4.4K

de Adriana Moscu

Gândul VOCATIV: România alocă sub 3% din PIB pentru educație. Dacă ar adăuga un singur procent în plus pentru reforme pe bune, economia țării ar crește cu 3% în 2060 față de scenariul în care nu se schimbă nimic, observă Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în Raportul Economia României 2026. Este cel mai mare efect dintre toate măsurile analizate, mai mare decât lupta anticorupție sau creșterea mediului de afaceri. Din păcate, Guvernul vede educația ca pe o cheltuială socială, când, de fapt, ea este exact pârghia economică de care România are cea mai mare nevoie și pe care o ignoră sistematic. 

Noutăți din Prima Bancă

📙Evaluare psihiatrică obligatorie pentru cei care vor să lucreze în școli

Cei care vor să ocupe un post în învățământul preuniversitar vor trebui să prezinte un aviz psihiatric, potrivit unui ordin comun al miniștrilor Educației și Sănătății. Documentul se aplică și pentru funcțiile de conducere din școli și grădinițe. Înscrierea la concursuri, inclusiv la titularizare, va fi posibilă doar cu un certificat medical emis de medicul de medicina muncii pe baza avizului unui medic psihiatru. 

Ordinul a fost introdus după mai multe discuții despre faptul că evaluarea psihologică a profesorilor nu era făcută riguros și că școlile aveau puține instrumente pentru a interveni când apăreau probleme de comportament sau de aptitudine pentru profesie. Peste 80 de cazuri de agresiuni asupra elevilor comise de profesori au fost înregistrate între 2021 și 2023.

Potrivit legii educației, nu pot ocupa funcții în învățământ persoanele care nu sunt declarate apte medical și psihologic sau cele condamnate definitiv pentru infracțiuni grave, precum violență, hărțuire, rele tratamente aplicate minorilor, infracțiuni sexuale, trafic de persoane, luare sau dare de mită, fals ori furt calificat.

📙Costul cazării, o problemă pentru aproape o treime dintre tineri

Costul vieții e tot mai scump, iar asta influențează accesul la studii pentru mulți tineri din România. mai exact, pentru 31,2% dintre studenți, principala dificultate este prețul cazării sau al chiriei, potrivit celui mai recent Barometru Național al Tinerilor, un sondaj realizat de INSCOP Research în rândul persoanelor cu vârste între 18 și 35 de ani.

Datele arată și presiunea pe care o resimt mulți tineri dincolo de costurile educației. Aproape 40% spun că s-au confruntat cu probleme de sănătate mintală sau emoțională în ultimul an. Aproape opt din zece consideră că astfel de dificultăți sunt frecvente în rândul tinerilor. Accesul la consiliere psihologică este limitat mai ales din cauza costurilor, iar unii tineri spun că rușinea sau teama de a fi judecați îi împiedică să ceară ajutor. 

Din cauza tuturor acestor probleme, aproape 30% iau în calcul să plece din țară în următoarele 12 luni.

📙WhatsApp introduce conturi mai sigure pentru copii

Platforma de mesagerie WhatsApp a anunțat că va permite părinților să creeze conturi pentru copii sub 13 ani care să fie gestionate de adulți și limitate la funcții de bază (mesaje și apeluri) cu setări de confidențialitate și control parental incluse încă din configurare. Părinții vor trebui să configureze contul împreună cu copilul, să folosească un PIN și să poată vedea sau aproba cererile de contacte, grupuri sau alte activități, în timp ce conversațiile rămân criptate end‑to‑end. Funcții ca Meta AI, Channels sau status nu vor fi disponibile în astfel de conturi.

Prin aplicații de mesagerie ca WhatsApp, deși sunt private și criptate, copiii pot fi adăugați în grupuri cu persoane necunoscute și pot primi mesaje de la străini. Mai mult, pot fi ținta unor presiuni sociale sau hărțuiri și pot fi expuși la conținut inadecvat fără controlul adultului. 

Cutia cu Idei

📙Cum ajuți un copil care refuză orice

Unii copii se opun puternic chiar și la lucruri simple, cum ar fi să se spele pe dinți sau să oprească un joc. Când asta se întâmplă zilnic și perturbă echilibrul familiei, specialiștii o numesc evitare patologică a cerințelor. Nu e un diagnostic propriu-zis, dar e realitatea cu care se confruntă multe familii, în special cele cu copii autişti. Iată ce poți face:

– Nu-l certa. Când copilul pare sfidător, amintește-ți că în spatele comportamentului se află cel mai adesea stres și supraîncărcare, nu rea-voință. Încearcă să înțelegi ce îl copleșește și găsiți împreună o soluție care să-i respecte autonomia.

– Ascultă-l. Sfidarea e adesea un semnal că nu mai face față. Ascultă ce spune, oferă-i variante despre cum sau când să facă un lucru, fără să renunți la limite. A nu insista pe conformare imediată nu înseamnă a pierde autoritatea, ci a reduce escaladarea.

– Acceptă că nu există o rețetă universală. Fiecare copil e diferit și se schimbă în timp, așa că nicio strategie nu funcționează mereu. Încearcă abordări diferite și revino la ele dacă nu au mers prima oară.

– Începe cu tine. Înainte să răspunzi unui moment de criză, observă-ți respirația câteva secunde. Răspunsul calm detensionează situația și îl ajută să înțeleagă cum arată autocontrolul pus în practică.

– Fiți o echipă. Împarte responsabilitatea cu alți adulți de încredere, membri ai familiei, profesori, specialiști. Vezi ce face copilul bine și creează contexte în care să strălucească. Încrederea în sine reduce nevoia de control și evitare.

📙3 cărți care explică de ce copiii trebuie să citească povești cu zmei și vrăjitoare

Părinții de azi aleg cărți blânde, cu mesaje pozitive și ilustrații pastelate. Bunicii citesc despre zmei, mame vitrege și pedepse crunte. Cine are dreptate? Psihologii spun că ambii, dar că un copil care n-a învins niciodată un balaur în imaginație nu va ști cum să facă față primului eșec real.

Monica Mereuță, psiholog, recomandă trei titluri care susțin teoria de mai sus: 

1. Psihanaliza basmelor. Bruno Bettelheim argumentează de ce basmele clasice nu traumatizează, ci vindecă, oferind copiilor un limbaj simbolic pentru frici și furii pe care le simt deja.

2. A fost odată ca niciodată… Eseuri de psihanaliză a basmului românesc. O incursiune în basmul românesc și de ce personaje ca Harap-Alb, Spânul sau Zmeul pot fi interpretate ca oglinzi ale conflictelor interioare ale copilului.

3. Cinematerapia prin desene animate. Virginie Lemaire de Bressy explică același principiu, aplicat la filmele de animație, despre cum poveștile vizuale procesează emoții dificile la vârste mici.

Știai că?

📙10 platforme gratuite de învățare

Pe 21 martie se celebrează Education Freedom Day, o zi internațională lansată în 2013 pentru a promova accesu la resurse educaționale deschise și software gratuit, disponibile oricui, indiferent de țară sau venituri.Am listat mai jos câteva platforme unde găsești materiale de învățare și manuale fără să te coste nimic.

Pentru elevi: Khan Academy – lecții video și exerciții interactive pentru matematică, științe și programare; TeleȘcoală – programe care pregătesc elevii pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat, oferite de TVR2; YouTube Learning – transformă videoclipurile în lecții ușor de aplicat; National Geographic Kids – aduce copiilor informații și curiozități despre natură și animale știință.

Pentru profesori și părinți: Didactic.ro – un portal educațional cu noutăți educaționale și materiale didactice pentru profesori, elevi și părinți; OER Commons – bibliotecă globală de lecții și materiale educaționale deschise; PBS Learning – platformă care sprijină profesorii cu materiale educaționale.

Educație liberă, la scară globală: Wikipedia – enciclopedia liberă folosită și în proiecte educaționale coordonate de Wikimedia Foundation; Kolibri – platformă educațională offline creată de Learning Equality pentru zone fără internet; Internet Archive – bibliotecă digitală care oferă acces gratuit la milioane de cărți și resurse educaționale.

📙Vorbim „germană” fără să știm

Când un profesor predă la „clasă” o „lecție” despre „climă”, poate nu știe, dar toate cele trei cuvinte sunt de origine germană. La fel când explică ce e o „fabrică” sau un „bilanț”. Lucrurile cu care elevii scriu stau într-un „penar” – tot germanism. Românii au preluat din germană aproape 4.700 de cuvinte de-a lungul secolelor, dintre care peste 400 sunt în uz și azi. Lingvistul clujean Bogdan Harhătă, cercetător la Academia Română, a inventariat aceste cuvinte germane folosite activ în română.

Unele au intrat în română odată cu sașii, din secolul al XIV-lea, precum cuvintele legate de viața cotidiană: „cană”, „ladă”, „șurub”, „turn”. Altele au venit cu administrația habsburgică, mai ales termeni juridici și financiari: „import”, „export”, „magistrat”, „procent”. 

Un val mai recent a adus vocabularul orașului modern – de la „mașină” și „inginer” la „șmecher” și „fraier”. Poate surprinzător, germanismele sunt și coloana vertebrală a multor conversații de business: „firmă”, „marcă”, „profit”, „bilanț”, „cont”, „rată”, „investiție” – toate venite din aceeași limbă. Aceasta este una dintre seriile NewMoney despre originile cuvintelor din limba română.  

Mentorul Săptămânii

Claudia Oprescu este expertă în educație financiară în cadrul programului Școala de Bani de peste 10 ani, timp în care a susținut ateliere de educație financiară pentru mii de copii, adolescenți, părinți și profesori. Totodată, este specializată în parenting și scriitoare de cărți pentru copii. Cu ocazia Global Money Week, Jurnalista Alina Popescu a vorbit cu ea, dar și cu câțiva profesori din programul LifeLab, despre cum arată o conversație sănătoasă despre bani cu copiii în funcție de vârstă.

Iată 5 lucruri de ținut minte de la Claudia Oprescu:

1. Când începem să le vorbim copiilor despre bani. „Poți începe de la trei ani, cu concepte foarte simple și concrete. Un copil de trei ani înțelege că bănuțul intră în pușculiță și că pușculița se umple sau că părinții merg la serviciu și sunt plătiți, iar cu banii respectivi cumpără lucruri pentru familie. Atât este suficient pentru început.”

2. Cash sau card? Cum plătim când vrem să-i învățăm pe copiii de grădiniță despre finanțe. „Magia este reală pentru ei. Cel mai eficient exercițiu la această vârstă este să faci plăți cash, deliberat, în fața copilului. Mergi la piață, dai bancnote, primești rest – și comentezi cu voce tare: «Uite, am dat bani și acum am mai puțini. Am cumpărat roșii cu ei». Este simplu, concret, vizibil.”

3. Educația financiară ajută la disciplină. „Venim în sprijinul familiei și îi învățăm pe copii despre nevoi și dorințe, despre economisire, donație și despre valorificarea banilor, și nu numai. Educația financiară îi învață să fie disciplinați din punct de vedere material și financiar, să aprecieze bunurile pe care le dețin, să înțeleagă că orice bun sau serviciu costă și nu se obține ușor, ci prin muncă și efort.”

4. Perioada școlii vine cu noi provocări. „Atunci când copiii au acces la sume mici de bani, pe care le gestionează ei înșiși, învață lucruri pe care nicio conversație nu le poate preda la fel de bine. Nu contează neapărat dacă banii vin săptămânal, lunar sau ocazional, contează că există un moment în care copilul ia o decizie reală, cu bani reali, și trăiește consecințele acelei decizii în condiții sigure.”

5. Sfaturi după deschiderea primului cont bancar. „Date personale, carduri salvate pe platforme, linkuri de plată primite pe WhatsApp, oferte prea bune ca să fie adevărate. Frauda online vizează din ce în ce mai mult tinerii, tocmai pentru că aceștia sunt activi digital, dar mai puțin familiarizați cu semnalele de alarmă. Nicio bancă nu îți cere niciodată parola sau codul PIN – nici prin telefon, nici prin e-mail, nici prin SMS.”

Citește întregul interviu, realizat cu sprijinul BCR, aici. 

---

Ajunge la cei care contează în educație! Newsletter-ul VOCATIV este citit săptămânal de peste 11.000 de părinți, profesori și specialiști în educație. La acest canal se adaugă site-ul și conturile noastre de social media. Dacă ai un program, o platformă educațională sau reprezinți un ONG ori o companie cu misiune în educație, poți deveni partener VOCATIV. Scrie-ne la vocativ@eduforum.ro și îți trimitem opțiunile de colaborare.

Autoare: Adriana Moscu

Managing-editor: Florinela Iosip

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.