (Alex Donovici, 7+). Aventurile din seria Țup continuă în pădure, unde personajele se confruntă cu frici, influențe greșite și nevoia de a ierta. O carte despre prietenie și alegeri. Alex Donovici stă în spatele proiectului „Poveștile Cristinei”, creat împreună cu soția sa, Cristina Donovici, început ca un cadou pentru fiica lor și care s-a transformat într-o platformă de povești audio pentru copii.
Consulatul Lunii (Matei Vișniec, 8+). Potrivit autorului, acest „roman minuscul în două părţi” este „destinat copiilor de la 8 ani în sus şi adulţilor de la 108 ani în jos”. Adelina, o fată de 13 ani, și motanul ei vorbitor luptă cu invazia simbolică a unor crocodili ce aduc cu ei frica, manipularea și resemnarea, folosindu-se de poezie ca armă împotriva unei lumi care uită să fie liberă.
Fratele fraților rătăcitori (Radu Vancu, 10+). O poveste despre sens, rătăcire și lumină interioară, spusă din perspectiva unui personaj imaginar care își păstrează sufletul de copil pentru a-i ghida pe cei pierduți.
Pentru părinți
Nu copilul e de vină. Pentru o contraetică a părintelui care știe tot (Ioana Scoruș). Reflecții din experiența din cabinetul de terapie, despre rolul părinților în formarea unui mediu care să sprijine potențialul fiecărui copil.
Copilul autonom. Știința și înțelepciunea de a le da copiilor mai mult control asupra vieții lor (Dr. William Stixrud, Ned Johnson). Cum putem crește copii mai puțin stresați și mai motivați, oferindu-le treptat control real asupra vieții lor – fără să renunțăm la rolul de ghid și la sprijin.
Kitul de parenting (Karen Skinulis). Autoarea este și profesoară Montessori și crede că cel mai bine copiii învață atunci când sunt implicați activ și li se oferă libertate într-un mediu structurat. Soluții pentru mofturi, mâncarea lăsată în farfurie sau dezordine (ne)intenționată.
Pentru profesori
Laboratorul minţilor creative. Proiectarea didactică din perspectiva competenţelor cheie – Un ghid dedicat profesorilor care vor să-și adapteze lecțiile la prezent. Include zeci de proiecte didactice pentru limbi străine, română, antreprenoriat sau marketing, care să-i ajute pe elevi să gândească critic, să lucreze în echipă și să ia decizii corecte.
De ce nu le place copiilor școala? (Daniel T. Willingham). Cartea combină neuroștiința cu practica, arată cum funcționează memoria, atenția sau curiozitatea și oferă exemple concrete în lecții bine structurate care captează interesul elevilor.
Învățătorii. Autoportretul unei generații (coord. Lavinia Betea). Un dialog viu între șase foști colegi ai Liceului Pedagogic din Arad, care compară școala de ieri și de azi, de la comunism la „România educată”. Experiențe personale, ironie și expertiză pedagogică, într-o lucrare despre rostul învățătorului și al educației primare.
Pentru toată lumea
Limitele geniului (Katie Spalding). Marie Curie a manevrat substanțe radioactive fără protecție. Tesla s-a îndrăgostit de un porumbel. Einstein a ignorat complet educația fiicei sale. Lordul Byron a adus un urs la facultate. (Câinii nu erau permiși.) O carte scrisă cu umor despre cât de umani sunt, de fapt, cei puși pe un piedestal.
Știai că?
📙Un chatbot îi ajută pe elevi să învețe limba engleză
Timp de șase săptămâni, 657 de liceeni de la nouă școli din Nigeria au participat la meditații online în limba engleză, folosind Microsoft Copilot, un chatbot bazat pe GPT-4. Au lucrat în perechi, sub supravegherea unui profesor care le-a ghidat interacțiunea. Elevii au pornit de la întrebări prestabilite, dar au fost încurajați să exploreze liber teme din programa școlară, iar AI-ul le-a oferit feedback personalizat. Exercițiile au fost adaptate contextului local, iar ritmul – fiecărui grup. Progresele au fost comparabile cu 2 ani de școală clasică, mai vizibile la fete și elevii cu rezultate bune inițial. Studiul sugerează că astfel de soluții sunt binevenite inclusiv pentru țările cu resurse reduse.
📙Copiii cu autism pot comunica mai bine cu ajutorul roboților
Un robot poate face minuni în comunicarea cu copiii din spectrul autist, arată un studiu internațional. Cercetătorii au lucrat cu 60 de copii cu vârste între 5 și 11 ani, împărțiți în trei grupuri: unii au făcut terapie clasică, alții au lucrat cu robotul NAO, iar un al treilea grup nu a avut deloc intervenție. După 12 săptămâni, cei care au interacționat cu robotul au arătat cele mai mari progrese în abilitățile sociale.
Mentorul săptămânii
Silvia Ciubotaru / Foto: Arhiva personală
Silvia Ciubotaru a absolvit Psihologia la Universitatea din București și s-a specializat în psihoterapie experiențială. Lucrează în proiecte de educație și cultură pentru tineri, precum In a Relationship sau Ideo Ideis. Printre altele, Silvia a conceput un test care verifică starea unei relații între adolescenți, dar și ateliere dedicate lor.
Am discutat cu ea în contextul celor două incidente recente – relația de abuz dintre influencerii Marilu și Iustin și uciderea Teodorei Marcu – care au readus în discuție violența de gen și normalizarea comportamentelor toxice în relațiile dintre tineri.
– Cazul Teodorei Marcu (n. red.: mama însărcinată ucisă în stradă, când se plimba cu fetița ei) a arătat cât de normalizat este abuzul în România. Cum îi putem educa pe adolescenți ca să recunoască semnele timpurii ale unei relații toxice?
– Nu putem educa doar adolescenții. Primii care au nevoie de educație sunt adulții – printr-o actualizare reală a noțiunilor de abuz și a limitelor în relații. Cum acest lucru e greu de realizat sistemic, cel mai eficient ar fi ca aceste informații să fie introduse în programa școlară. Altfel, riscul e ca tinerii să resimtă doar presiune și să devină defensivi. Din păcate, gradul ridicat de normalizare a abuzurilor în societatea noastră face improbabilă o schimbare rapidă, în lipsa unui val de proteste sau presiune publică reală.
– Ce rol au părinții și profesorii în prevenirea relațiilor toxice, având în vedere că mulți tineri evită discuțiile personale cu adulții?
– Unul esențial. Adulții sunt primele modele relaționale, dar, adesea, ei înșiși nu au primit o educație reală despre violență și limite. Fără conștientizare, pot deveni – involuntar – surse de abuz emoțional, chiar dacă intențiile lor sunt bune. Iar copiii simt asta: de aceea nu vorbesc. Nu au încredere că vor fi ascultați, ci se tem că vor fi judecați sau răniți. E nevoie de un efort conștient al adulților pentru a închide acest decalaj, nu de a le cere tinerilor să se deschidă oricum.
– Cum influențează diferențele de vârstă și dezechilibrele de putere dinamica relațiilor abuzive în rândul tinerilor?
Dezechilibrele de putere devin periculoase în relațiile adolescentine, mai ales când diferențele de vârstă trec de 2-3 ani. Ele presupun decalaje majore de maturitate și pot duce la abuzuri emoționale sau fizice, chiar dacă nu sunt intenționate. În multe cazuri, astfel de relații intră în zona gri a groomingului (n. red.: Grooming-ul într-o relație înseamnă manipularea treptată a unei persoane – adesea minore – de către un adult, pentru a o face să accepte o relație abuzivă sau sexuală. Procesul implică câștigarea încrederii, izolarea de alții și normalizarea comportamentelor inadecvate) și pot afecta profund dezvoltarea celor implicați. De aceea, e esențial ca adolescenții să înțeleagă devreme ce înseamnă limitele personale, consimțământul real și respectul reciproc.
5 lucruri de ținut minte pentru părinți și profesori de la Silvia Ciubotaru:
1. Tinerii de azi acceptă mai greu abuzul decât adulții. „Sunt ceva mai informați și mai exigenți când vine vorba de calitatea relațiilor, nefiind dispuși să se sacrifice în tăcere, de dragul aparențelor sau conformismului.”
2. Educația despre abuz pornește de la exemple concrete. „În atelierele noastre de la In a Relationship, parcurgem împreună cu tinerii formele de abuz: abuzul emoțional, abuzul verbal, abuzul fizic, abuzul sexual, abuzul în mediul digital, abuzul financiar, iar pe site-ul nostru resursele disponibile sunt și mai diverse. Apoi, lucrăm aplicat: sesiuni de echipă și dezbateri care le dezvoltă gândirea critică și capacitatea de a vedea lucrurile mai nuanțat.”
3. Raportarea abuzului nu se face fără încredere în sistem. „Unul dintre planurile noi propuse de Ministerul Educației este «butonul roșu», o platformă anonimă pentru raportarea abuzurilor din școli. E o idee utilă, dar fără campanii de informare, proceduri clare și oameni pregătiți în instituțiile statului, riscă să rămână doar un concept. Teama de stigmatizare nu e specifică doar tinerilor – e legată de lipsa de reacție sau de reacțiile greșite ale sistemului.”
4. Sprijinul emoțional înseamnă mai mult decât terapie. „Pe lângă ajutorul specialiștilor, contează și ce consumă tinerii, de la filme și seriale precum Sex Education, Atypical sau 13 Reasons Why, jocuri video de echipă, cum e It Takes Two, canale de YouTube ca cel al lui Cătălin Moise, pagini de social media precum In a Relationship, Sexul vs Barza, Asociația Filia, A.L.E.G., GirlUp România, Accept, sau proiecte media ca Școala9, Gen, Știri, Mindcraft Stories ori GenZette. Importante sunt și experiențele de voluntariat în proiecte precum One World, Kinedok, Ajungem Mari, Casa Bună sau Funky Citizens – contexte reale în care tinerii pot învăța despre relații, valori și limite.”
5. Respectul e cheia pentru ca adolescenții să ne asculte. „Adulții trebuie să rămână conectați la universul online al adolescenților și să inițieze discuții fără judecăți și predici. Când intervenim cu respect și argumente clare, putem deschide un dialog real. În schimb, atitudinile agresive sau ipocrizia ne sabotează – tinerii detectează rapid standardele duble și se închid.”
Citește aici întregul interviu.
Autoare : Adriana Moscu
Editoare: Andrada Lăutaru
Coordonatoare: Florinela Iosip
Comunitatea Vocativ
„Cum te porți… așa primești”: o lecție de viață scrisă în carantină
Viorela Mihai ne-a scris o poveste care ne-a emoționat. În timpul pandemiei, ca să își păstreze echilibrul și optimismul, a creat o poezie pentru copiii mici și mari. A devenit un proiect de familie, ilustrat cu jucării și imagini din grădină. A sperat atunci să-l poată dona unui ONG, pentru a ajuta, dar planul s-a amânat. Ce a rămas însă a fost poezia și dorința de a face bine. După ani în care gândul n-a dispărut, Viorela ne-a trimis povestea lui Ștrengărel, o istorioară cu tâlc și versuri care adună în ele tot ce ne-ar plăcea să păstrăm din copilărie: curaj, răbdare, joacă și bunătate.
Redăm mai jos un fragment din cartea ei:
„Să fii drept… este permis,
Fun-ul nu e interzis,
Dar toate la timpul lor!
Cu răbdarea… nu-i ușor,
Curajul nu vine-n zbor,
Doar în tine îl găsești.
Cum te porți… așa primești!”Îi mulțumim Viorelei și sperăm să mai auzim de Ștrengărel. Așteptăm cu mare bucurie poveștile voastre la Vocea comunității – inclusiv cele care au așteptat câțiva ani până să fie trimise. 🙂
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!