VOCATIV s-a născut din dorința de a aduce la un loc părinții, profesorii și ideile care pot schimba educația în bine. Totul a început acum 6 luni, când Florinela Iosip, președinta Asociației Edu Forum, m-a invitat să colaborăm pentru a crea o resursă educațională relevantă. De atunci, am lucrat intens, aproape zilnic, pentru a aduce în fața ta informații utile despre educație și parenting.
Cu o licență în jurnalism și una în Științele Educației, dar și ca mamă a două fete, am învățat că dinamica relației părinte-copil-profesor este complexă și vitală. VOCATIV își propune să apropie acești „trei actori principali” și să promoveze un dialog deschis. Ne dorim ca acest newsletter să fie un ajutor real pentru părinți și profesori, cu idei practice și perspective noi care să-i sprijine în creșterea unor copii fericiți și pregătiți pentru viață.
Ești gata? Să începem!
Noutăți din Prima Bancă
📙Comunismul, nouă materie obligatorie
Disciplina „Istoria comunismului din România” devine obligatorie din anul școlar 2025-2026 pentru clasele a XII-a și a XIII-a. Cum pot copiii înțelege o epocă pe care nu au trăit-o? O comparație simplă: în comunism lipseau apa caldă, lumina, căldura, mâncarea de bază și libertățile esențiale. Poate ar ajuta și o altă întrebare: cum ar fi să trăiască o zi fără aceste lucruri? Să-și imagineze cum ar arăta o dimineață fără lumină sau o seară în care nu există internet. Uneori, un exercițiu de empatie poate face mai mult decât orice lecție. Pentru aprofundare, explorează site-ul Ministerului Educației, Muzeul Comunismului – un laborator interactiv de educație civică–, și Muzeul Memoriei, cu mărturii și reconstituiri digitale. În București, la Casa Mița Biciclista, poți vizita până pe 26 ianuarie expoziția „Țara din care venim. Primii 35 de ani”, o incursiune vizuală în drumul României post-1989.
📙TikTok, la un pas de interdicție
O lege din 2024 obligă TikTok să-și vândă operațiunile din SUA până pe 19 ianuarie 2025, altfel riscă interzicerea. În Europa, platforma este investigată pentru securitatea datelor și influența informațională, iar unele țări au impus restricții, inclusiv pe dispozitive oficiale. În România, adolescenții conduc în Europa la utilizarea nesănătoasă a rețelelor sociale, cei mai afectați fiind copiii de 11-13 ani. Dependența de social media poate afecta concentrarea și starea emoțională, iar soluțiile includ limite clare, mai mult timp offline și reguli stricte pentru protecția utilizatorilor tineri. De exemplu, propune-i să creeze videoclipuri amuzante sau educative cu prietenii folosind o cameră sau o aplicație de editare video, fără să le posteze online, doar pentru distracție.
📙Matematica, probă cheie la Bac în Franța
În Franța, din iunie 2026, Bacalaureatul va include o probă obligatorie la Matematică, cu două variante: una pentru cei care studiază materia intensiv și alta pentru restul elevilor. Și în România, legea Deca prevede o probă complementară la științe exacte pentru elevii de la profil umanist, inclusiv matematică, dar aplicarea depinde de finalizarea noilor programe școlare. Până atunci, matematica nu trebuie să rămână un bau-bau – poate fi predată prin jocuri ca sudoku, aplicații digitale interactive sau povești legate de situații reale sau care stimulează creativitatea.
📙Lipsa de atenție este contagioasă
Un studiu din 2024 arată că neatenția în clasă se poate răspândi rapid între elevi. Cercetători de la Universitatea Washington din St. Louis, Missouri, SUA au testat 180 de elevi, dintre care câțiva au fost instruiți să pară plictisiți, să nu ia notițe și să stea într-o poziție neglijentă. Elevii din jurul lor au început să își piardă atenția, să scrie mai puțin și să obțină scoruri mai mici la teste ulterioare. Pentru a fenta o „contagiune a neatenției” profesorii ar trebui să planifice lecții captivante, să stabilească reguli clare și să gestioneze strategic locurile elevilor pentru a le menține concentrarea.
Cutia cu Idei
📙De altfel, neatenția copiilor la ore nu ține doar de voința lor, ci reflectă adesea lumea lor emoțională. Un copil copleșit de emoții sau obișnuit cu stimularea rapidă a ecranelor poate percepe manualele ca fiind restrictive. Cei mici au nevoie de înțelegere, răbdare și sprijin. Olina Ortiz abordează aceste subiecte în seria sa, Mel Suflețel și emoțiile din castel, unde oferă o perspectivă empatică asupra nevoilor emoționale ale copiilor. Mai multe despre cărțile ei, aici.
📙Și dacă tot am vorbit mai devreme despre cifre, iată o altă variantă de a-i apropia pe cei mici de matematică: combinația surprinzătoare între formule și artă. Operele pop art ale lui Andy Warhol pot fi folosite pentru a preda matrici de înmulțire, iar Noaptea înstelată a lui Vincent van Gogh ajută elevii să identifice forme geometrice. Simetria din lucrările Frida Kahlo sau numărarea formelor din picturile lui Picasso și Mondrian pot face mai simplu de înțeles conceptele matematice, mai ales pentru elevii cu înclinații artistice. Află mai multe din videoclipul 4 moduri de a integra artele vizuale în lecțiile de matematică pentru clasele primare, disponibil pe canalul Edutopia.
📙Poți găsi resurse de învățare în orice, cu atât mai mult într-un film. Bird, regizat de Andrea Arnold, spune povestea emoționantă a lui Bailey, o adolescentă de 12 ani dintr-o suburbie dură din Kent, care caută un strop de frumusețe și un pic de siguranță într-un mediu lipsit de speranță. Un film despre prietenie, acceptare și magie, potrivit pentru adolescenți de peste 15 ani, cu premiera în România pe 17 ianuarie.
📙Nikon Comedy Wildlife Photography Awards 2024, cea mai amuzantă competiție foto, a adunat peste 9.000 de imagini comice. Marele premiu a fost câștigat de o fotografie cu o veveriță într-o poziție caraghioasă, iar cel mai tânăr câștigător a avut doar 10 ani. Ediția 2025 începe în martie și este deschisă oricui, indiferent de experiență. Detalii și pozele câștigătoare sunt disponibile pe site-ul competiției. Dacă știi un puști talentat, îndrumă-l aici.
Foto: Milko Marchetti/Nikon Comedy Wildlife
Știai că?
📙O treime dintre părinții care practică educația cu blândețe se confruntă cu incertitudini și burnout, arată un studiu publicat în PLOS ONE. Metoda, axată pe empatie și gestionarea emoțiilor, ajută la relații mai bune cu copiii, dar poate copleși părinții. Cercetătorii sugerează grupuri de suport, resurse educaționale și timp pentru relaxare. Un psiholog mi-a spus odată: nu există părinți perfecți, doar părinți imperfecți sau cei care nu recunosc asta. Și tocmai asta e frumusețea.
📙Când explici o lecție cuiva sau chiar ție însuți, creierul tău lucrează la turație maximă. Un studiu publicat în Science Direct a descoperit că explicarea ajută să reții mai bine și să folosești informațiile în mod practic, mai ales dacă le spui altcuiva. De ce? Pentru că implici atât gândirea ta, cât și o formă de comunicare socială, ceea ce face ca învățarea să fie mai profundă și mai eficientă. Practic, devii mai bun nu doar la a înțelege, ci și la a transmite ce ai învățat. Așadar, metoda veche cu „mami, ascultă-mă la lecții” funcționează perfect și în 2025.
📙Profesorii nu văd mereu părinții ca parteneri. Un studiu realizat la Universitatea Ben-Gurion din Israel arată că mulți profesori îi percep pe părinți mai degrabă ca pe o problemă de gestionat decât ca pe parteneri în educația copiilor. Cercetătorii au identificat trei tipuri de părinți: cooperanți, neimplicați și intruzivi, cei din urmă fiind considerați cei mai dificili. Profesorii își dezvoltă singuri strategii pentru a „gestiona” diversele stiluri parentale, dar studiul recomandă cursuri de formare care să le ofere instrumente profesionale pentru a transforma părinții în adevărați parteneri
Mentorul săptămânii
Adina Rosetti, foto: Cornel Brad
Prima noastră invitată este scriitoarea Adina Rosetti, care ne vorbește despre modalitățile cele mai potrivite de-a apropia copiii de lectură. După mulți ani de jurnalism cultural și două volume pentru adulți, Adina Rosetti a descoperit că cel mai mult îi place să inventeze povești pentru cei mici. A publicat 12 cărți pentru copii, multe dintre ele premiate și dramatizate.
Printre cele mai recente apariții sunt Întâiul meu cuvânt de pionier, povestea unei fetițe în ultimele zile ale comunismului, și O istorie cu gust de kiwi, o incursiune în coloratul & tulburatul an 1990 (ambele apărute la Editura Arthur). Adina ține ateliere de storytelling, predă cursuri de scriere creativă pentru copii și se implică în proiectele De Basm, asociația pe care a fondat-o alături de alte trei autoare, din dorința de a promova literatura română contemporană. Îi plac zilele de poimâine, vorbitul aiurea-n tramvai și crede că nu s-a desprins cu totul de copilărie.
Adina, mai avem nevoie de lectură? Și dacă da, cum și de ce?
Nu aș face nicio comparație cu alte arte sau „metode”, dar nu știu alt mod mai bun decât cititul pentru a ieși din propriile percepții limitate, din propria perspectivă mentală, din limitele micii felii de viață pe care o cunoști direct. În plus, cititul e mai ieftin decât călătoritul, plus că te poate purta și-n universuri paralele/ alternative…Nevoia de poveste a existat dintotdeauna și nu cred că va dispărea vreodată, chiar dacă felul și mediul prin care e spusă povestea și ajunge la noi se schimbă odată cu timpurile.
Cum apropiem copiii/elevii de lectură în ziua de azi?
Literatura pentru copii concurează acum cu jocurile pe tabletă şi filmele de animaţie cu super acţiune, aşa că are de dus o bătălie grea; pentru ca un copil să ducă o carte până la capăt, principalul e să nu se plictisească – aşa că mă tem sincer pentru literatura clasică şi ritmul ei oarecum greoi. În vacanţele nesfârşite de vară de altădată, devoram cărţi şi suportam nesfârşitele descrieri din romanele lui Jules Verne, pentru a ajunge la paginile cu acţiune şi dialog. Nu aveam altă opţiune şi nu crescusem cu obişnuința de a da scroll pe un ecran. Cred că copiii de azi au nevoie poveşti frumoase, în care se pot regăsi, care le vorbesc pe limba lor, cu umor, despre problemele vârstei sau povești care-i fac să viseze la lumea fantastică în care orice copil îşi doreşte să zboare.Dacă nu le citim când sunt mici (cititul cu voce tare e recomandat de la vârste chiar foarte timpurii, sub 1 an), foarte probabil copiilor le va fi mai greu să-și descopere singuri această plăcere mai târziu. Și apoi noi, adulții, ne vom plânge că generațiile “din ziua de azi” nu mai citesc…Ca părinte de copil mai mare, aflat la vârsta la care poate citi singur o carte (deci peste 7-8 ani) trebuie să fii flexibil şi curios şi să nu interzici accesul la diverse fenomene literare la modă sau pur și simpu mai noi (benzi desenate, serii de jurnale pentru puşti sau fantasy-uri uneori facile) care pot deschide apetitul pentru lectură.
Iar l-am sărbătorit pe Mihai Eminescu. Cum ar putea fi citit, ba chiar îndrăgit Eminescu de către școlarii din prezent?
Îndrăznesc să spun că prin demitizare. Ceea ce îi îndepărtează acum pe copii e fix așezarea asta pe un piedestal a „poetului nepereche”, obsesia disecării figurilor de stil și analiza mărcilor „morfo-sintactice” ale eului liric, care se se practică în mediul școlar.Dincolo de opera lui, Eminescu a fost un om, cu bune și cu rele, și cred că ar putea deveni mult mai relatable (cum zic puștii) dacă ar fi prezentat exact așa. Sunt multe poezii de-ale sale care ar putea rezona cu nivelul de înțelegere al unui școlar în clasa a șaptea și care ar putea fi puse în oglindă cu texte/poeme contemporane.
Ne poți oferi un exemplu de activitate prin care profesorii ar putea face opera lui Eminescu mai atractivă pentru elevi?
Am putea să-i trimitem o scrisoare lui Eminescu, să ne imaginăm ce ar scrie pe rețele sociale dacă ar trăi acum, am putea rescrie câteva strofe dintr-o altă perspectivă. Nu cred că Eminescu s-ar supăra dacă profesorii de limba română și-ar îngădui, măcar din când în când, luxul de a citi și discuta pur și simplu liber cu copiii opera lui
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
Autor : Adriana Moscu
Managing-editor: Florinela Iosip
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!