4.2K

de Adriana Moscu

Gândul VOCATIV: Gândul VOCATIV: Suntem foarte bucuroase să vă anunțăm că, începând din această săptămână, VOCATIV începe un nou parteneriat cu publicația Pressone. Astfel, o parte dintre interviurile realizate de VOCATIV le veți putea citi pe și site-ul pressone.ro, cât și în newsletter-ul „Revista Pressei”, unde, zilnic, PressOne trimite o selecție a celor mai importante și interesante articole ale zilei. Durează doar un minut pentru a te abona și o poți faci gratuit AICI. Noi îl citim zilnic ca să fim la curent cu cele mai relevante știri din România și la nivel internațional. Sunt explicate concis și pe înțelesul tuturor, așa că vi-l recomandăm cu toată încrederea!

Noutăți din Prima Bancă

📙Directorii de școli, obligați să cunoască o limbă străină

Pentru prima dată, profilul profesional al directorilor de școli include competențe într-o limbă străină de circulație internațională. Directorii trebuie să poată comunica profesional și să reprezinte instituția atât în limba română, cât și într-o limbă străină. Această prevedere ar putea fi inclusă în viitoarele concursuri pentru funcțiile de conducere, dacă forma finală a documentului publicat de Ministerul Educației rămâne neschimbată.

Noile reguli vin într-un context de internaționalizare a școlilor și de deschidere către proiecte și colaborări externe. Deși profilul actual vorbește despre leadership și gestionarea schimbărilor, directorii rămân, în esență, executanți ai politicilor ministerului, fără autonomie în decizii strategice. Mandatele majorității directorilor au expirat deja pe 16 ianuarie 2026, iar conducerea școlilor este momentan asigurată prin detașări decise de inspectoratele școlare. Metodologia completă ar putea fi gata până la jumătatea lunii aprilie.

📙Ghid gratuit pentru folosirea AI în școli

ICDL România, organizație care promovează competențe digitale în educație, a lansat GhidAIEDU.ro, un ghid practic, gratuit, care arată profesorilor și directorilor cum să folosească inteligența artificială în școli. Cele 55 de pagini includ exemple de predare și evaluare cu AI, scenarii didactice ușor de aplicat, recomandări pentru protecția datelor și menținerea integrității academice, dar și sugestii pentru decizii strategice la nivelul școlii.

Datele OECD TALIS 2024 arată că în România adoptarea tehnologiei în școli nu este uniformă. Doar 3% dintre profesori au folosit metode online sau hibride, în timp ce 46% declară că utilizează deja AI în activitatea didactică, peste media internațională de 36%. Integrarea AI trebuie să fie pedagogică și graduală, iar evaluarea trebuie să reflecte modul în care elevii gândesc și folosesc aceste instrumente, subliniază ICDL. 

📙Franța îi învață pe elevi să deosebească adevărul de fake news

Peste 3,1 milioane de elevi din Franța au petrecut ultima săptămână de studiu din martie altfel decât de obicei. Jurnaliști din presă, radio, TV și online au intrat în clase și le-au arătat cum se produce și se verifică o știre. Ajunsă la ediția a 37-a, „Săptămâna presei și a educației media în școală” s-a desfășurat în peste 18.000 de unități de învățământ, de la grădiniță până la liceu, cu sprijinul a 840 de parteneri media. Tema din acest an – Unde este informația? – nu e întâmplătoare: 41% dintre francezi apelează deja la inteligența artificială ca sursă de informare, iar 65% cred că libertatea presei este pusă la încercare.

Elevii au analizat surse, au înțeles cum funcționează algoritmii rețelelor sociale și cum se răspândește dezinformarea. Profesorii au primit ghiduri pedagogice pe cicluri de învățământ, inclusiv unul dedicat interpretării afișului ediției. „A învăța să te informezi este un pariu democratic fundamental”, a spus Serge Barbet, directorul CLEMI, instituția Ministerului Educației care coordonează programul. 

Cutia cu Idei

📙Cum reduce EduMetriX presiunea birocratică din școli (susținut de AVE)

În România, directorii de școli petrec zeci de ore în sarcini administrative, iar evaluarea internă a școlilor a rămas prea mult timp asociată cu controlul și sancțiunea. Platforma românească EduMetriX propune o perspectivă nouă. Aici profesorii, elevii și părinții spun anonim ce funcționează și ce nu în comunitatea lor școlară, iar datele se transformă automat într‑un raport de impact pentru decizii concrete, fără conotație punitivă. În condițiile noilor reglementări care îi obligă pe directori să predea minimum 40 de ore pe lună, EduMetriX poate recupera 20‑30 de ore de muncă administrativă, timp pe care îl pot redirecționa către managementul școlii și sprijinirea efectivă a învățării.

Accesul la platformă este gratuit pentru orice școală din România interesată să își evalueze procesele și să identifice atât zonele de putere, cât și pe cele de creștere. După ce instrumentele EduMetriX au fost pilotate și aplicate în peste 100 de școli și zeci de profesori evaluatori au oferit feedback, proiectul susținut de Asociația pentru Valori în Educație își propune să ajungă la 200 de unități în următorul an. Despre cum a luat naștere EduMetriX și ce poate face concret o astfel de platformă în realitatea școlii românești am discutat cu Marian Anghel, coordonatorul dezvoltării platformei. Interviul, susținut de Asociația pentru Valori în Educație (AVE), îl găsești aici.

📙Creierul nu poate citi și asculta în același timp

Se întâmplă adesea ca profesorul să dea elevilor un text de citit și, în același timp, să le explice altceva. De exemplu, când distribuie o foaie de lucru sau un material și vorbește despre alt subiect, sau când elevii trebuie să citească un slide în timp ce profesorul îl comentează. Creierul nu poate procesa eficient ambele lucruri simultan, așa că elevii pot să nu înțeleagă nici textul, nici explicația. Soluția este să separi momentele de citit de cele de ascultat:

– Explică verbal înainte de a da materialul scris;

– Dacă trebuie să spui ceva după ce distribui fișa, oprește cititul și asigură-te că elevii te privesc;

– Oferă timp pentru citire individuală, în liniște;

– Dacă apar întrebări, elevii le pot nota și să fie discutate după citire.

📙Devino jurnalist pentru mediu și climă

Dacă ești sau cunoști pe cineva pasionat de povești nespuse, de subiecte complexe care afectează viața noastră și lumea din jur, Info Clima Journalistic Fellowship e pentru tine. Timp de 12 luni vei lucra cu editori experimentați, vei explora subiecte despre mediu, sănătate, agricultură sau orașe și vei învăța cum să transformi datele și interviurile în reportaje și investigații relevante. Programul oferă o bursă lunară de 400 de euro. Aplicațiile sunt deschise între 19 martie și 19 aprilie 2026. Nu contează dacă ești student, absolvent sau jurnalist la început de drum. Curiozitatea, seriozitatea și dorința de a învăța fac diferența – nu experiența în jurnalism. Mai multe detalii, aici. Pentru a te înscrie în program, completează acest formular.

Știai că?

📙Jucăriile cu AI pot înțelege greșit emoțiile copiilor 

Tot mai multe jucării cu inteligență artificială ajung la copii de 3–5 ani, dar nu sunt pregătite pentru felul în care aceștia comunică. Într-un test făcut de cercetători de la Universitatea Cambridge, copiii au interacționat cu Gabbo, o jucărie de pluș care folosește un chatbot de la OpenAI.

Rezultatele au fost surprinzătoare. Jucăria nu îi asculta până la capăt, vorbea peste ei și nu făcea diferența între vocea unui copil și cea a unui adult. În unele cazuri, răspunsurile au fost complet nepotrivite. Când un copil de 5 ani a spus „te iubesc”, jucăria a răspuns ca un robot: „Te rog să respecți regulile interacțiunii”. Când un copil de trei ani a spus „sunt trist”, jucăria a ignorat emoția și a schimbat subiectul: „Sunt un robot vesel, hai să ne distrăm”.

Cercetătorii spun că astfel de reacții pot confuza copiii, exact într-o perioadă în care învață ce înseamnă emoțiile și relațiile. Problema nu mai ține doar de siguranța fizică a jucăriilor, ci și de cea emoțională.

📙Repetăm, dar nu învățăm

Creierul nostru poate învăța și fără să ne dăm seama. Prindem tipare și reguli din jur „pe pilot automat”, fără să fim conștienți de asta. Așa învățăm lucruri de zi cu zi, cum ar fi limbajul sau mișcările, arată un studiu al Universității Babeș-Bolyai.

Cercetătorii mai arată că senzația că am înțeles ceva nu e mereu reală. Uneori vedem un model și credem că am prins regula, dar de fapt creierul doar simplifică un proces mai complicat. De aceea, nu e suficient să „simți” că ai înțeles. Contează să exersezi și să aplici ce ai învățat. Iar profesorii pot ajuta mult dacă oferă feedback constant.

Mentorul Săptămânii

Alexandra Chirea este profesoară de franceză și activistă pentru Drepturile Omului. De 16 ani este profesoară la Colegiul Național Gheorghe Șincai din București, iar de trei ani predă și la școala gimnazială Evrika. Este și una dintre profesoarele care au ales să boicoteze simulările naționale. Jurnalista Alma Maria Coman a discutat cu ea despre ce înseamnă să fii profesor într-un an în care norma a crescut, bugetul a scăzut și nesiguranța a devenit constantă.

Iată 5 lucruri de ținut minte de la Alexandra Chirea: 

1. De ce a eșuat boicotul simulărilor. „Eu boicotez aceste simulări tocmai pentru că mă gândesc la copii. Mie îmi este clar că orice acțiune luată împotriva profesorilor se va răsfrânge asupra copiilor. Cred că trebuie să dau un semnal că ce se întâmplă acum în educație nu e deloc ceea ce trebuie, nu mergem în direcția bună. Boicotul simulării a eșuat nu pentru că profesorii s-au gândit la copii și în niciun caz pentru că au vrut să taxeze sindicatele. Sună bine, e un motiv bun pe care să-l arunci în față atunci când cedezi presiunii care se face asupra ta. Pentru că exact asta s-a întâmplat, chiar dacă nimeni nu o spune: au existat presiuni mari, amenințări și șantaj.”

2. Norma mărită, bugetul tăiat: cum s-a simțit în școli. „Nesiguranța pe care am simțit-o în acest an școlar nu am simțit-o nici măcar atunci când ne-au tăiat salariile cu 25%. Nu mă deranjează norma didactică crescută cu 2 ore, mă deranjează foarte tare atitudinea și modul în care au fost comunicate toate aceste tăieri de norme și de salarii.”

3. Care este de fapt rolul sindicatelor. „Sindicatele trebuie să reprezinte interesele profesorilor. Ele nu pot să lucreze împotriva celor pe care îi reprezintă (căci atunci s-ar desființa), iar rolul lor nu este să asigure calitatea actului educațional, așa cum cer unii. Cei care nu vor un act educațional de calitate sunt, și o spun cu tristețe, chiar o mare parte dintre profesori. Sindicatele nu fac decât să oglindească dorința acestora.”

4. Calitățile esențiale ale unui profesor. „Întâi de toate, unui profesor trebuie să îi placă ceea ce face. Dacă a ajuns în învățământ pentru că doar aici a fost primit și nu a trecut niciun interviu la vreo firmă privată, atunci sigur locul lui nu e la catedră. Dacă a ajuns la catedră pentru că doar aici poate să taie și să spânzure și să își hrănească orgoliul rănit, din nou, locul lui nu e la catedră. Un profesor bun e un profesor adaptabil, tolerant, care știe carte. Ah, și un profesor trebuie să fie carismatic, vă spun cu toată siguranța, copiii nu învață de la profesori pe care nu îi plac.”

5. De ce e important să înveți de la elevi. „Învăț în fiecare zi, asta e foarte mișto atunci când ești profesor: ești mereu la curent cu tinerețea, cu schimbările din societate, chiar și cu schimbările în materie de limbă. Am luat clasa a IX-a anul acesta și deja mă depășește limbajul lor, le spun mereu că mă învață lucruri noi, căci avem un grup de WhatsApp și când îmi răspund acolo cu diverse cuvinte gen delulu sau bet sau sigma, caut imediat pe Google. Dar acestea sunt lecțiile mai ușoare, îmi dau de multe ori lecții mai grele de învățat.

Uneori mă alarmez pentru o anumită problemă inerentă, aș spune, care apare la clasă, iar ei îmi spun să fiu mai relaxată. Asta e o lecție importantă, să știți, atunci când lucrezi cu copiii e foarte important să nu faci din țânțar armăsar. Ce aș vrea să menționez însă este faptul că copiii te învață lucruri dacă vrei să înveți lucruri. Dacă nu, nu.”

Citește aici întregul interviu. 

---

Ajunge la cei care contează în educație! Newsletter-ul VOCATIV este citit săptămânal de peste 11.000 de părinți, profesori și specialiști în educație. La acest canal se adaugă site-ul și conturile noastre de social media. Dacă ai un program, o platformă educațională sau reprezinți un ONG ori o companie cu misiune în educație, poți deveni partener VOCATIV. Scrie-ne la vocativ@eduforum.ro și îți trimitem opțiunile de colaborare.

Autoare: Adriana Moscu

Managing-editor: Florinela Iosip

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.