Copiii din România au nevoie de sprijin emoțional, dar statul nu poate să-l ofere. AI-ul dă erori, iar învățământul duce lipsă de profesori de gen masculin. În parenting, strategia și umorul merg mână în mână, iar locurile din București care apar în operele scriitorilor români pot fi vizitate cu ajutorul unei platforme interactive. Mai departe, descoperim cărțile care îi ajută pe copii să înțeleagă diversitatea, o melodie despre ceartă și împăcare și sfaturile Andradei Mazilu, învățătoarea din Timișoara care construiește autonomia elevilor prin metode de predare alternative.
Noutăți din Prima Bancă
📙Anxietatea și depresia la copii – accentuate de rețele sociale
În România, unul din patru copii cu vârste între 7 şi 17 ani care au accesat consiliere psihologică în perioada ianuarie-octombrie 2025 a prezentat tulburări emoţionale (anxietate sau depresie) cauzate de expunerea prelungită la reţele sociale, arată un raportrecent al organizaţiei Salvaţi Copiii. În România, nu există niciun centru care să trateze dependența digitală la copii, iar în mediul rural accesul la servicii psihologice este mult mai redus. Din raport reiese și că România are cel mai mare număr de adolescenți din Europa afectați de folosirea excesivă a rețelelor sociale. În medie, un adolescent petrece între 6 și 8 ore pe zi online, iar peste 22.000 de copii și tineri au diagnostice psihiatrice confirmate. În rândul celor netratați, abandonul școlar depășește 35%.
În Finlanda, de exemplu, fiecare şcoală dispune de echipă multidisciplinară pentru sănătatea mintală, programe naționale de screening și campanii de destigmatizare. Australia oferă centre gratuite pentru tineri, servicii integrate și sprijin 24/7. Marea Britanie a introdus educația pentru sănătate mintală în curriculum și formarea obligatorie a profesorilor pentru a identifica riscurile din timp.
📙Testele de siguranță pentru inteligența artificială, pline de erori
Cercetători de la Oxford, Stanford și Berkeley au descoperit sute de greșeli în testele folosite pentru a verifica dacă sistemele de inteligență artificială sunt sigure. În total, peste 440 de evaluări analizate s-au dovedit „slab concepute” sau „irelevante”, iar multe dintre ele sunt aplicate chiar de marile companii din tehnologie. Experții spun că, fără definiții și criterii bine definite, nu putem ști dacă modelele AI devin mai sigure sau doar par că evoluează.
Problema are deja efecte vizibile. Google a retras recent sistemul Gemma, după ce acesta a făcut acuzații false la adresa unei senatoare, iar platforma Character.ai le-a blocat adolescenților accesul la chatboți care i-ar fi îndemnat la autovătămare.
Cercetătorii cer reguli comune la nivel global, mai ales că aceste tehnologii ajung rapid în telefoane și, implicit, în viețile copiilor.
📙Copiii au nevoie și de profesori bărbați
În România, aproximativ un sfert dintre cadrele didactice sunt bărbați. În învățământul primar, femeile reprezintă în jur de 82% dintre învățători și profesori, iar bărbații doar 18 %. În ciclul liceal, proporția se schimbă ușor: aproximativ 40% sunt bărbați. În învățământul preșcolar, diferența este și mai pronunțată: peste 98 % dintre educatori sunt femei.
În medie, la nivel național, Ministerul Educației estimează că doar 20% dintre cadrele didactice sunt bărbați, o distribuție care se menține relativ constantă de la un an la altul, în ciuda discuțiilor despre echilibrul de gen în educație.
Și în Australia, mai puțin de 4% dintre educatorii de grădiniță sunt bărbați, iar specialiștii spun că asta are un impact negativ asupra copiilor. Atunci când copiii nu au în preajmă bărbați care au grijă de ei sau îi învață lucruri, ajung să creadă că doar femeile pot face asta.
Prezența educatorilor bărbați ajută mai ales băieții, care pot câștiga încredere în sine și echilibru emoțional atunci când au aproape o figură masculină. Mulți bărbați evită însă acest domeniu din teama de a fi judecați, deși regulile de siguranță sunt aceleași pentru toți.
Cutia cu Idei
📙Strategie + umor = trucuri care funcționează în parenting
De la mesele de seară până la timpul petrecut pe ecrane, sute de părinți și experți au împărtășit pentru The Guardian metode testate care fac viața de familie mai ușoară. Concluzia e că strategiile simple, bazate pe implicare și consecvență, funcționează mai bine decât pedepsele sau recompensele. Iată câteva idei:
– Plecarea de acasă. În loc să repeți la nesfârșit aceleași instrucțiuni, un mesaj precum – „cinci minute până ieșim din casă” – îi ajută pe copii să se mobilizeze.
– Mesele și gustările. Un mic dejun din iaurt, banană, căpșuni și avocado, prezentat ca „înghețată”, îi face să accepte alimentele sănătoase. Iar regula „unul taie, celălalt alege” elimină conflictele dintre frați.
– Excursiile și ieșirile afară. Mergeți la muzeu? Pune-i să aleagă câteva cărți poștale din magazinul de suveniruri, apoi să caute lucrările respective în expoziție.
– Igiena personală. Spune-i să se prefacă într- un animal, iar tu joacă rolul medicului veterinar. Pentru copiii care refuză baia, un simplu pariu – „dacă intri până număr la zece, fac un dans caraghios” – face minuni.
– Comportamente dificile. O plimbare scurtă sau joaca cu apă calmează copiii mai repede decât explicațiile lungi. În unele familii, jocul „nu ai voie să râzi” transformă supărarea în hohote de râs.
– Timpul petrecut pe ecrane. Folosește prize inteligente pentru televizor sau router, care pot fi controlate dintr-o aplicație de pe telefon, schimbă periodic parola de control parental sau pretinde că internetul „s-a stricat”.
📙Bucureștiul, ca o carte deschisă
Imaginează-ți că poți citi un roman și apoi să mergi exact pe străzile din poveste. Harta Literară face asta posibil: adună pe o platformă interactivă locurile din București care apar în operele scriitorilor români și le transformă în destinații pe care le poți vizita. Elevii pot urmări trasee din cărțile studiate la școală, profesorii pot folosi aplicația pentru ore altfel, iar părinții pot redescoperi orașul împreună cu copiii, prin lecturi și plimbări.
Proiectul, realizat de Tech and Tonic, crește constant cu ajutorul celor care vor să adauge propriile descoperiri literare. Este realizat cu sprijinul Andreei Răsuceanu, scriitoare și critic literar, cunoscută pentru volumele care explorează legătura dintre literatură și spațiul urban, printre care Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului și Dicţionar de locuri literare bucureştene (co-autoare, alături de Corina Ciocârlie).
📙Cărțile care îi ajută pe copii să înțeleagă diversitatea
Asociația Cu Alte Cuvinte a introdus în România conceptul de literatură diversă – cărți care îi ajută pe copii să vadă lumea prin ochii altora și să înțeleagă diferențele dintre oameni. Organizația a publicat până acum 13 volume cu personaje rome, o carte despre diversitatea familiei și o poveste despre o fetiță cu dizabilități. Printre titlurile cunoscute se numără Povestea kendamei pierdute, Inelul cu cap de cal și seria Bare Rroma.
Un sondaj realizat recent de asociație, pe un eșantion de 1.600 de profesori și educatori, arată că 4 din 10 cadre didactice au observat comportamente discriminatorii în rândul elevilor, iar aproape jumătate spun că fetele rome sunt tratate diferit. Pentru a combate aceste diferențe, asociația lucrează direct cu școlile: peste 200.000 de copii au beneficiat de activitățile de educație pentru diversitate.
Știai că?
📙Părinții, nepregătiți pentru siguranța online a copiilor
Părinții vor să-și protejeze copiii în mediul digital, dar nu au mereu cunoștințele sau încrederea necesare, arată un studiu realizat de World Vision România și TikTok. Deși 51% discută zilnic despre rețelele sociale, aproape 70% spun că nu se simt pregătiți să-i sprijine real. Doar 46% știu că există funcții de control parental, iar folosirea lor crește odată cu educația – de la 33% în rândul părinților cu studii primare la 76% în rândul celor postuniversitari.
Printre instrumentele de siguranță disponibile pe TikTok se numără Family Pairing (control comun al contului), limitarea timpului petrecut în aplicație, filtrarea conținutului, gestionarea comentariilor și mesajelor, precum și rapoarte săptămânale despre activitate.
📙Cu sau fără „pantaloni pentru noroi”?
În grădinițele din Finlanda, fiecare copil are o pereche de pantaloni impermeabili folosiți pentru joaca în aer liber. „Pantalonii de noroi”, cum îi numesc finlandezii, simbolizează ideea de copil fericit, sănătos și crescut aproape de natură și definesc o întreagă cultură a educației timpurii. Un studiu arată că aceștia pot deveni și o sursă de stres: copiii se plâng că nu se pot mișca ușor, educatorii pierd timp să-i îmbrace, iar părinții se luptă acasă cu aceleași proteste.
Este un bun exemplu despre cum obiectele și regulile bine intenționate pot transforma copilăria într-o experiență controlată de adulți, în urma căreia autonomia copiilor are de suferit. Școlile și grădinițele ar trebui să îi lase mai mult pe copii să decidă ce îi face să se simtă confortabil și implicați, mai spune studiul.
📙O melodie de împăcare
La final, te las în compania piesei În Bucăți (Gnossienne 1) de Andrei Leonte, care vorbește despre momentele în care, copleșiți de stres, ne pierdem răbdarea și copiii învață, dureros, să tacă. E și despre emoțiile nevindecate care se transformă în reacții grăbite și nepotrivite, pe care le regretăm mai încolo. Iar clipul care însoțește piesa vorbește chiar din perspectiva copilului care vede cum părinții se ceartă. Un fel de oglindă pentru părinții care, obosiți și vulnerabili, vor, totuși, să (se) repare.
Mentorul Săptămânii
Andrada Mazilu/ Foto: Arhiva personală
Am vorbit cu Andrada Mazilu, învățătoare la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara, despre cum construiește autonomia elevilor, pentru a înțelege mai bine ce înseamnă, în practică, un profesor dedicat și deschis la metode de predare alternative.
Iată 5 lucruri de ținut minte de la Andrada Mazilu:
1. Responsabilitate pentru propria învățare. „Îmi doresc ca elevii mei să înțeleagă că acesta este procesul lor de învățare. Nu vreau să învețe ca să fie mai iubiți de părinți, să primească o jucărie nouă sau să-mi câștige mie atenția. Îmi doresc să înțeleagă că ei învață și se dezvoltă pentru ei, pentru a face cât mai bine față vieții și eu îi sprijin în această etapă și le creez cadrul, dar munca trebuie să o depună ei.”
2. Onestitatea în procesul de învățare. „Onestitatea este o valoare foarte importantă și cultivarea acestei valori în primii ani de viață mi se pare esențială. Îmi doresc ca ei să ajungă în punctul în care să-și vadă lacunele ca zone importante de intervenție, să aibă curajul să spună când nu înțeleg sau nu știu un lucru și să vadă evaluările ca formă de măsurare a propriei învățări.”
3. Educația presupune dialog constant cu copiii. „Urmăresc întotdeauna procesul continuu de ajustare și reglare, de feedback și feedforward. Dacă feedback-ul se referă la evaluarea a ceea ce a fost făcut deja, adică o privire înapoi – ce a mers bine, ce poate fi îmbunătățit –, feedforward-ul, în schimb, se concentrează pe ce urmează, adică oferă sugestii, direcții și sprijin pentru pașii viitori. De exemplu, dacă un elev a scris o compunere, primește feedback: «Ai scris corect, dar ai omis detaliile din final» și feedforward: «Data viitoare, încearcă să adaugi o concluzie care să arate ce ai învățat din poveste».”
4. Implic copiii în decizii legate de lectură. „Cred că secretul este respectul pentru copil ca cititor: îi arăt că ceea ce simte, gândește și întreabă contează, iar lectura devine un spațiu de explorare și bucurie, nu un test. Cărțile ne creează contexte pentru discuții sau alte proiecte. De exemplu, în clasa a treia am citit biografii scurte ale diferitelor personalități, ulterior, pe baza lor, copiii au realizat proiecte despre invenții și creații românești.”
5. Învățarea nu este determinată de pereți, scaune sau bănci. „O oră în afara clasei nu este cu mult diferită față de una în alt spațiu. La fel ca orice altă oră, una în aer liber pornește de la obiective clare. Țin cont de vreme, spațiu și vârsta copiilor. Încurajez autonomia prin roluri și responsabilități, dar păstrez siguranța prin reguli și supraveghere atentă. La final, includ momente de reflecție, astfel încât explorarea să devină o experiență de învățare reală și memorabilă.”
Citește interviul complet aici.
Autoare : Adriana Moscu
Editoare: Andrada Lăutaru
Coordonatoare: Florinela Iosip
Comunitatea Vocativ
Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.
📝 Opinia ta ne ajută să creștem!
Te invităm să răspunzi la câteva întrebări rapide care ne vor ajuta să înțelegem mai bine ce te interesează. Sondajul durează mai puțin de 2 minute, iar opiniile tale contează enorm pentru noi!