3K

Gândul VOCATIV: Noua programă la Limba și literatura română limitează elevii aproape exclusiv la trecut, reduce spațiul pentru autori contemporani și texte de non-ficțiune și, tocmai prin această rigiditate, le taie posibilitatea de a exersa gândirea critică pe texte relevante pentru prezentul lor.

Noutăți din Prima Bancă

📙Scriitori și cercetători cer rescrierea programei de română

Parlamentul European cere Comisiei măsuri pentru limitarea accesului la rețelele sociale pentru tinerii sub 16 ani. Instituția atrage atenția asupra riscurilor pentru sănătatea fizică și mintală cu care se confruntă minorii online. Multe mecanisme din platforme îi determină  pe copii să le folosească excesiv și le afectează atenția, arată raportul. Se cere eliminarea funcțiilor care încurajează scroll-ul infinit, redarea automată, recompensele pentru timp petrecut în aplicație sau mecanismele de tip „plătești ca să avansezi” din jocuri.

Parlamentul vrea și reguli împotriva tehnicilor care îi influențează pe minori: publicitate direcționată, promovare făcută de influenceri, interfețe care induc în eroare sau recomandări bazate pe comportamentul minorilor. Eurodeputații vor și scoaterea monedelor din aplicații și a altor mecanisme care pot exploata financiar copiii. Se propune acces la platforme doar după 16 ani, iar între 13 și 16 ani doar cu acordul părinților. 

Peste 90% dintre europeni cer măsuri urgente pentru protejarea minorilor online de impactul rețelelor asupra sănătății mintale.

📙Studenții scriu altfel în era AI, însă notele rămân neschimbate 

După apariția ChatGPT, textele scrise de studenți capătă un stil tot mai asemănător cu cel generat de modele automate, lucru vizibil în modul în care curge fraza și în alegerea expresiilor, arată o analiză realizată la Universitatea Warwick, din Marea Britanie. În unele perioade apar chiar cuvinte specifice limbajului automatizat, apoi dispar, semn că studenții își ajustează instinctiv redactarea.

În ciuda acestei schimbări de stil, notele rămân constante. Evaluarea continuă să depindă de argumentare și interpretare și mai puțin de cum sună textul. Autorii studiului spun că universitățile au nevoie de criterii de evaluare adaptate unui context în care scrierea se modifică rapid sub influența AI, însă gândirea critică rămâne elementul decisiv.

📙9 din 10 profesori din lume observă o scădere a atenției elevilor

Atenția elevilor scade, confirmă profesorii. Aproape 9 din 10 profesori din lume au observat acest fenomen, iar elevii confirmă aceeași problemă, arată un studiu realizat la Cambridge. 88% dintre profesori spun că elevii se concentrează mai greu, 72% observă dificultăți la subiectele complexe, 64% văd probleme la temele mai lungi, iar 61% raportează mai puțină învățare independentă. 

Tehnologia apare drept principala cauză: 71% dintre profesori spun că elevii petrec prea mult timp pe ecrane și un procent similar îi vede distrași constant. Elevii recunosc și ei asta: două treimi admit că tehnologia le fură atenția.

Nilli Lavie, profesoară de psihologie la University College London, subliniază că nu e dovedită o scădere „reală” a capacității de atenție, ci o schimbare a obiceiurilor de atenție, puternic influențate de formatul digital scurt și fragmentat.

Ce soluții recomandă Lavie pentru profesori:

– Să crească nivelul de interactivitate în lecții, ca să capteze atenția de la început;

– Să folosească stimuli vizuali (imagini, scheme, obiecte), nu doar explicații verbale;

– Să solicite răspunsuri de la toți elevii, nu doar de la cei atenți;

– Să evite penalizările pentru neatenție; dă rezultate mai bune feedback-ul pozitiv;

– Să nu scurteze lecțiile; durata mai lungă antrenează atenția pe termen lung;

– Să accepte că unii elevi compensează prin teme: neatenția din clasă nu înseamnă neapărat lipsă de performanță;

– Să folosească pauze scurte între activități, pentru resetarea atenției.

Cutia cu Idei

📙Ce cărți pentru copii ne-au atras atenția la Gaudeamus 2025

Crăciunul lui Milo, de Monica Mereuță (4+): Un arici învață că adevărata bucurie a Crăciunului vine din grija față de ceilalți, nu din bradul care ajunge aruncat după sărbători.

Să studiem cu Apolodor furnicile și lumea lor, de Florin Bican (4+): Un pinguin curios se micșorează cât să intre în mușuroi și, alături de prietenii lui, îi învață pe copii cum comunică și se organizează furnicile.     

Iepurele Alexandru și fructele prieteniei, de Ana Barton (6+): Copiii învață că prietenia adevărată lasă loc și dorințelor celuilalt, că loialitatea nu înseamnă posesie și că uneori iubirea presupune să lași pe cineva să se întoarcă acolo unde îi e locul.

Clopoțelul fermecat, de Ioana Nicolaie (7+): Copiii învață despre curaj și responsabilitate de la Clopoțel Klap, care rătăcește într-un brad de Crăciun și trebuie să revină în Klingland înainte să își piardă puterile.

Dani G. și castelul celor trei măgăruși, de Alex Moldovan (9+): Doi frați și motanul lor vorbitor pornesc într-o aventură plină de umor după ce casa le explodează, convinși că profesorul Invențio e de vină și hotărâți să-l oprească. Uneori, trebuie să lucrezi în echipă și să nu te lași păcălit de aparențe.

📙Când putem învăța de oriunde, ce rol mai are școala?

Negin Sairafi, specialistă în educație, pleacă de la ideea că „școala” – în sensul de sistem tradițional și academie clasică – a fost creată pentru o lume care nu mai există. Într-un eseu publicat pe Substack, explică, printre altele, ce rol joacă AI în această schimbare și ce forme noi de educație caută părinții și tinerii.

Iată câteva dintre ideile acesteia:

– Școala nu a fost inventată pentru învățare, ci pentru control social și economie. De la universitățile medievale pentru elite, până la modelul industrial care producea lucrători disciplinați, educația formală a funcționat ca mecanism de ordonare socială.

– După 1945 a apărut „economia credențialelor”. Diploma a devenit simbol de statut, filtru de acces în joburi și în instituții. În multe domenii, valoarea unei diplome a depășit valoarea reală a învățării.

– Astăzi, accesul la cunoaștere nu mai este limitat. Cursurile online, multe dintre ele intensive, academiile virtuale, micro-certificările și explozia conținutului educațional fac ca învățarea să fie ieftină și rapidă. Practic, la un click distanță.

– Paradoxul: învățarea e peste tot, dar societatea continuă să valorizeze diplome scumpe. Statusul încă depinde de instituțiile „de brand”, chiar dacă acestea nu mai garantează joburi stabile.

– AI schimbă regulile. Dacă un copil poate învăța orice folosind modele de limbaj, părinții încep să pună sub semnul întrebării sensul investiției în diplome lungi, scumpe și lente. Apar subculturi educaționale noi: școli natură-based, programe interdisciplinare, rutine de învățare auto-dirijată.

Ce va decide viitorul școlii:

1. cum transformă AI piața muncii;
2. cât de mult va conta statutul acordat de universități;
3. ce profesii vor cere, de fapt, diplome;
4. dacă oamenii vor continua să caute în școală socializare, structură, sens și un ritual de trecere.

Tendințe anticipate:

– Programe mai scurte, mai flexibile, mai accesibile;

– O revenire a meseriilor practice, artizanatului și activităților manuale, ca antidot la automatizare;

– Un nou interes pentru umanioare (filosofie, antropologie, istorie);

– Importanță crescută pentru storytelling (povești), ca abilitate umană greu de replicat de AI.

– Posibilă realitate pe termen lung:

– Rolul școlii se descentralizează;

– Oamenii devin ei înșiși „școli”

– Practicieni, creatori, mentori;

– Instituțiile tradiționale vor trebui să recunoască expertiza dobândită pe căi non-formale.

Știai că?

📙Suedia mută accentul pe citit și limitează ecranele în școli

Guvernul suedez limitează tehnologia în clasele mici după ce datele științifice au arătat că abilitățile de bază precum cititul, scrisul, atenția, relaționarea, exercițiile aritmetice, se formează mai bine în medii unde nu se folosesc ecranele și tehnologia digitale, ci activități pe hârtie, cu cărți, creion și materiale fizice. Manualele analog și bibliotecile primesc finanțări suplimentare, testele pentru clasele primare sunt din nou susținute pe hârtie, iar utilizarea oricărui instrument digital trebuie justificată prin beneficii clare pentru învățare.

Profesorii urmăresc criterii noi pentru alegerea materialelor didactice, cu accent pe folosirea cărților în primii ani și pe introducerea treptată a digitalului abia atunci când sprijină în mod real învățarea.

📙Modelul Duolingo poate fi replicat și la clasă

Luis von Ahn, omul din spatele Duolingo, aplicația care ne învață limbi străine, explică în acest clip cum a împrumutat trucuri din platformele social pe care le folosim zilnic, ca TikTok sau Instagram, ca să ne facă „dependenți” de învățare. 

Ritmul scurt și alert și obiectivele clare pot fi preluate și adaptate și de profesori la predare. Lecțiile pot deveni mai ușor de urmărit dacă elevii știu exact ce au de făcut, primesc un semn rapid că sunt pe drumul bun și văd, pas cu pas, unde au făcut progrese și unde mai au de lucrat.

📙Desculț prin parc

O veste bună vine din centrul țării. Școala Gimnazială „Gödri Ferenc” din Sfântu Gheorghe a deschis un parc pentru mers desculț, care funcționează ca un mic laborator de sănătate: mersul direct pe sol, în picioarele goale, ajută la probleme precum piciorul plat (când bolta piciorului este coborâtă) sau fasciita plantară (o inflamație dureroasă în zona călcâiului) și reduce stresul.

În alte țări europene există sute de astfel de trasee în aer liber, concepute pentru pentru stimularea circulației și reglarea somnului, dar și pentru un tip de contact cu natura care lipsește adesea în școli și poate funcționa ca activitate de relaxare în pauze. Aici găsești o listă cu 15 parcuri din Europa prin care te poți plimba în picioarele goale în siguranță și în armonie cu mediul înconjurător. 

Mentorul Săptămânii

Sandra O’Connor/ Foto: Monica Hădean

Sandra O’Connor este psiholog clinician și autoarea unor cărți precum Curajul de a fi un părinte imperfect, Copilul din oglindă și Harta emoțiilor – cel mai nou titlu al său. Am cu ea despre cum se construiesc și cum se repară emoțiile noastre și ale copiilor noștri. Despre ce se întâmplă emoțional și cognitiv în fiecare etapă de dezvoltare, de la bebeluș la adolescentul care își caută identitatea. 

Iată 5 lucruri de ținut minte de la Sandra O’Connor:

1. Tantrumurile copiilor și nervii părinților. „Primul pas este să ne liniștim corpul. Doar după ce stabilim acest reglaj intern putem să intrăm într-o zonă în care copilul să ne poată oglindi și să primească sprijin real. Copilul învață să se regleze emoțional doar în coreglaj cu un adult.”

2. Vârste diferite, emoții diferite. „La vârsta școlară, copilul poate formula ce simte, poate înțelege reguli interne, poate respecta limite, chiar dacă încă nu o face constant. În preadolescență și adolescență, intensitatea emoțiilor crește, pentru că se suprapune lupta dintre autonomie, identitate și nevoia încă prezentă de sprijin. ”

3. Despre parentingul conștient. „O educație sănătoasă arată, din exterior, ca o trecere de la dictatură la democrație. La început, părintele oferă o structură rigidă; pe măsură ce copilul învață, limitele se flexibilizează. Copilul nu devine nici supus, nici insolent, ci o persoană care își poate asuma decizii, poate negocia, poate contesta și poate respecta în același timp.”

4. La terapeut cu copilul. „Un semnal de alarmă apare când comportamentele asociate acestor emoții devin repetitive și copilul nu reușește să revină la echilibru. Ne îngrijorează: izolarea, izbucnirile foarte frecvente, frica sau teama persistentă, pierderea interesului pentru activități care îi plăceau înainte, dar și reacțiile emoționale intense care apar doar în anumite contexte sau față de anumite persoane. În astfel de situații avem nevoie de cineva specializat.”

5. Performanța nu trebuie să fie toxică. „Performanța ar trebui să vină din bucurie, pasiune și ritm adaptat copilului. Altfel, copilul nu face pentru sine, ci pentru noi. Un corp suprasolicitat la 14-17 ani nu mai poate duce la 20 ceea ce noi am proiectat asupra lui. Performanța sănătoasă nu rupe copilul. Îl construiește. Dar acest lucru este posibil doar când ritmul, limitele și siguranța sunt mai importante decât rezultatul.”

Citește interviul complet aici.

Autoare : Adriana Moscu

Managing-editor: Florinela Iosip

Comunitatea Vocativ

Ai idei, resurse de învățare ori întrebări pentru Comunitatea Vocativ despre cum îi poți ajuta pe cei mici? Sau poate vrei să ne trimiți o fotografie ori un scurt eseu cu gândurile tale despre tot ce ține de universul educației sau despre cum am putea îmbunătăți pentru tine experiența VOCATIV? Trimite-ne un mail la vocativ@eduforum.ro.