4K

Foto: Ministrul Mihai Dimian/Facebook

de Adriana Moscu

Gândul VOCATIV: După 71 de zile de interimat, postul Ministrului Educației a fost preluat de Mihai Dimian, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Ce a făcut această funcție atât de nedorită? Situația din educație reflectă fidel ceea ce se întâmplă astăzi în România. Asistăm, de 35 de ani, la o succesiune de bâlbâieli și reforme fără fond, anacronice sau inadecvate realităților din școli. Se promite mult, se face puțin, pe fondul unei subfinanțări istorice și fără curajul unor decizii pe termen lung.  

Poate că n-ar strica să aruncăm o privire peste Prut, în Republica Moldova, care alocă educației peste 6% din PIB, dublu procentual față de România. Acolo, Ministerul Educației este condus de tânărul, dar vizionarul Dan Perciun, expert în politici publice. Încercarea de a atrage profesori tineri prin prime de inserție de până la 10.000 de euro, extinderea mesei calde pentru elevi și o revizuire a curriculumului național orientată spre competențe sunt doar câteva dintre reformele pe care mizează moldovenii.  

Noutăți din Prima Bancă

📙Avem ministru la Educație. Dar nu și strategie

Mihai Dimian este noul ministru al Educației și Cercetării, post devenit vacant în urma demisiei lui Daniel David din 22 decembrie 2025. Dimian (49 de ani) a condus Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (rector ales în 2024) și a fost anterior prorector cu atribuții pe zona de activitate științifică. Are un doctorat în Inginerie Electrică și Calculatoare la Universitatea Maryland, iar în perioada 2006-2016 a lucrat în mediul universitar din SUA, inclusiv la Universitatea Howard din Washington.

Numirea vine cu un dosar public deja controversat, în special pe două teme:

1. Politizarea educației. Într-o declarație intens criticată, Dimian a spus că „încurajez colegii din universitar şi preuniversitar să fie membri ai partidelor politice, pentru că partidele politice au nevoie de resurse umane de calitate”, dar a adăugat că „politizarea educaţiei a depăşit limitele normale în România” și afectează sistemul.

2. Integritate academică și profil științific. O analiză Edupedu arată că Mihai Dimian are o activitate științifică vizibilă, cu zeci de articole citate frecvent de alți cercetători. O parte importantă dintre aceste citări provin însă din articole scrise în echipe mari și publicate în reviste controversate din mediul academic. Separat, numele lui a apărut în discuțiile despre „autoplagiat”, după republicarea unor investigații mai vechi despre fostul rector Valentin Popa; Dimian a respins acuzațiile și a criticat modul în care au fost prezentate.

Ce are de făcut pe termen scurt:

Noul ministru preia portofoliul într-un context de presiune sindicală și austeritate bugetară, cu risc de proteste. În același timp, discuția despre finanțări viitoare rămâne un cartof fierbinte. În spațiul public circulă cifra de aproximativ 57,3 miliarde lei alocate Ministerului Educației în proiectul de buget pe 2026, ceea ce ar însemna circa 2,8% din PIB estimat (cel mai mic nivel din ultimii trei ani și cu aproximativ 3 miliarde de lei mai mic decât în 2025) și sub ținta de 6% invocată recurent în politicile educaționale.

România alocă mult sub media europeană pentru educație și rămâne singurul stat din UE cu un procent sub 3% din PIB. În același timp, țara are cei mai puțini absolvenți de studii superioare, unele dintre cele mai ridicate rate de analfabetism funcțional și un număr mare de tineri care nu lucrează și nu sunt în educație sau formare (NEET).

În declarațiile sale din perioada grevei profesorilor (mai-iunie 2023), Dimian a folosit chiar această temă a finanțării ca argument de „respect” față de profesori: „respectul din partea statului înseamnă că atunci când ai promis 6% din produsul intern brut educației… înseamnă să respecți”.

Pe agenda imediată intră și subiecte unde Dimian are poziții publice deja exprimate: bursele (a criticat tăierile la universitar, cu avertisment privind abandonul), utilizarea inteligenței artificiale în școli (a susținut accent pe validarea rezultatelor, nu pe interdicții) și nevoia de reintroducere a laboratoarelor în preuniversitar, mai ales în rural.

📙Instagram introduce alerte pentru siguranța adolescenților

Instagram introduce o funcție prin care părinții pot fi alertați dacă minorii caută în mod repetat conținut legat de autovătămare sau sinucidere. Notificările vor fi trimise prin e-mail, SMS, WhatsApp sau direct în aplicație, dar doar în cazul conturilor pentru care părinții au activată funcția de supraveghere. Măsura va fi lansată mai întâi în SUA, Marea Britanie, Canada și Australia, urmând să fie extinsă ulterior și în alte țări.

Platforma spune că, în prezent, căutările legate de autovătămare sunt deja blocate, iar utilizatorii sunt direcționați către resurse de sprijin și linii de ajutor. Noua opțiune adaugă însă un nivel suplimentar de alertă pentru familii, atunci când sistemul detectează că un minor caută în mod repetat astfel de subiecte.

Decizia vine într-un moment în care mai multe state analizează reguli mai stricte pentru protejarea copiilor pe rețelele sociale. Dezbaterea s-a intensificat după ce Australia a decis să interzică, din decembrie, accesul la rețele pentru copiii sub 16 ani, iar în Europa sunt discutate măsuri similare.

📙SRI lansează un program pentru prevenirea radicalizării tinerilor

Serviciul Român de Informații a lansat proiectul PREVISIO 2, un program care își dorește să prevină radicalizarea și extremismul violent în rândul tinerilor. Proiectul, derulat în parteneriat cu Ministerul Educației, Poliția Română și Administrația Națională a Penitenciarelor, va funcționa între februarie 2026 și august 2027 și are un buget de aproximativ 2,2 milioane de lei, majoritatea fonduri europene. Programul urmărește formarea a 670 de profesori, polițiști și specialiști care lucrează cu tineri din mediul preuniversitar, prin sesiuni de pregătire și o platformă online dedicată identificării și prevenirii radicalizării în școli și în mediile vulnerabile. Detalii, aici. 

Cutia cu Idei

📙Cum îi ajutăm pe copii să înțeleagă știrile negative?

Într-un episod al podcastului Raising Us realizat de jurnalista Elise Hu, experții în parenting discută despre cum pot părinții să abordeze cu copiii subiectele dificile din actualitate, de la violență și războaie până la discriminare sau crize sociale. Recomandarea lor este ca adulții să nu evite complet conversațiile despre aceste evenimente, ci să le transforme în momente de învățare și sprijin emoțional pentru copii.

Când merită deschisă conversația:

 – dacă există șanse ca un copil să afle despre eveniment de la prieteni, internet sau social media;
– dacă subiectul discutat poate clarifica valori importante pentru familie;
– dacă deschide discuții despre teme mai largi, precum empatia, deciziile sau gândirea critică.

Cum pot părinții aborda discuția:

 – începe conversația într-un moment calm, când nimeni nu este obosit sau tensionat;
– pornește cu o întrebare simplă („Ai auzit ce s-a întâmplat?”);
– explică faptele pe scurt și pe înțelesul vârstei copilului;
– urmărește reacțiile copilului și confirmă-i constant că este în siguranță;
– discutați împreună ce pot face oamenii pentru a îmbunătăți situația;
– spune-i copilului că poate reveni oricând cu întrebări sau nelămuriri.

Poți asculta podcastul aici.

Cum poate fi dezvoltată inteligența practică la copii?

Capacitatea de a aplica un set de cunoștințe în situații de viață poartă un nume în mediul academic: inteligența practică. Aceasta se observă adesea în clasă, în timpul experimentelor sau al activităților aplicate, spune profesorul de științe Constantin Lomaca într-o postare pe social media. Unii elevi reușesc să facă rapid conexiuni, să găsească soluții la probleme concrete, chiar dacă nu sunt neapărat cei care obțin cele mai mari note la testele clasice.

Conceptul a fost introdus de psihologul Robert Sternberg în teoria sa care spune că inteligența are trei componente principale: analitică (gândirea logică), creativă (capacitatea de a găsi idei noi) și practică (abilitatea de a aplica cunoștințele în situații reale).

Metodele prin care poate fi încurajată inteligența practică: 

– experimente și lucrări practice la clasă;
– probleme care cer conexiuni între mai multe idei, nu doar memorare;
– proiecte aplicate sau activități de tip „rezolvarea unei situații reale”;
– discuții despre cum a fost găsită o soluție;
– activități în care elevii trebuie să testeze și să îmbunătățească o idee.

În cartea lui Dorian Furtună, Mozaicul uman, poți afla mai multe despre evoluția inteligenței umane și despre legătura dintre dezvoltarea cerebelului și abilitățile tehnice sau motorii complexe.

📙Ce efecte are scrolling-ul continuu asupra copiilor?

Într-un episod recent al podcastului Vorbitorincii, scriitorul Mihnea Măruță discută cu jurnalistul Cătălin Striblea despre efectele rețelelor sociale asupra copiilor. Platformele funcționează ca un „cinema vertical” permanent. Fluxul de imagini și mesaje nu se mai oprește, iar algoritmii adaptează conținutul la fiecare utilizator, în funcție de reacțiile, emoțiile și preferințele lui.

Pentru copii și adolescenți, acest mecanism poate deveni rapid captivant. Rețelele exploatează nevoi psihologice foarte puternice, ca validarea, apartenența sau dorința de a nu fi exclus. Apoi le transformă într-un sistem de recompense rapide, like-uri, notificări, reacții. În timp, apare comparația constantă cu alții, mai ales cu influenceri sau vedete, iar obișnuința de a primi satisfacție imediată („apăs și se întâmplă”) poate afecta concentrarea și raportarea la realitate.

Soluția vine din schimbarea modului în care copiii folosesc tehnologia. Printre ideile discutate se numără și limitarea accesului la telefon în timpul orelor de școală, stabilirea unor intervale clare fără ecrane acasă, discuții regulate cu copiii despre ce văd online și cum funcționează algoritmii, încurajarea activităților care cer răbdare și atenție, precum cititul, sportul, proiectele creative sau conversațiile față în față.

Știai că?

📙Aproape una din zece nașteri din România este la adolescente

Organizația Salvați Copiii România cere introducerea educației pentru sănătate ca materie obligatorie în școli, după ce datele Institutului Național de Statistică arată că aproape una din 10 nașteri din România este la adolescente. În 2024 au fost înregistrate 601 nașteri la fete sub 15 ani, iar unele dintre ele deveniseră deja mame de mai multe ori. Organizația consideră că actuala lege, care permite predarea educației pentru sănătate abia din clasa a VIII-a și doar cu acordul părinților, nu răspunde realității și propune introducerea acestei discipline încă din primii ani de școală, alături de formarea profesorilor și materiale validate științific.

📙Școala nu ar trebui să aleagă între creion și tastatură

Copiii care preferă să scrie la calculator, dar tastează greu, produc de obicei texte mai slabe. Un studiu realizat cu 500 de elevi australieni de clasa a II-a arată că, deși copiii din generația Alpha preferă tastatura în locul scrisului de mână, acest lucru nu îi face automat mai buni la scrisul digital. Factorul decisiv este cât de ușor tastează. În schimb, copiii care scriu de mână cu mai multă ușurință și încredere tind să compună texte mai bune și când folosesc tastatura.

Școala nu ar trebui să aleagă între creion și tastatură, ci să le predea pe amândouă cu seriozitate. Pe fondul trecerii tot mai rapide la examene digitale, inclusiv în Australia, unde testele naționale se dau deja online din clasa a III-a, studiul avertizează că tehnologia nu ajută dacă tehnica lipsește.

📙Copiii au nevoie să simtă că sunt importanți

Sentimentul că ești apreciat și că poți contribui la viața celorlalți începe să se formeze încă din primele luni de viață. Contrar aparențelor, cei mici nu au doar nevoi primare (hrană, siguranță, joacă). Au nevoie și de ceva mai puțin vizibil, sentimentul că sunt importanți și că au valoare pentru cei din jur, arată un studiu realizat la Harvard.

În această perioadă se construiește arhitectura de bază a creierului, iar experiențele timpurii influențează modul în care se formează conexiunile dintre neuroni. Atunci când copiii primesc semnale constante că sunt văzuți și apreciați, aceste experiențe devin fundamentul pentru relații sănătoase și încredere în sine mai târziu în viață. Sentimentul de a fi important îi poate proteja pe copii și de probleme precum stresul sau depresia.

Studiile arată că și copiii foarte mici simt nevoia de a se face utili. Chiar de la aproximativ 18 luni, mulți încearcă spontan să ajute, de exemplu aduc un obiect unui adult sau participă la mici sarcini. Atunci când aceste gesturi sunt observate și încurajate, copiii învață că pot avea un impact asupra celor din jur, ceea ce contribuie la dezvoltarea empatiei și a stimei de sine.

Autoare: Adriana Moscu

Managing-editor: Florinela Iosip

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.