Pe 31 ianuarie 2025, Ministerul Educației a publicat proiectele noilor planuri-cadru pentru liceu, aflate în dezbatere publică până pe 6 martie. Acestea propun un nou mod de organizare a materiilor și orelor pentru toate specializările din învățământul liceal: teoretic, vocațional și tehnologic.
Dacă lucrurile merg conform planului, noile structuri vor intra în vigoare din anul școlar 2026-2027, ceea ce înseamnă că elevii care sunt acum în clasa a VII-a vor fi primii care vor învăța după ele și, în final, vor da Bacalaureatul reconfigurat. În prezent, liceele funcționează încă după planurile-cadru stabilite în 2004 și 2009.
Dar hai să vedem ce se schimbă în noile planuri-cadru pentru liceu. Pe scurt, Ministerul promite mai multă flexibilitate și predictibilitate, fără să mai supraîncarce elevii cu ore peste ore.
În clasele a IX-a și a X-a, accentul cade pe acomodare și o tranziție mai lină de la gimnaziu la liceu. Apoi, în anii terminali, specializarea devine clară, iar elevii au mai multă libertate să-și aleagă materiile care contează pentru viitorul lor. Elevii vor putea să-și configureze Bacalaureatul în funcție de traseul educațional dorit, iar școlile au mai multă autonomie în organizarea cursurilor.
Astfel, liceele primesc mai multă putere să-și creeze o identitate proprie, inclusiv prin parteneriate și cursuri opționale care să corespundă nevoilor elevilor. În plus, apare un curriculum mai aplicat, iar la filiera tehnologică, învățământul dual este extins, ceea ce înseamnă că teoria și practica vor merge mai bine mână în mână.
Detaliem și nuanțăm în cele ce urmează.
Ce aduc noile planuri-cadru pentru liceu? O privire de ansamblu și ce spun specialiștii
Dezbaterea este intensă, iar discuțiile sunt departe de a fi finalizate. În continuare, prezentăm principalele aspecte care au atras atenția profesorilor, cercetătorilor și altor actori implicați în educație.
– O schimbare discutată de mult timp. Reforma planurilor-cadru este un subiect care revine constant în dezbaterile despre educație. Mulți specialiști subliniază că aceste modificări ar fi trebuit să fie adoptate mai devreme, dar au fost amânate din diverse motive politice și administrative.
– Elevii vor avea mai mult control asupra materiei pe care o studiază, iar școlile mai multă flexibilitate în organizarea cursurilor. Curriculumul la decizia elevului (CDEOȘ), prezent și în structura actuală, primește un rol mai bine definit în noile planuri-cadru, cu un număr mai mare de ore dedicate. Dacă până acum opționalele erau limitate și fără o structură clară în anii terminali, în noul sistem elevii vor putea alege între 1 și 3 ore săptămânal în clasele a IX-a și a X-a, iar în clasele a XI-a și a XII-a, între 5 și 8 ore pe săptămână. Practic, asta le oferă mai multă libertate în conturarea propriului parcurs educațional, fie pentru aprofundarea unor discipline, fie pentru pregătirea Bacalaureatului sau explorarea unor domenii noi. În același timp, școlile vor avea autonomie în organizarea acestor cursuri, putând introduce discipline noi sau colaborări externe.
– Dezbaterea privind Istoria și alte discipline. Un subiect intens discutat este statutul Istoriei în noile planuri-cadru. Facultățile de Istorie din București și Iași consideră că disciplina își pierde statutul obligatoriu pentru elevii non-umaniști din clasele XI-XII și au semnalat riscul unui analfabetism istoric crescut. Și Academia Română a criticat propunerile, susținând că acestea ar diminua importanța studiului Istoriei și al Geografiei.
Ministrul Daniel David a declarat însă că noile planuri nu reduc studiul istoriei, ci îl structurează diferit, incluzând teme precum Istoria Holocaustului și Istoria Comunismului. David a mai afirmat că sistemul educațional nu pregătește bine elevii în domeniile legate de identitate și cultură națională. A cerut conținuturi mai relevante și metode de predare mai atractive. Ministrul susține, de asemenea, un echilibru între deciziile centralizate și cele luate la nivel local.
– Gramatica, obligatorie. Latina, opțională. O altă dezbatere a fost generată de introducerea gramaticii ca unitate de învățare separată în trunchiul comun, o decizie salutată de unii profesori, dar văzută ca o revenire la un model rigid de predare de către alții. De asemenea, absența Limbii Latine din oferta obligatorie pentru filiera umanistă a stârnit nemulțumiri în rândul profesorilor de specialitate, care consideră că această decizie ar putea afecta înțelegerea profundă a limbilor romanice și a patrimoniului cultural.
– Bacalaureatul – modificări în organizare. Planurile-cadru propun și schimbări la nivelul Bacalaureatului, cu mai multe opțiuni pentru elevi. Această schimbare face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului de învățământ liceal. Elevii vor putea alege disciplinele de examen în funcție de traseul educațional dorit, însă detaliile exacte privind implementarea acestor modificări sunt încă în discuție.
– Puncte de discuție și aspecte în analiză. Deși propunerile aduc mai multă flexibilitate, există și aspecte asupra cărora există întrebări. Unele voci din educație au evidențiat preocupările profesorilor legate de organizarea și aplicarea practică a noilor structuri curriculare. Un alt punct de discuție este lipsa unei perioade de testare, care ar fi permis evaluarea impactului schimbărilor înainte de implementarea lor generalizată.
– Procesul de consultare este în desfășurare. Planurile-cadru propuse sunt în dezbatere publică, iar Ministerul Educației analizează feedback-ul primit. Ministrul Daniel David a declarat că, dacă nu se va ajunge la un consens, procesul va fi reluat. În perioada următoare, se vor analiza propunerile și ajustările necesare, urmând ca forma finală să fie stabilită pe baza consultărilor aflate în desfășurare.
Pe hârtie, lucrurile sună bine: mai puțină birocrație, mai multă libertate pentru elevi și profesori. Rămâne de văzut cum se va traduce asta în realitate. Noile planuri-cadru sunt în dezbatere publică, ceea ce înseamnă că profesori, părinți, elevi și alte organizații pot trimite opinii, propuneri și critici către Ministerul Educației până pe 6 martie, la adresa de e-mail consultare@rocnee.ro. După această etapă, documentele ar putea fi modificate înainte de adoptare.
Pe 3 februarie, Bogdan Cristescu (Secretar de Stat) și Gabriel Vrînceanu (CNPEE) au explicat noile planuri-cadru într-un webinar live. Poți urmări înregistrarea dezbaterii și comentariile aici.
O idee de plan-cadru realizată de Coaliție pentru Educație. Foto: captură de ecran
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
Autor : Adriana Moscu
Managing-editor: Florinela Iosip
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!